Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Recomanda > Mobil |   


Autor: Diana Ciugureanu Zlatan         Publicat în: Ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016        Toate Articolele Autorului

Diana CIUGUREANU-ZLATAN - SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Tot ce-i preafrumos,  
poate fi şi-adevărat!  
 
Frumuseţea poate fi savurată în orice, dacă slobozim lumina din interior, găsindu-ne, astfel, adevărata fericire în suflet pentru a deveni iubire necondiţionată şi dăruire din preaplinul nostru spiritual. Doresc să exemplific această constatare, prin chiar recenta poveste intens trăită în nordul ţării.  
 
Aprecierea pitorescului sat Parcova drept legendă a mirificului plai românesc, a reiterat-o de curând, reputatul critic de artă Mihai Pastraguş din România, la Centrul de Cultură din oraşul Cupcini, în discursul ţinut la Vernisarea Expoziţiei de pictură a artiştilor plastici participanţi la Festivalul-Tabără Internaţională de Creaţie „Parcova-2016”, ediţia a XIV-a, desfăşurată în perioada 10-21 august curent. Iar dacă e să explic etimologia calificativului „campestră”, inserat în genericul prezentului articol, îmi voi exprima bucuria de a fi aflat din orele de discuţie cu Mihai Păstrăguş, că acum un an, interlocutorul meu uluitor, a descoperit şi a introdus în terminologia de specialitate, genul „pictura campestră”. Ce ar însuma aceasta şi care i-ar fi semnele distinctive, emblematice? A enumerat, de fapt, frumuseţile naturii, evocate de exponenţii romantismului şi denumite, iată, „motive campestre”: cerul, râul, pădurea, casa, gardul, poarta, soba, portul popular, ţinuta vestimentară caracteristică zonei, cântecul oamenilor, precum şi durerile lor.  
 
Astfel, descoperind frumuseţile coloritului local (psiho-cultural, psiho-pictural) în toate manifestările acestuia, cum ar fi: muzica, etnografia, plasticieni valoroşi de pe ambele Maluri ale Prutului, potrivit unui concept prestabilit, cultivă motive atât de înduioşătoare pentru noi, cei cu simţire românească, în picturi sau sculpturi create aici, în cele două săptămâni de tabără, pe parcursul a 14 veri consecutiv. Artiştii întruniţi la acest tradiţional for transfrontalier, fiind în căutarea noilor mijloace de reprezentare plastică, mai cultivă totodată viziunile proprii asupra frumuseţii, armonizându-le cu interesele de promovare a satului. Or, Parcova şi lumea rurală în general luptă să fie cunoscută şi prin particularităţile mentalurilor oamenilor de aici, cu viziunile lor asupra vieţii, a mai relevat Mihai Păstrăguş.  
 
Plasticienii au alternat munca lor propriu-zisă, cu activitatea ştiinţifică, participând la ateliere de creaţie, la care unii dintre ei au susţinut prelegeri:Isac Igor: „De la Mihai Grecu la Tudor Zbarnea”; Gavril Mocenco: „Un pictor modern: Theodor Pallady (la 60 de ani de la trecerea în eternitate)”; Mihai Zaiţ: „Tradiţii ieşene în arta plastică”; Ştefan Bilba – „Generaţia 2000 în arta plastică din Republica Moldova”.  
 
Ar părea incompletă mărturisirea mea, în absenţa unui detaliu esenţial şi definitoriu din perspectiva viziunilor unui organ de administrare publică locală de nivelul întâi: Primăria comunei Parcova este abonată, de ani buni, la săptămânalul „Literatura şi Arta”, a relevat, Primarul Marcel Snegur, membru al Formaţiei Folclorice „Ciobănaş de la miori” de la Căminul Cultural „Dumitru Fusu” din localitate. Frumuseţea şi autenticitatea repertoriului, precum şi talentele acestui ansamblu, au cucerit pe orice plastician, critic, jurnalist sau oaspete de onoare al acţiunii „Parcova-2016”.  
 
Omul pentru artă sau arta pentru om?  
 
