Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Fantastic > Mobil |   


Autor: Dorel Dănoiu         Publicat în: Ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016        Toate Articolele Autorului

O întâmplare ...
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
O întâmplare ... ?! 
  
Gâdilatul pe față nu înceta. Ușor și intermitent nu-i dădea pace silindu-l să înlăture cu mâna crenguța de brad care îl atingea pe față. Buimăceala, starea de confuzie în care se afla nu-i permitea să-și aducă aminte încă ce se întâmplase. Privirea tulbure, cețoasă. Voia să se ridice, dar efortul i se părea prea mare. Nedumerit, încerca să-și revină, să înțeleagă ce e cu el și cum a ajuns acolo ?! Vântul aducea o boare răcoroasă care îl înviora. A mai trecut puțin timp și simțea mirosul de brad pătrunzându-i în nări, înzdrăvenindu-l. S-a uitat în jur. Ea într-o poieniță ... iar el, lângă un brăduț a cărui creangă de jos îl atingea și îl gâdila silindu-l să se întrebe iar cum de ajunsese așa. Foșnet de pădure, miros de rășină. O teamă ușoară îl cuprinsese când își văzu hainele răvășite, rucsacul ceva mai la o parte, iar în tot corpul avea o senzație de arsură și o stare de leșin. Ce se petrecuse ?! De ce se afla în starea aceasta? Încă odată voia un răspuns la întrebarea chinuitoare. Cum a ajuns acolo ?! Mintea începuse să lucreze și să proiecteze imagini anterioare. 
  
Încet, încet își aducea aminte că voia să meargă pe jos pe munte urcând pe Valea Jepilor și odată ajuns pe platou avea să hotărască unde îl vor duce pașii. O simplă plimbare prin ”împărăție” cum obișnuia el să spună. Știa că plecase dis-de dimineață, prinzând răcoarea și aerul proaspăt ce face urcușul mai ușor. Trecuse de cota 190 și ieșise în poiana la capătul căreia se afla o porțiune unde trebuia să te sprijini de un cablu montat pe stâncă cu ajutorul unor suporți care îl susțineau la 10 centimetri de ea. Cerul senin îi dădea senzația că plutește, că pașii îi sunt mai sprinteni având spor la mers. De la „scări”, cum se mai spunea locului, drumul devenea mai lin, iar poteca printre jnepeni, puțin mai lată. Mergând, își adusese aminte de discuția avută cu două seri în urmă despre denumirea de „Valea Jepilor” și cum de purta acest nume. Știa, pentru că vorbise cu mai mulți bătrâni despre felul cum erau denumite văile de moșii care au trăit odinioară pe aceste locuri,cei care făceau comerț cu bușteni, cu produse din lemn, în jurul anilor 1800. Spuneau că plecând de la Sinaia spre Predeal, la intrarea în Poiana Țapului, prima era „Valea Babii”, apoi „Valea Seacă” urmând „Valea Iepii”, Valea Albă” , „Valea Cerbului” și pe partea dreaptă spre Azuga, „Valea Fetei” . Disputa era despre „Valea Iepii”, denumire care putea fi confirmată și de unii bătrâni ce trăiau și azi. ( Dl. Cristea Ștefan care copilărise cu tatăl prietenului său)... Amețeala îl cuprinse din nou, iar dorința de a ști îi dădea senzația de buimăceală din care trebuia să se trezească. Încercă să-și revină concentrându-se mai puternic. Parcă venea dintr-un neant indescriptibil, iar trecerea de la o stare inexplicabilă la realitate, avea loc cu greu. Întrezărise puțină lumină și imaginile îi reveneau... Aha! Gândul la discuția avută...Oare ... 
  
Despre „Valea Iepii”, care apoi a purtat diverse denumiri,(ca „Gârla mare”știute de cei născuți în zonă) iar tatăl prietenului său, crescut aici, a confirmat că era numită așa din cauza celor ce aveau cai ( dar mai multe iepe) și „trăgeau” lemnele de pe plaiurile de la baza muntelui ducându-le la drumul mare... Simțea oboseala cuprinzându-l și mintea se încețoșase iar. Oare ce putea fi slăbiciunea pe care o simțea parcă mai acută ? Se așeză comod lăsându-se pradă odihnei. Închise ochii. 
  
