Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Eseuri > Mobil |   


Autor: Daniela Popescu         Publicat în: Ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015        Toate Articolele Autorului

TRĂSĂTURI DISTINCTIVE ALE MODERNITĂŢII ÎN OPERA VIRGINIEI WOOLF
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
TRĂSĂTURI DISTINCTIVE ALE MODERNITĂŢII  
 
ÎN OPERA VIRGINIEI WOOLF  
 
Întrebat de un scriitor american de ce a ales un stil dificil, Joyce îi răspunde: "Ca să le dau de lucru criticilor pe următorii trei sute de ani". Între timp însă, stilul lui Joyce a devenit, în bună măsură, stilul literaturii secolului XX.  
 
Scriitorul rus Vladimir Nabokov scria: "Joyce a creat modernismul, şi tot Joyce l-a distrus". Epiphanies ("Epifanii", 1901 - 1903)  
 
Lucrările majore concentrează întotdeauna un adevăr transistoric, posedă o dimensiune metafizică. În ipostaza sa de edificiu spiritual, opusul ţinteşte permanentul, generalitatea semnificantă, temele şi trăirile etern-umane. Ca atare, el reuşeşte întotdeauna să depăşească datul imediat, faptul anodin, înscriindu-se pe traiectoria unei continuităţi fecunde şi netulburate.  
 
Modernitatea creaţiei vine din capacitatea acesteia de a se plasa în esential, în universal, în genere, prin modernitate înţelegându-se calitatea operei de a aparţine prezentului, de a dovedi valenţe novatoare, capacitatea de a se situa în contemporaneitate.  
 
Tema este de acut interes, întrucât însăşi reflecţia despre artă şi cultură se găseşte, la rându-i, într-un moment al reevaluărilor, caracteristice perioadei de sinteză şi decantări pe care o parcurgem.  
 
Ideea de modernitate a suferit mutaţii profunde. Paradoxal sau nu, modernitatea nu constituie neapărat o condiţie a imediatului. Clasicii, spre exemplu, nu sunt mai puţin actuali decât avangardiştii. După cum un opus recent nu este obligatoriu şi unul modern. Dezbaterea nu angajează dualismul usual tradiţie-inovaţie.  
 
Rezultă că modernitatea, în acceptia extinsă a termenului, nu reprezintă o condiţie a apartenenţei temporale, ci un element de identificare, de referinţă şi de valorizare extratemporală.  
 
De bună seamă, opera trăieşte în istorie, are o istorie şi reflectă istoria. Unele dintre cele mai importante opere ale literaturii moderniste au fost publicate în primele decenii ale secolului 20 printre care: culegerea de povestiri scurte Dubliners a lui James Joyce, Inima intunericului a lui Joseph Conrad şi poezia şi teatrul lui William Butler Yeats.  
 
Între cele două războaie mondiale cei mai importanţi novelişti au fost: D.H. Lawrence şi Virginia Woolf, membră a Grupului Bloomsbury dar şi E. M. Forster, Evelyn Waugh şi P.G. Wodehouse. În afară de Grupul Bloomsbury, Sitwells a fost o altă mişcare literară şi artistică însă mai puţin puternică.  
 
Romancieră şi eseistă engleză, Virginia Woolf, este o inovatoare de succes în forma romanului, fiind considerată o forţă însemnată în ficţiunea secolului al XX-lea.  
 
Educată acasă, din vasta bibliotecă a tatălui ei, Sir Leslie Stephen, prieten cu Meredith, Henry James, Tennyson, Matthew Arnold and George Elliot, Virginia Woolf, aşa cum va mărturisi mai târziu, a rămas cu nostalgia anilor de şcoală netrăiţi, cu geloziile lor, cu bucuriile lor, cu vulgarităţile lor, cu scenele lor unice. Poate chiar aceste frustrări au condus la uriaşele inovaţii pe care mintea şi sufletul ei le-a început încă de pe când rătăcea printre volumele tatălui său. Nu numai că este o inovatoare în literatură, dar ea însăşi trăieşte, respiră, inspiră literatură epocii ei şi celor ce urmează.  
 
Cunoscută ca membră a Grupul Bloomsbury, principala ei preocupare s-a concentrat asupra reprezentării fluxului experienţei obişnuite. Accentele ei nu s-au pus pe intrigă, ori pe tipologizare, ci pe dezvoltarea tehnicii fluxului de conştiinţă. Nu s-a limitat la o singură conştiinţă, a ei însăşi, ci a paşit din minte în minte, în special în “Valurile”. Proza ei este poetică, puternic simbolică, plină de superbe imagini vizuale.  
 
Primele ei opere, printre care “Noapte şi zi” (1919), erau tradiţionale ca metodă, dar devine din ce în ce mai inovativă începând cu “Camera lui Jacob” (1922), “Doamna Dalloway” (1925), “Spre far” (1927), “Valurile” (1931). Alte romane experimentale ale sale sunt “Orlando” (1928), “Anii” (1937), “Între acte” (1941).  
 
“Valurile” este, probabil, cel mai dificil roman al ei. El urmăreşte vieţile a şase personaje din copilărie până în la bătrâneţe. Louis Kronnenberg remarca în “The New York Times” că Virginia Woolf nu era cu adevărat concentrată pe oameni, ci pe “simbolurile poetice ale vieţii în dinamica anotimpurilor, a zilei şi nopţii, a pâinii şi vinului, a naşterii şi morţii, precum şi a schimbării”.  
 