Am avut parte de o revelatoare cunoaştere din interior, a lumii plasticienilor, din primele clipe de aflare la Casa Părintească a Familiei Bilba, unde a fost dislocată ediţia a XIV-a taberei de creaţie. O binecuvântată comuniune spirituală cu noi prieteni, aflaţi în febrila plăsmuire a unor demersuri plastice de adevărată valoare artistică, iar în context extins, aceste nobile suflete, prin munca lor aproape că non stop, contribuiau la înfiinţarea unei Colecţii de Artă Contemporană, deziderat circumscris obiectivului ediţiei „Parcova-2016”, menite să revitalizeze viaţa culturală din nordul Republicii Moldova. Ore bune, am dezbătut vulcanic, într-o discuţie spontană cu tinerii mei amici: sculptorul Obreja Pavel şi pictorii: Анастасия Trifan şi Daniel Tonu, subiecte definitorii pentru viaţa şi calea omului de creaţie, fie în artele vizuale, fie în cea poetică sau muzicală… Ne-am oferit reciproc, răspunsuri copleşitoare şi încurajatoare, deşi, aparent, ne aflam pe baricade opuse, iniţial. Era, probabil, acea prietenie firească născându-se din mărturisiri sincere, căci numai astfel interlocutorul se poate regăsi în spusele noastre, ceea ce contribuie la stabilirea unei reale conexiuni între suflete. A doua zi, i-am solicitat arbitrajul în aceste „bătălii”, criticului de artă Mihai Păstrăguş, care ne-a mulţumit ulterior pentru „provocare”. El va publica unele constatări ştiinţifice la aceste frământări ale noastre, în materialul pe care îl pregăteşte pentru presa din România. Ne-a deconspirat, totuşi, următoarele valenţe ale creaţiei în pictură, şi anume: cea de a-i permite autorului să reprezinte imaginea conştiinţei sale asupra unui lucru. Referitor la momentele procesului de creaţie, acestea sunt trei. Primul, cel cognitiv, prive şte capacitatea artei de a face şi un act de cunoa ştere prin metafore, figuri de stil şi imagini de un anume specific. Momentul axiologic apre ca firec şi necesar, întrucât arta face valorizări şi evaluari ale operei de artă create, acte de trancendentalizare , de insertare a valorilor create şi recunoscute în spaţiul public şi cel istoric, de unde , în timp produce efecte de influentare creativ-educativă. Momentul praxiologic, al treilea, constă în oportunitatea artistului de a plasa creaţia sa în viaţa socială, în scopul de a face viaţa mai uşoară, mai plăcută, mai înţeleaptă…  
 
O nouă victorie a spiritualităţii româneşti la Edineţ  
 
Vernisarea expoziţiei plasticienilor întruniţi la Tabăra Internaţională de Creaţie „Parcova-2016”, prin care a fost închis acest for, se producea în cadrul unui eveniment istoric – Ediţia I a Universităţii de Vară „Vasile Stroescu”, organizată în oraşul Edineţ în perioada 20-21 august curent. Semnificativă, această manifestare de reabilitare a faimei unui de mare luptător patriot, Vasile Stroiescu, nume aruncat cu înfrigurare, în întunericul ignoranţei şi al uitării, de fosilele regimului totalitar sovietic.  
 
Voi mărturisi, în calitate de rudă a unui confrate al arhitectului identităţii naţionale româneşti, Vasile Stroiescu – Daniel Ciugureanu, Prim-Ministrul Întregitor al Basarabiei cu România, devenit ulterior al doilea om în Regatul Român, după Rege, că durerea unei asemenea pierderi de rădăcini, m-a marcat personal şi pe întreaga noastră familie, care a descoperit abia acum câţiva ani, numele acestui erou decedat din cauze necunoscute până în prezent… „Întunecata tăcere a ajuns până acolo, încât numele său a fost exclus chiar şi dintr-un pomelnic pentru un parastas întru cinstirea eroilor care au înfăptuit Unirea Basarabiei cu România.”, remarcă savantul sighetean Nuţu Roşca, în cartea „Basarabia şi ministrul întregitor Daniel Ciugureanu”. Citatul a fost preluat în „Literatura şi Arta”, în articolul „Dr DANIEL CIUGUREANU – UN IULIU MANIU AL BASARABIEI”, publicat, în ultimele zile ale vieţii sale, de poetul umorist Efim Tarlapan, un alt descendent remarcabil al acestei familii.  
 
Extinzând cercetările în paginile presei veacului trecut, aflăm că la chemarea din partea capilor mişcării naţionale – Simion Murafa, Daniel Ciugureanu, Panelimon Halippa şi alţii – boierul Vasile Stroescu, închinându-şi întreaga viaţă şi avere, Neamului şi Ţării, a susţinut un nou avânt în mişcarea de redeşteptare din bezna întunericului şi halul Basarabiei muscăleşti, inclusiv prin acordarea întregului sprijin moral şi material ziarului „Cuvânt Moldovenesc” – cel mai puternic mijloc de propagandă şi reflector de lumină naţională către acea vreme. Este vorba de un articol al Deputatului Ion Buzdugan, secretarul Sfatului Ţării, publicat în respectivul ziar, anul V, joi, 4(17) octombrie 1918, nr 80 (395), pe care l-am citit cu respiraţia întretăiată, preluat de Revista de istorie şi cultură „Oameni. Locuri. Destine”, aniul III, nr 5-6, ianuarie-decembrie 2013, publicaţie editată de Asociaţia Cultuală „Parcova-Nova”.  
 
