Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Carti > Mobil |   


Autor: Dan Zamfirache         Publicat în: Ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015        Toate Articolele Autorului

New York

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
New York 
  
Intai a fost Europa, apoi Asia, Africa si acum America. De fapt New York 
  
– sau mai bine zis Manhattan! 
  
Dumnezeu sa binecuvanteze America! 
  
Din munti si pana in campii 
  
Casa mea, dulcea mea casa. 
  
asa suna versurile unui cantec drag americanilor! 
  
Ca oricare dintre romani visam America! Si a fost New York. Gandul a 
  
devenit realitate odata cu schimbul de experienta al sotiei la Misiunea Permanenta 
  
a Romaniei la ONU. 
  
Atingerea celui de-al patrulea continent trebuia pregatita istoric, cultural, 
  
social si am inceput mai intai prin cautarea pe internet a hartilor si apoi a atractiilor. 
  
Am reusit sa-mi fac un plan, dar pana la urma am reusit sa-l depasesc, chiar daca 
  
20(* Unul din descendentii familiei regale nascut in palatul construit de Ismail pe insula 
  
Zamalek, azi hotelul Merriott, a carei mama din Croatia s-a casatorit cu printul Sousourk. 
  
ultima saptamana am dedicat-o special muzeului Metropolitan. 
  
Locul cunoscut azi sub numele New York se pare ca a fost locuit de bastinas 
  
ii americani cu 11000 de ani inainte ca florentinul Giovanni da Verrazano, trimis 
  
de francezi sa exploreze coastele de nord, sa atinga golful in 1524, mult dupa 
  
descoperirea Lumii Noi de catre Columb din 1492. Zona ramane insa necunoscuta 
  
pana in 1609 cand exploratorul Henry Hudson scrie ”este un pamant atat de frumos 
  
ca si speranta unei insanatosiri” si revendica locul pentru compania olandeza Indiile 
  
de Vest. Din 1625 olandezii isi instaleaza aici mai intii un post de unde fac comert 
  
cu bastinasii, apoi numesc locul New Amsterdam. Aceasta este si prima denumire a 
  
viitoarei capitale comerciale a lumii, New York! O inscriptie se pastreaza si azi pe 
  
cladirea cu coloane din laterala primariei. 
  
Istoricii sunt de acord ca Peter Minuit, director al companiei olandeze Indiile 
  
de Vest, cumpara insula de la triburile locale – atentie – in schimbul produselor in 
  
valoare inregistrata de 20 $, desi in urma negocierii se ajunsese la 600 $! 
  
in 1670 New Amsterdam devine colonie britanica pana in 1783. George 
  
Washington depune juramantul in 1789 din balconul cladirii federale din Wall 
  
Street ca intaiul presedinte al noii republici in fata a 33000 de oameni. New York 
  
va fi prima capitala a Americii, dar Philadelphia va fi aceea culturala. in urmatorul 
  
an capitala se muta in districtul Columbia. Thomas Jefferson numea New York-ul 
  
drept un loc al depravatilor! 
  
New York incepe sa straluceasca abia la inceputul secolului al XIX-lea, 
  
multumita emigrantilor europeni, a oamenilor de afaceri din epoca numita de aur. 
  
Se construiesc acum case si blocuri inalte in care-si au sediul firme de renume pe 
  
5th Avenue si de-a lungul Broadway-ului, de la City Hall pana in Union Square. 
  
in 1898 sunt alipite cartierele Queens, Staten Island, Bronx si Brooklyn. 
  
