Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Ganduri > Mobil |   


Autor: Doina Theiss         Publicat în: Ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015        Toate Articolele Autorului

Moartea mea... nu mă doare!
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Niciodatä nu m-am gândit la acel moment...
Grijile și gândurile mi le-am făcut, mereu, pentru cei din jur; niciodată nu am gândit la propriu-mi ”sfârșit”.
Oare de ce?
De ce nu îmi fac griji și de ce nu gândesc la propria-mi moarte?
De unde știu eu că moartea mea nu mă doare?
Poate, pentru faptul că nu-mi pot imagina așa ceva, sau poate, pentru că mai am încă atât de mult de realizat, atât de multe țeluri, pentru care muncesc zilnic cu plăcere și conștiinciozitate.
Poate, petru că nu am timp să mor...  
 
Atunci când ești mereu în mișcare, în căutare, în cercetare, nu ai timp să gândești la... Sfârșit.
Seara, când liniștea se lasă încet peste grădini, peste străzi și case, gândesc la ceea ce am realizat în acea zi și îmi doresc ca în ziua ce urmează să pot să realizez, cel puțin, tot atât cât am făcut în ziua respectivă.
Apoi, gândesc la cei dragi mie și mă rog pentru ei, să fie sănătoși...
Da. Acestea îmi sunt gândurile de seară și niciodată nu gândesc la moartea mea...  
 
La intretăierea vechiului an cu noul an, 2015, am suferit o mare pierdere...
Tatăl meu iubit s-a stins din viață...
Inainte de noaptea aceea... gândul la tatăl meu, că ne va părăsi pentru totdeauna, mă chinuia și îmi imaginam, ce voi face la primirea unei astfel de vești.
Sufeream, plângeam și încercam să mă autoliniștesc alungându-mi acel gând...
Zile și nopți au trecut, una după alta, fără ca lacrimile să mi se usuce...
Clipele dureau, ceasul îmi devenise dușman, iar lunile, cu cât treceau, cu atât mai mult intram în panică știind, că ”momentul despărțirii” se apropia amenințător...  
 
In noaptea aceea... când anul vechi îngenunchiase în fața anului nou, am primit vestea cutremurătoare, care m-a aruncat în brațele tristeții și durerii...
Nu mai simțeam foame, sete; nu știam în ce zi mă aflu, nu auzeam nimic...
Simțeam o greutate imensă în suflet, care mă apăsa așa de mult, încât simțeam că nu mai pot respira.
De cîte ori îmi priveam Mama, mi se rupea inima de durerea ce o vedeam în ochii ei..., de durerea ce o simțeam în sufletul meu...  
 
Moartea unei ființe iubite, doare! Te arde și te chinuie cu fiecare clipă ce trece...
Și acum, după trecerea timpului, simt aceeași durere, ce nu vrea să-mi dea pace... ; îmi răscolește sufletul și îmi lăcrimează ochii...  
 
Acum cîteva zile, soarta ne-a lovit, din nou... cu o mare și dureroasă pierdere...
O rudă, foarte apropiată nouă, ne-a părăsit, în liniște, fără a se plânge de dureri (deși suferea de o boală necruțătoare), luînd calea... veșniciei.
In aceste zile am simțit aceeași durere, tristețe și apăsare în suflet...
Suferim, plângem, ne amintim de orice moment trăit alături de ființa ce ne-a părăsit...  
 

Dar, moartea mea...?
Niciodată nu am gândit la mine, la... Sfârșitul meu.
Chiar de încerc să-mi imaginez acel moment, gândul îmi zboară tot la cei dragi mie și la durerea lor...
Durerea rămâne la cei pe care-i lăsăm în urmă...
La ei rămâne tristețea, descurajarea, neputința.
La familia îndoliată rămâne toată durerea.  
 
Poate stă în firea omului, ca această durere să fie mereu ascunsă în suflete și atunci, când inevitabilul își face apariția, să iasă din ascunzișul sufletului... pentru a se revărsa peste noi.  
 
Biata inimă...
Mi-o imaginez, deseori, cu numeroase cicatrice... fiecare dintre ele reprezintă câte o persoană căreia i-am dăruit dragostea noastră, dăruind astfel câte o bucățică din inimă.
De multe ori primim iubire înapoi, însă, de cele mai multe ori, ”primim” doar o... cicatrice dureroasă care nu se va mai închide. Tot așa se întâmplă și atunci când ne despărțim pentru totdeauna de persoana iubită...
Răni, pe care, nici timpul nu le va mai putea închide...
Se spune că timpul vindecă rănile...
Nu este adevărat! Timpul nu poate să vindece o rană!
El poate, doar, să o transforme într-o cicatrice mare, pe care, de fiecare dată când ”o atingem”, doare!  
 

Deseori ne punem întrebarea, ” de ce?”.
Este o întrebare dificilă însă totuși atât de ușoară...
Când nu înțelegem ceva sau nu vrem să înțelegem, folosim aceste două cuvinte scurte, urmate de semnul întrebării...  
 
Atunci când un copil întreabă, de ce trebuie să meargă, neapărat, la școală, este ușor de răspuns; însă, ce răspundem, atunci, când copilul întreabă: ”de ce nu se mai întoarce tata acasă?”
”De ce plânge Mama?
”De ce are trandafirul spini?...
Am putea să răspundem și să explicăm totul spunând că Dumnezeu l-a chemat pe tatăl copilului la dânsul în Rai, lângă ceilalți îngeri...
Mama plânge pentru că suferă de pierderea omului iubit, însă, defapt, ea este fericită că soțul ei, tatăl copilului, trăiește de acum încolo în... Paradis.
Trandafirul are spini, deoarece i-au fost dăruiți de către Dumnezeu, pentru a-și apăra frumusețea.
Insă, chiar de cunoaștem răspunsurile la aceste întrebări, nu înseamnă că le și... înțelegem.  
 
Căutăm mereu răspunsuri la întrebările presărate pe drumul vieții; la multe întrebări putem răspunde fără greutate, însă, de cele mai multe ori nu găsim răspunsuri...  
 
De ce iubim viața, dacă majoritatea timpului petrecut pe acest pământ, ne plângem de greutățile ei?
De ce minciuna omoară adevărul?
De ce, de multe ori, adevărul doare?
De ce există părinți care-și abandonează copiii?
De ce uităm, adeseori, de milă, bunătate și iertare ?
De ce... ?
De ce risipim clipele, dacă la... Sfârșit ni le dorim atât de mult?
De ce există durere și jale pe acest Pământ?
De ce omoară om pe om?
De ce ? De ce...?
Durere, tristețe, lacrimi, uitare de sine, trădare, hoție, decădere... De ce?  
 

De ce nu mă doare... moartea mea?  
 

D. Theiss  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Moartea mea... nu mă doare! / Doina Theiss : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1669, Anul V, 27 iulie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Doina Theiss : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Doina Theiss
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!