Organizată după modelul Universităţii Populare de Vară de la Vălenii de Munte, judeţul Prahova (creată în 1908 de marele istoric Nicolae Iorga), Universitatea Populară de Vară „Vasile Stroescu” a mai inclus o suită de acţiuni:  
 
• sesiunea de comunicări: „Vasile Stroescu – om de cultură şi mecenat, susţinător al unităţii naţionale”, la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Edineţ; acad. Mihai Cimpoi, Preşedinte de Onoare al USEM – „Vasile Stroescu – susţinător al ciulturii române”; acad. Valeriu Matei – „Vasile Stroescu – mecenat, om de cultură şi artizan al unităţii naţionale”; dr. Ion Constantin (Bucureşti) – „Vasile Stroescu – mecenat al românilor de pretutindeni”, drd. Constantin Cojocaru, membru al USEM – „Ctitoriile lui Vasile Stroescu din judeţul Hotin”; Ion Negrei, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie al AŞM: „Personalitatea lui Vasile Stroescu în conştiinţa publică din Basarabia”;  
• lansarea cărţilor: „Edineţul de azi”, „Provocări ale scrisului”;  
• Spectacolul muzical gratuit, la Palatul de Cultură din oraşul Edineţ, cu trei creaţii muzicale semnate de compozitorul Ghenadie Ciobanu, interpretate de Orchestra Simfonică a IPNA Compania „Teleradio-Moldova”, dirijată de academicianul Gheorghe Mustea.  
• Vernisarea expoziţiilor ICR Chişinău „Poemele limbii române” şi „Constantin Stere – scriitor, jurist şi promotor al Marii Uniri”, la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Edineţ;  
• Sesiunea de comunicări: „Un compozitor contemporan – Ghenadie Ciobanu”. Participanţi: acad. Gheorghe Mustea şi prof. Ion Gagim;  
• Vizitarea bisericii din Trinca, ctitorie a lui Vasile Stroescu. Te-Deum. Moment omagial la mormântul părinţilor lui Vasile Stroescu din satul Trinca;  
• Concertul formaţiilor folclorice din Parcova şi din Cupcini, în incinta Centrului de Cultură din oraşul Cupcini;  
 
Ediţia de debut a Universităţii de Vară „Vasile Stroescu” a fost organizată de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău, în comun cu Primaria oraşului Edineţ, Consiliul Raional Edineţ, Asociaţia Culturală „Parcova Nova”, Primăria comunei Parcova, Primăria oraşului Cupcini şi Primăria comunei Trinca. Voi prezenta şi printr-un modest rod liric, impresiile personale despre recentele evenimente din raionul Edineţ:  
 
„Parcova – Simfonia Picturilor Veşniciei”  
(Dedicaţie poetică Dl Ion Bâlba, Preşedintele Asociaţiei Culturale „Parcova Nova”)  
 
Motto:  
„Eu cred că veşnicia  
S-a născut la sat”  
(Lucian Blaga)  
 
Renaşte, veşnicia,  
Prin porţi de Paradis,  
Uniţi în Simfonia  
Picturilor de vis…  
Păşim, smeriţi, prin iarbă,  
Chemaţi de-un tainic glas,  
Ca inima să fiarbă  
Prin lacrimi pe obraz…  
Artişti cu dor de casă,  
Copii, un pic cărunţi,  
La Parcova duioasă,  
Ne-mbăţişăm tăcuţi…  
Aici, la scumpa vatră  
A Casei Părinteşti,  
Trăim povestea sacră  
A vieţii româneşti…  
Mai blânzi, mai grămăjoară,  
În jurul pâinii dulci,  
Reîntregim o Ţară,  
Cu forţa unei Rugi.  
Culorile nasc forme,  
Iar formele – culori,  
Adulmecăm şi-aroma  
Campestrelor comori.  
Atâtea pânze cântă  
Iubirea pentru sat,  
Pentru credinţa sfântă  
Din sufletul curat  
Al oamenilor gliei,  
Izvorâtori de rod,  
Prin munca-bucurie,  
Făcând spre Cer, un pod!  
E Festival de Artă,  
E Tabără de Dor,  
Frumosul strigă-n şoaptă  
Şi ne inspiră-n zbor…  
De cade, iar, cortina  
Şi-s paisprezece veri,  
Rămânem în lumina  
Cu Har de Mesageri.  
În ample documente,  
Iluzii aţi lăsat:  
Eterne monumente  
Din Raiul unui sat,  
Din viaţa plămădită  
Cu doina-n vers-suspin,  
La baştina preasfântă  
A neamului român.  
A neamului divin…  
----------------------------------  
Diana CIUGUREANU-ZLATAN  
jurnalistă  
Preşedinte-fondator al Uniunii Scriitorilor Europeni din Moldova  
14 septembrie 2016  
Chişinău  
 
Referinţă Bibliografică:
Diana CIUGUREANU-ZLATAN - SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI / Diana Ciugureanu Zlatan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2084, Anul VI, 14 septembrie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Diana Ciugureanu Zlatan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Diana Ciugureanu Zlatan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!