Populatia creste in urma exodului imigrantilor sositi in insula Ellis intre 1900 si 
  
1930. Se construiesc metroul, cladirile Woolworth si Empire State. 
  
in timpul primarului Fiorello La Guardia, un fost interpret al imigrantilor 
  
din insula Ellis, se construiesc autostrazi, are loc Expozitia internationala din 1939, 
  
apoi alta in 1969 care-i sporesc imaginea in intreaga lume. Nu este atins de al IIlea 
  
razboi mondial si se dezvolta apoi ca un adevarat centru comercial mondial. in 
  
timpul celor doua mandate ale primarului moderat republican Rudolph Giuliani 
  
cunoaste prosperitatea, devine mai sigur prin inlaturarea drogurilor, a crimelor 
  
si decadentei, se construiesc tunele pe sub raul Huston care fac legatura cu New 
  
Jersey si Times Square – centrul de afaceri si informatii, devenind un oras sigur. 
  
Dar viata lui se frange abrupt in urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 
  
2001, cand doua avioane rad Gemenii din World Trade Center, faima New Yorkului. 
  
Orasul isi revine insa repede. in mai 2004 cand l-am vizitat, normalitatea 
  
revenea si deja incepusera lucrarile la cea mai mare constructie din Ground Zero, a 
  
carei macheta era expusa pe Broadway in cartierul Soho. 
  
Greu de spus ce simti la intalnirea cu America dat fiind permanentele 
  
comparatii cu Europa, cu marile muzee din Sankt Petersburg, Praga, Berlin, Roma, 
  
Venetia, Paris, Londra, cu zgarie norii din Singapore, Malaiezia, Dubai ori cel mai 
  
recent, Cairo. Tot timpul ma vor urmari comparatiile, poate si de aceea primele 
  
impresii nu au fost dintre cele mai bune in urma zborului obositor de 11 ore. 
  
Imaginile insulelor parasite de langa coasta americana au fost sub impulsul greu 
  
suportabilelor ”plutiri” in aer! Abia atins pamantul pe JFK aveam sa multumesc 
  
pilotilor pentru aterizarea perfecta alaturi de toti pasagerii cursei Egypt Air. A urmat 
  
drumul catre misiune trecand din Queens in Manhattan pe podul Queensboro, vechi, 
  
ce trece peste insula Roosvelt. 
  
Manhattan-ul e insula principala, inima New York-lui. 
  
Primele zile - intaile impresii! Doar in prima zi am folosit harta, New 
  
York fiind cel mai usor oras de strabatut, dat fiind organizarea pe alei (avenue-uri) 
  
longitudinale intersectate de strazi paralele, toate numerotate insiruit, aleile de la 
  
est la vest, iar strazile de la sud spre nord. Practic trebuie sa retii intersectiile. Mai 
  
intai au fost vizitele scurte pe jos in Midtown: hotel Hilton, gara si cladirea Chrysler 
  
aflate pe strada 42 intre Madison si 1st Avenue. 
  
Desigur primul vizitat a fost Empire State Building, aflat la intersectia lui 
  
5th Avenue cu strada 34, cea mai inalta cladire ramasa in picioare din 1931! Gara 
  
e un complex de cladiri pe care le incununeaza MetLife, o companie de asigurari 
  
si Helmsley. De afara arata superb, cu o statuie a zeului grec protector deasupra, 
  
impunatoare, dar odata pasind inauntru, parca te afli in cladirea unei opere. Te 
  
intampina holuri cu candelabre imense, marmura pe jos si sus, multa curatenie si 
  
oameni civilizati, chiar daca sunt grabiti! 
  
Empire State Building! Cu o inaltime de 381 de metri domina si azi 
  
Manhattan-ul. Ideea constructiei vine in anul 1929 si s-a materializat intr-un an 
  
si 45 de zile. Deschiderea oficiala are loc in 1931. Planurile sunt realizate de 
  
arhitectul William Lamb iar costurile au fost de 41 milioane de dolari. La etajul 86 
  
e amenajata o terasa cu geam din plastic de unde se poate vedea pana la 55 de mile 
  
pe timp de vreme buna. Pana aici se urca cu un lift in numai un minut, si ne aflam 
  
la 320 de metri deasupa solului! Mai exista o terasa la etajul 102 care ofera imagini 
  
splendide. Noaptea e luminat in culorile sarbatorilor nationale: Sfantul Valentin – 
  
rosu, Sfantul Patrick – verde, ONU – albastru si alb, Thanksgiving – rosu si galben, 
  
Christmas – rosu si verde. 
  