Mii de steluțe apăreau de câte ori clipea, iar răsuflarea devenise mai greoaie . Cum a ajuns acolo în poienița pe care o știa din copilărie, situată pe drumul ce cobora din Valea Albă spre Bușteni? Gândurile se învălmășau în aducerea aminte... Mergea pe potecă și senzația că avea dreptate în disputa cu adversarii, nu-i dădea liniște. Oare la începuturile turismului în Bucegi, prin societățile de origine germană, prin grafia în care litera „I” românesc s-a transformat în litera „J”(Iota) 
  
îndreptățeau cuvântul „Jepi”? Citise diverse scrieri privind vechile nume locale („Gorștila”, ce a devenit apoi cunoscuta „Coștila”), istoria scrisă de foștii stăpâni ai domeniilor din Bucegi, prin hrisoave vechi... Cine mai știa azi de „Podu' lui Mucea” care se afla ]n marginea de jos a unei poienițe și a purtat după al doilea război numele de „Cabana Nemților” deoarece acolo a fost o tabără de soldați ? ) Și totuși... O parte din memorie începu să-l ajute... Mergea pe cărare și totul s-a petrecut când valul de ceață pe care nu-l observase din cauza gândurilor, se ivise nu se știe de unde. Cum a apărut, cerul fiind senin ? 
  
A văzut în fața sa imaginea falsă a două cărări. Pe care să meargă ? Oare ... I se păruse, sau a simțit o vibrație și totul a căpătat o strălucire intensă. Știa drumul, nu avea vreo problemă de orientare când, prin ceață ,a văzut o umbră cu formă ca de urs făcându-i semne pe unde să meargă. 
  
Un pic de spaimă îl cuprinse amintindu-și despre Duhul Muntelui, întruchipat de acesta despre care auzise din povestirile bătrânilor. Oare ...?! 
  
Vibrația în corp îl cuprinsese cu totul. Fiecare celulă a corpului intrase în alertă și nu mai simțea nici-un fel de oboseală. Înainta prin ceața devenită tot mai lăptoasă care l-a învăluit smulgându-l într-un vârtej amețitor și într-o stare de neliniște nu a mai zărit nimic, parcă era luat de o forță necunoscută, devenise ca un fulg zburând fără putință de oprire. 
  
Fierbințeala îi încinsese corpul, încercă să-și privească mâinile, picioarele, dar nu mai văzu nimic. Devenise imponderabil, transparent și fără putință de înțelegere, își pierduse cunoștința... 
  
-Domnule, domnule vă simțiți bine ?! Întrebarea a auzit-o ca venind din depărtare, străduindu-se să înțeleagă ce se întâmplă. Privirea a devenit mai clară zărind pe cineva aplecându-se spre el . - Ați pățit ceva ?! Orgoliul de muntean își cerea dreptul... Cum să aibă ceva, el, omul muntelui, obișnuit cu oboseala și cățăratul. Ce întrebare era asta ?! 
  
-Nu, n-am nimic! Ce putea să spună?! Și dacă spunea, avea o șansă de a fi crezut? -Nu, nu, n-am nimic ! Mulțumesc ! Amețeala trecuse, iar acum putea să se ridice. Își aranjă hainele, luă rucsacul în spate și mai mulțumi omului încă odată pentru amabilitate. Celălalt plecă în susul potecii. A pornit încet la vale, întrebându-se uimit ce și cum s-a întâmplat. 
  
Ciudat ce se petrecuse... Cum s-a făcut acest transfer (teleportare ?), ce fenomen avusese loc, ce se întâmplase de fapt, ce rol a avut el în această poveste? Oare muntele are taine pe care le păstrează numai pentru anumiți oameni? Va fi fost el o excepție și cum a scăpat nevătămat, păstrându-și integritatea ? ! Materializare-dematerializare, fenomen paranormal ?! E drept că mai citise despre diverse episoade stranii, care au avut loc în munți, dar nu credea că va fi el părtaș la aceasta. I s-a părut că a visat, însă hainele care au fost în dezordine și data de la ceas care arăta două zile mai târziu, îi dădeau certitudinea că faptul se petrecuse cu adevărat și nu avea motive de îndoială. Și atunci care e realitatea ? Unde fusese în acest timp? 
  
Noianul de întrebări nu mai contenea ... Aproape că nu a știut când a ajuns la fostul Cămin Alpin... 
  
A trecut destulă vreme de la acea întâmplare și întrebările împreună cu șocul au rămas, urmând să mai caute lămuriri cu privire la aceste lucruri. Mulțumea lui Dumnezeu că era întreg și nevătămat. Hotărî să păstreze tăcerea ... 
  
de Dorel Dănoiu 
  
Referinţă Bibliografică:
O întâmplare ... / Dorel Dănoiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2109, Anul VI, 09 octombrie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dorel Dănoiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Dorel Dănoiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!