Autoarea dezvoltă tehnici novatoare ca să releveze experienţa femeii şi să găsească o alternativă la realitatea dominată de bărbaţi. În eseul ei, “Domnul Bennett şi Domnul Brown” argumentează faptul că John Galshorthy, H.G. Wells şi alţi exponenţi ai realismului englez, se ocupă cu suprafaţa lucrurilor, ignorând dedesupturile, care sunt adevăratele generatoare ale realităţii. Ca să ajungi la acestea, însă, trebuie să foloseşti o prezentare mai puţin restrictivă a vieţii, ca de exemplu, fluxul conştiinţei, monologul interior, abandonând naraţiunea literară.  
 
Altă temă modernistă, dezvoltată de autoare într-o dezaprobare ironică adesea, este prezentarea dezamăgirilor şi frustrărilor maritale, în special în “Spre far”, unde scria: “Aşa este deci mariajul, gândea Lilly, un bărbat şi o femeie privind cum o fată aruncă mingea!”.  
 
Preocuparea Virginiei Woolf pentru temele feministe iese pregnant în relief în “A room of One’s Own”(1929). Aici ea face uimitoarea afirmaţie: „O femeie trebuie să aibă bani şi o cameră a ei, personală, dacă vrea să scrie ficţiune.” Woolf a observat obstrucţiile scriitoarelor vremii şi prejudecăţile de care se loveau. Ca atare ea a susţinut că trebuia să intervină o schimbare de formă, deoarece bărbaţii creau din experienţele lor, pentru propriile lor nevoi. „Probabil că o minte pur masculină, nu poate crea, spunea ea, nimic mai mult ca o minte feminină.”  
 
În „Trei guinee” (1938) ea solicita femeilor să-şi ceară dreptul la propria istorie şi literatură.  
 
Tehnica fluxului de conştiinţă îşi are originea în eseul lui Auerbach, “Ciorapul Maro”, dar, spre deosebire de acesta, unde reflecta poziţia autorului faţă de lumea pe care o reprezenta, unicitatea Virginiei Woolf constă în faptul că tehnica este dobândită prin diferite impresii subiective primite de către persoane diferite, în faze temporale diferite, adică reprezentarea multipersonală a conştiinţei, în combinaţie cu tratarea timpului. Relaţia aceasta nu este nouă în literatura modernă, dar naraţiunea nu mai este devotată mai mult unei întâmplari exterioare decât unui process interior. Evenimentele externe şi-au pierdut hegemonia şi servesc pentru a interpreta evenimentele interioare. Evenimentele interne pregătesc şi dau semnificaţie celor externe. Cu toate că nu este nicio relaţie între derularea externă şi impresiile interne, ambele împătăşesc un element comun. Woolf prezintă elmente externe banale, care declanşează idei şi lanţuri de idei care se desprind din present şi se înlănţuie liber în adâncimea timpului.  
 
Opera Virginiei Woolf îşi găseşte support în psihologia modernă a lui Bergson, conform căruia conştiinţa nu este niciodată o “stare”, ci se schimbă constant sub impresiile integrate evenimentelor trecute. Personajele ei par tot timpul transportate psihologic în trecut, de evenimente prezente. Astfel, mobila uzată creează asupra Doamnei Ramsey din “Spre far”, o impresie puternică, atunci când privirea îi alunecă aspra acesteia.  
 
Alte motive şi simboluri, în afară de timp, din opera Virginiei Woolf sunt: lumina, drumul, fluturele, barca pe mare, stejarul, toate tributare, sau convergând către motivul timpului, apoi înlănţuindu-se unele de altele, spre a recrea o conştiinţă universală, ca de la începutul lumii (“Valurile”).  
 
Epifania este apogeul şi scopul căutării fiecărui personaj al Virginiei Wolf. Eroinele ei sunt puternice şi feminine, conferind stabilitate celor din jur, ajutându-i să-şi atingă propriile “faruri”, să-şi alunge propriile insatisfacţii. Drumul lor prin societate şi printre splendorile naturii dă sens drumului altora, uneori însăşi amintirea existenţei lor într-un cadru natural anumit conduc la potolirea furtunilor şi găsirea echilibrului.  
 
Drumul, valurile, barca, ceasul, Marele Ben, chiar fluxul conştiinţei, sunt unelte sub pana Virginiei Woolf, de a recrea o lume, de recompune un univers pierdut în convenţii, de a elibera sufletul din chingile prejudecăţilor şi a-i da ocazia să-şi proclame splendoarea.  
 
Nonconformismul scierilor sale i-au adus Virginiei Woolf deopotrivă recunoaşterea şi criticile vremii. Ea a adus istoria la stadiul de unealtă a împlinirii destinului unei fiinţe în “Orlando”, chiar dacă această împlinire a însemnat o metamorfoză totală şi o confruntare cu trecutul la care se întoarce din perspective viitorului. Timpul este trăit din plin şi desăvârşit prin metamorfoză, în timp ce stejarul, jurnalul, conştiinţa, au rămas statornice, parcă, aceleiaşi aşteptări.  
 
Virginia Woolf a recreat universul, din camera propriei conştiinţe. Şi l-a creat pentru sine, spre a-l putea dărui altora spre salvare, iluminare, epifanie, creând parcă o nouă variantă de raportare la credinţa în Dumnezeu, dar nebeneficiind de avantajele mântuirii conştiinţei de tenebrele prezentului, căci a fost gata să-şi piardă viaţa pentru a nu păşi în aceste tenebre, ci a rămâne în lumina luciditaţii cu care şi-a ales ultima aventură cu timpul: moartea.  
 
Referinţă Bibliografică:
TRĂSĂTURI DISTINCTIVE ALE MODERNITĂŢII ÎN OPERA VIRGINIEI WOOLF / Daniela Popescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1649, Anul V, 07 iulie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Daniela Popescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Daniela Popescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!