Din oricare terasa te-ai afla ti se infatiseaza imagini spectaculare, spre 
  
vest se pot vedea Penn Plaza, Madison Square Garden, portavionul Enterprid din 
  
al II-lea razboi mondial care acum e muzeu al aerului si spatiului, New Jersey, 
  
aeroportul Newark; spre sud se vad cladirile din Wall Street, cladirea triunghiulara 
  
Flatiron, elegantul Woolworth cu 60 de etaje, candva si el cel mai mare din New 
  
York, in departare statuia Libertatii si insula Ellis, podurile Manhattan, Brooklyn 
  
si Verrazano, cartierele Brooklyn si Staten Island; spre nord vezi magnificele cladiri 
  
Chrysler, MetLife, Helmsley, Rockefeller Center, catedrala sfantul Patrick, hotelul 
  
Plaza de unde incepe Central Park, iar mai in spate podul George Washington 
  
care face legatura cu New Jersey pe la nord (pe zi clara se vede pana in statele 
  
Connecticut si Massachusetts); la est se vad cartierele Queens, Brooklyn, cladirea 
  
administrativa ONU, podurile Triborough, Whitestone, si Throgs Neck cu acces la 
  
aeroporturile La Guardia si JFK, Long Island si podul Williamsburg cu acces spre 
  
Brooklyn. 
  
Am strabatut apoi Lexington Avenue, Park si Madison pana am ajuns 
  
pe celebra 5th Avenue. Tot acum am descoperit si cladirea sediului ONU de 
  
la intersectia 1st Avenue cu strada 42, unde se comemora genocidul din Uganda. 
  
Auzeam, de afara, gongul de jale al clopotului din mica pagoda aflata in interiorul 
  
parcului din fata blocului adminstrativ. 
  
Daca impresiile comerciale de inceput – primire, servire, n-au fost dintre 
  
cele mai bune, m-am indreptat spre partea culturala, care avea sa-mi ofere multe 
  
satisfactii! 
  
Primele vizite vor fi in apropierea misiunii: parcul Briant pe 6th Avenue 
  
sau Americas la intersectia cu strada 38, Times Square unde Nadia Comaneci va 
  
deschide festivitatile depunerii candidaturii New York - ului ca loc de 
  
desfasurare al jocurilor olimpice prin spectaculoasa aducere a flacarii pe cablu 
  
in fata primarului Bloomberg, Radio City, Music Hall, Christie’s - celebra casa 
  
de licitatii, Rockefeller Center(un complex de 19 cladiri printre care Radio City, 
  
Music Hall si NBC), statuia lui Prometeu aflata pe terasa cu patinuar artificial chiar 
  
vara, in mai, apoi General Electric, catedrala Sfantul Patrick cu statuia lui Atlas in 
  
fata tinand pamantul pe umeri, biserica Sfantul Thomas cu altarul sculptat in piatra 
  
si biserica presbiteriana, toate aflate pe 5th Avenue. A doua zi aveam sa trec prin 
  
Central Park, dar cum era inca nesigura intrarea in primavara si aspectul era sumbru, 
  
inca nu aparuse vegetatia, nu am inaintat mai mult de zoo si podurile celebre vazute 
  
in filmele politiste, lansand pentru alta data placerea unei vizite intregi. 
  
