Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Evaluari > Mobil |   


Autor: Dorina Stoica         Publicat în: Ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015        Toate Articolele Autorului

Cronică subiectivă: „Când nu te ştiam” de prof. Mariana Sava
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cronica la cartea Dorinei Stoica "Când nu Te iubeam" edit Pim 2014 - poezie religioasă 
  
Ce-aş putea spune despre acest volum de versuri religioase, scrise minuţios, sincer şi simplu de poeta Dorina Stoica? 
  
În primul rând, spun că am fost surprinsă de rugămintea ei de a arunca o privire pe întregul volum, poeta crezându-mă probabil „cap limpede”. Am făcut-o din prietenie pentru dânsa şi nu pentru faptul că aş fi o admiratoare a poeziei religioase. Am citit una, două, atunci când a fost cazul sau când, pe parcursul anilor, a trebuit să fac vreun referat, să susţin vreun examen… 
  
Acum, citind poezia Dorinei, mi-am amintit că în definitiv, literatura română e de sorginte religioasă, pentru că primele texte sunt traduceri şi adaptări ale marilor cărţi ale umanităţii creştine. De asemenea, primii dascăli de limbă română au fost slujitori ai amvonului. 
  
Dar elanul în a lectura poezia Dorinei a venit din gândul că în definitiv poezia este ca o rugăciune, ca o stare inefabilă de creaţie, iar creaţia nu poate fi pusă decât pe seama lui Dumnezeu. Brusc, mi-am dat seama că poetul, indiferent de poet, de valoarea lui, când scrie, se umple de Dumnezeu. Astfel, am putut trece peste toate ştirile – văzute sau auzite – despre preoţi care fac de râs Biserica şi care, prin faptele lor nedemne, îndepărtează omul de la credinţă. Şi iată că apar nişte oameni care nu poartă haină preoţească, dar te determină să priveşti totul cu alţi ochi. Probabil se cheamă că au HAR! 
  
Poezia Dorinei am citit-o în primul rând cu ochii corectorului, apoi cu ochii profesorului, făcând paralelă cu poezia religioasă a lui Arghezi, sau Voiculescu, sau Dosoftei, iar în final, am citit-o cu ochii unui simplu cititor. Tendinţa a fost şi să traduc nişte versuri, toate aceste aspecte spunând că am fost atrasă de sensibilitatea romantică a autoarei. 
  
Sunt sigură că pe mine mă atrage mai mult persoana care scrie aceste versuri, decât versurile propriu-zise. Mi se pare că este o fire atât de puternică şi tenace sub aparenţa-i mignonă şi-n acelaşi timp atât de sensibilă, încât cuvintele-i vin singure în gând, ca mai apoi să fie aşternute pe hârtie. Aparenţe doar! Inspiraţia nu-i poate veni decât de la cel pe care ea-l cântă în versuri. 
  
Mă întreb ce era Dorina Stoica pe vremea când nu-L iubea (ţinând seama de titlul antologiei). Fireşte, mă gândesc la Iisus, că altfel de iubiri nu prea apar în poezia sa. 
  
„Când nu Te iubeam/Doamne, lut şi ţărână eram”. Aceste cuvinte mă fac să mă întreb în ce s-a schimbat acum când Îl iubeşte, pentru că, din câte ştiu, cu toţii suntem lut şi ţărână, indiferent de credinţă sau necredinţă! Dilema rămâne! 
  
Dorina Stoica are o anumită simplitate, o anumită naivitate a scrisului pe care, îndrăznesc să spun, îl vede ca pe o terapie sufletească. Ea comunică sincer şi simplu cu cititorul, parcă privindu-l în ochi, aşa cum face şi în realitate, şi-i spune: 
  
„Mi-am scos sufletul/ca pe o haină de nuntă/Mi-am arătat sufletul tuturor,/Dezgolit, pătimaş, curăţit, limpezit/Pregătit pentru a fi pângărit./Suflet rănit, scos la vânzare/Pus pe tarabă/pipăit de ochi şi de mâini murdare.” (Dezgolire) 
  
Dorina Stoica este apăsată de mari întrebări, de lacrimi, de neputinţă, de căderi, este mereu în căutarea Divinului – instinctiv sau prin autoimpunere – Divinul, căruia îi cântă imn de slavă: 
  
„Mulţumesc pentru Pruncul Iisus 
  
Ce din Fecioara Maria în iesle se naşte, 
  
Că Te-ai răstignit pentru noi şi ai Înviat 
  
În noaptea de Paști. 
  
Am atâtea lucruri pentru care să-ţi mulţumesc 
  
Că n-ar fi de-ajuns o mie de ani să trăiesc!” 
  
(Îţi mulţumesc, Doamne) 
  
În acelaşi timp, poeta cere ajutor lui Dumnezeu, când „Drumul e lung/Crucea e mare/mai am puţin şi-ajung la liman/Deschide-mi, Doamne, uşa la care/Am plâns şi-am bătut an de an.” (Suferinţa). Sau: „Mă ajută, Doamne, dară/Să-mi duc crucea cu răbdare/dar Te rog, dă-mi şi putere/Să mă plâng că-i grea şi mare.” (Crucea) 
  
A sta în preajma Dorinei, chiar dacă nu ai o apetenţă deosebită pentru poezie, înseamnă a te simţi bine. Este genul de persoană care pare a fi trimisă de undeva să ne ajute să ne simţim bine. Face parte din categoria oamenilor care vin lângă noi fără a şti ce bine lasă în urmă. Apar când trebuie şi deloc întâmplător, apar cu o vorbă bună şi pentru că se poartă sintagma, o folosesc şi eu acum, apar şi emană energie pozitivă. Ei vin pentru sufletul nostru. Cred că acest lucru face Dorina, prin poezia ei simplă în cuvinte, dar puternică prin simţire: ne face mai frumoşi sufleteşte! 
  
Referinţă Bibliografică:
Cronică subiectivă: „Când nu te ştiam” de prof. Mariana Sava / Dorina Stoica : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1500, Anul V, 08 februarie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dorina Stoica : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Dorina Stoica
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!