Primele doua saptamani au fost obositoare, cu mers numai pe jos, la pas, 
  
de-alungul si de-a latul Manhattan-ului. Dar trebuiau vazute toate cele inscrise in 
  
programul alcatuit la Cairo. Asa ca am luat tarmul East River-ului si am ajuns la 
  
South Ferry, de unde ne-am imbarcat pe vasul ce leaga Manhattan-ul de Staten 
  
Island – singurul lucru gratuit la New York! Si aveam ce vedea: am trecut la 50 
  
de metri de statuia Libertatii si Insula Ellis, unde erau primiti emigrantii in secolul 
  
trecut. Nu ne-am mai oprit aici deoarece muzeul era inchis pentru renovare si deci 
  
nu am putut gusta minunea franceza pe dinauntru. 
  
Statuia Libertatii - simbol al libertatii americane impresioneaza si azi prin 
  
istoria ei, alaturi de aceea a insulei Ellis. 
  
inalta de 151 picioare (46m) si asezata pe un piedestal de 89 picioare (27m), 
  
cu o greutate de 225 tone a fost proiectata de Frederic Auguste Bartholdi, nascut in 
  
Franta, in 1834. in interior are un schelet din fier proiectat de Alexander Gustave 
  
Eiffel. Un lift duce vizitatorii pana la piciorul statuii, de unde, se urca 354 de trepte, 
  
adica 22 de etaje pana in coroana. 
  
Se spune ca nicaieri in lume nu exista un astfel de simbol care sa exprime 
  
atat de dramatic conceptul ideii de libertate! 
  
America probabil nu si-ar fi castigat libertatea de la englezi fara ajutorul 
  
francezilor care le-au furnizat arme, vase, bani si soldati. insusi marchizul de 
  
Lafayette, vechi prieten al lui George Washington, a fost ofiter de rang inalt 
  
in armata americana. Alianta dintre cele doua tari nu va fi uitata de Franta si 
  
intelectualii francezi se strang in jurul minunatei idei de a face cadou Americii un 
  
mare monument simbolizand independenta, monument care sa arate ca si Franta 
  
s-a dedicat ideii de libertate. 
  
Desi pictor la inceput, personalitatea sa in sculptura e influentata de calatoria 
  
in Egipt cand, impresionat de maretia piramidelor si de Sfinx, Bartholdi isi schimba 
  
perspectiva artistica de la maretul simplu la colosal! Bartholdi viziteaza New Yorkul 
  
in 1871 si ramane impresionat, afirmand ca intr-adevar e o lume noua, iar portul 
  
– poarta catre America – este locatia speciala, ceea ce ii da imbold in realizarea 
  
visurilor sale, o statuie care sa reprezinte libertatea, iluminand lumea. intors in 
  
Franta, se apuca de lucru si in 1876, la expozitia de la Philadelphia, prezinta 
  
bratul statuii de 30 de picioare – devenind un nume cunoscut in America. Era prima 
  
statuie prin care se urca pe trepte, dar cand vizitatorii au vazut capul din bronz a 
  
fost o senzatie totala. in iunie 1884 statuia primeste tusele finale si pana in 1885 va 
  
fi dezmembrata pentru a fi transportata. Ea va ajunge, dupa multe peripetii, la New 
  
York, in 15 iunie 1885. Richard Marris Hunt e ales pentru realizarea piedestalului 
  
statuii. in mai 1886 incepe ridicarea statuii pe piedestal, a carei montare dureaza 6 
  
luni. A fost o sarbatoare de nedescris la inaugurarea statuii in 28 octombrie 1886 
  
cand Bartholdi, descoperindu-i capul, spune: ”visul vietii mele s-a implinit!”. Pana 
  
in 1899, a fost cea mai mare din oras cu 305 picioare, fiind depasita doar de cladirea 
  
catedralei Sfantul Paul, care are 310 picioare. 
  
Chipul statuii reprezentand o femeie din Columbia devine simbol al Americii 
  
si apare peste tot ca echivalent al unchiului Sam. in octombrie 1924 e declarata 
  
monument national. La 4 iulie 1986 are parte de o petrecere deosebita cu artificii 
  
si lasere, Ronald Regan declarand atunci: 
  
”suntem pastratorii flacarii libertatii! |inem lumina ei pentru a fi vazuta in 
  
intreaga lume”! 
  
in stransa legatura cu statuia Libertatii se afla si istoria insulei Ellis, o 
  
poveste de teama, dar in acelasi timp de credinta si curaj. Ascunsa in spatele statuii, 
  
ca si cum s-ar ruga pentru putere, puritate si libertate, insula isi deschide portile la 1 
  
ianuarie 1892. Ea e povestea a peste 12 milioane de imigranti care i-au trecut portile 
  
pana in 22 noiembrie 1954, cand a fost inchisa. Acesti trei acrii de pamant ai insulei 
  
ce constituiau la inceput locul de intalnire al pasarilor ajung in timpul revolutiei 
  
americane in mana lui Samuel Ellis. incercand s-o vanda in viata, nu reuseste, dar 
  
prin testament o lasa copilului nenascut al fiicei sale cu doua conditii: sa fie baiat 
  
si sa-i poarte numele! Copilul insa va muri iar titlul insulei e disputat intre ceilalti 
  
membri. in timp, locul fiind considerat strategic in apararea impotriva englezilor, va 
  
fi transferat statului in februarie 1808. in 8 iunie 1808 insula e cumparata de statul 
  
New York, la pretul de 10000 $, iar in 1890 se construieste cladirea imigrantilor, 
  
care e deschisa oficial la 1 ianuarie 1892. 
  
Imigranti din toate colturile lumii au trecut pe aici, cei mai multi din Italia, 
  
circa 2,5 milioane, apoi Rusia si Ungaria. intre 1894 si 1931 numarul imigrantilor 
  
din Romania se ridica la 79092, inaintea Olandei, Spaniei, Belgiei, Cehoslovaciei, 
  
Bulgariei, |arii Galilor, Iugoslaviei, Finlandei si Elvetiei. Ilustri oameni de cultura 
  
i-au trecut portile: Frank Capra – italian (film), Max Factor – rus(cosmetice), Bob 
  
Hope – englez(afaceri in lumea spectacolelor), Elia Kazan – turc(film, teatru), Bela 
  
Lugosi – ungur(film, teatru), Edward G. Robinson – celebrul actor roman(in 1903 
  
- film), mama lui Lauren Bacall – romanca, Rudolph Valentino – italian(film), 
  
familia von Trapp – din Austria(1938 muzica). Dupa vizitarea insulei Staten Island 
  
ne intoarcem pe strada Whitehall pana la biserica Trinity, mergem pe celebra Wall 
  
Street si ajungem la vestita cladire a Bursei, Stock Exchange. Vis a vis se afla 
  
cladirea federala unde este acum statuia lui George Washington. Aici el a jurat 
  
pentru intaia data ca primul presedinte al Americii. in stanga bisericii Trinity se afla 
  
Ground Zero, locul gemenilor daramati, acum o groapa unde se va ridica cea mai 
  
inalta cladire din lume, de 541m, Freedom Tower, de forma piramidala, cu o antena 
  
mare in varf. il inconjura World Financial Center cu doi gemeni ramasi in picioare. 
  
Drumul de intors catre misiune trece pe langa City Hall – primaria, o 
  
cladire, poate cea mai modesta din oras, dar atragatoare, Civic Center, Curtea de 
  
justitie, China town pe Canal street, cartierele Little Italy, Soho, al carui nume vine 
  
de la South Houdson, Washington Square cu arcul de triumf al lui Washington 
  
impodobit cu doua statui ale presedintelui, in stanga civil, in dreapta militar, 
  
Greenwich Village si Union Square, un parc dedicat steagului. Binenteles toate in 
  
stilul american inconfundabil. 
  
Prima vizita serioasa: muzeul Metropolitan. 
  
Am batut New York-ul intr-o saptamana si jumatate la pas reusind sa 
  
localizez multe dintre atractiile sale, dar odata plecat cu bicicleta mi-a fost de 
  
ajuns sa fac un tur din Midtown in Upper Manhattan – era cu totul altceva! Zaream 
  
obiective din goana bicicletei si cand mi se parea ceva interesant opream fara sa 
  
am probleme cu parcarea(in New York, cea mai mare problema, 8 pana la 20 $, 15 
  
minute! Depinde de cat de aproape esti de 5th Avenue.). Castigul se vedea pe zi ce 
  
trece! Pe langa obiectivele insemnate pe harta apareau altele noi, devenind acum 
  
o problema parasirea bicicletei pentru a intra si vizita obiectivele. in New York se 
  
merge cu lantul de brau si cu saua tinuta in mana! Imaginati-va cum e sa te plimbi 
  
in parc cu iubita avand saua alaturi si lantul de gat! Cum mi-ar fi stat asa ”blindat” 
  
intr-un muzeu? 
  
Aveam sa aflu despre amplasarea Metropolitanului in prima plimbare din 
  
Central Park. intamplarea face sa intreb pe un american. Mi se spune ca se afla pe 
  
Millennium Mile, continuarea lui 5th Avenue, strada ce margineste latura estica a 
  
parcului, si mai mult, ca este cel mai grozav din lume prin gazduirea a milioane 
  
de obiecte. Vesnica evaluare cantitativa! Dar imi vine intrebarea: cate muzee ati 
  
vazut din Europa? Ca acelea din Sankt Petersburg - Ermitajul sau Luvrul din Paris, 
  
Albertinum din Dresda, Sans Souci din Postdam, Hradcani ori Loretta din Praga, 
  
British Museum ori Tower din Londra? Tacere. O tine intr-una cu milioanele de 
  
obiecte! 
  
Altfel, cand pasesti in Metropolitan uiti de orice: mai intai cladirea, veche, 
  
frumoasa, neobisnuita intr-un oras al formelor pe verticala. Multimea de trepte 
  
conduce catre intrarea in holul principal cu informatii computerizate. 
  
Etajul 1, cum denumesc americanii parterul, cuprinde: in dreapta, salile 
  
dedicate artei egiptene unde sunt aproximativ 36000 de obiecte incepand din mileniul 
  
5 i.e.n. pana la anul 400. La intrare te intampina mormantul administratorului 
  
Perneb din vechiul regat egiptean din dinastia V(2380-2350 i.e.n.), cadou din anul 
  
1913 de la Edward S. Harkness. Cum l-o fi obtinut? Mormantul, descoperit la 
  
Sakkara, 25 de km de Cairo, include o camera mortuara cu un relief mare ce il 
  
prezinta pe Perneb stand si primind ofrade de la apropiati. 
  
in stanga se afla un sarcofag bine intretinut, urmeaza un hol cu mii de 
  
obiecte din perioada de mijloc si noua a regatului, sarcofage, mumii, statui, una 
  
reprezentand pe regina Hatshepsut, apoi cateva camere cu statui si sfincsi. 
  
Deodata, la capatul unui culoar apare o deschidere imensa intr-o sala de o 
  
constructie moderna, cu siguranta adaugata cladirii vechi a muzeului: e templul din 
  
Dendur din perioada romana (anul 15 i.e.n.) reconstruit in marime naturala, piatra 
  
cu piatra, intr-o sala gigantica dedicata special lui, situata inspre Central Park. 
  
Templul e construit in onoarea lui Isis, sotia lui Osiris. in centru, pe un platou, 
  
domina intrarea in templu care e inconjurata de apa. in fata apei este o alee de 
  
sfincsi cu fata de lei in marime naturala. intreaga scena iti taie respiratia si ma duce 
  
cu gandul la templul grecesc mutat la fel piatra cu piatra in muzeul Pergamon din 
  
Berlin ori la calea procesionala a regilor adusa tocmai din Babilon. 
  
Si ca o coincidenta, la 300 de metri in parc, in spatele celebrului muzeu, pe un 
  
deal, se afla obeliscul Cleopatrei (Cleopatra Needle) vechi de 3600 de ani, pereche 
  
a celui din Londra, ambele aduse din Egipt. Cu siguranta templul din Dendur si 
  
obeliscul Cleopatrei sunt cele mai valoroase din New York! Salile egiptene contin 
  
intr-adevar mii de obiecte, unele atat de rare, incat nici la Cairo nu le poti vedea! 
  
Remarc unele dintre ele care mi-au atras atentia: o barca gasita in mormantul lui 
  
Meketre, un oficial din timpul faraonului Mentuhotep din dinastia XI, ni-l arata pe 
  
faraon intr-o cabina mirosind o floare de lotus - asociata cu renasterea - in timp ce 
  
muzicanti ii fac plimbarea placuta. Barca e executata dintr-un lemn usor si e pictata 
  
atent cu detalii expresive de parca ar fi chiar barca reala folosita de faraon. Este una 
  
din minunatele modele gasite de Herbert Winlock in 1920 in mormantul faraonului, 
  
multe dintre ele putand fi admirate in muzeul egiptean din Cairo. Ele reconstituie 
  
in miniatura viata din timpul faraonilor si, din acest motiv, se constituie drept 
  
capodopere atunci cand infrumuseteaza muzeele. Pectoralul printesei Sat-Hator 
  
Iunet este un alt prilej de a admira uluitoarea tehnica, de bijutieri profesionisti, a 
  
maestrilor din acele vechi timpuri, gratia incrustarii celor 372 de piese din pietre 
  
semipretioase in cloisonné de aur cu desene heraldice de un simbolism remarcabil: 
  
linii in zig zag ce reprezinta apele primordiale din care se ridica inaltimile, vulturi 
  
simbolizand zeul soare, suprema putere a universului, cartuse inscrise pe tronul 
  
lui Senusret II, ankh-uri ce inseamna viata alaturi de cobrele protectoare. Toate 
  
acestea reafirmand ca viata si existenta in acele timpuri erau descrise ca facand 
  
parte din universul creat si sustinut de supremul zeu. Bijuteriile erau purtate de sotiile 
  
faraonilor si aratau puterea supraumana ca si suportul pentru suveran si garantia 
  
divinei ordini pe pamant. Alaturi de cele prezente in muzeul din Cairo, bijuteriile 
  
printesei demonstreaza maiestria artistilor vremii. Nici nu-ti vine sa crezi ca ele au 
  
fost executate cu atata migala si rafinament cu 5000 de ani in urma! 
  
Sficsii reprezentau pentru egipteni pe cuceritori si erau pusi in fata locurilor 
  
sacre drept gardieni dar si pe aleile fastuase ale intrarilor in temple. Cei prezenti aici 
  
sunt perfect sculptati in granit in carierele din Nubia, din sudul tarii si redau cu efect 
  
trecerea de la corpul de animal la cel cu cap uman, uneori avand pe margini cartus 
  
e cu nume. Unul din faianta albastra il reprezinta pe Amenhotep III. O gratioasa 
  
statuie o reprezinta pe Hatshepsut, fiica lui Tutmonsis, singura regina faraon care a 
  
reusit printr-o domnie de 20 de ani sa ridice multe constructii si obeliscuri, dar mai 
  
ales superbul templu in terase din Valea Regilor de la Deir el-Bahari. 
  
O alta statuie din aur il reprezinta pe zeul suprem Amun. Aur, foarte mult aur 
  
in comorile faraonilor! Si asta se datoreaza asocierii culorii lui cu aceea a soarelui, 
  
zeul suprem RA. Vizitand insa comorile din muzeul din Cairo realizezi ca aurul, chiar 
  
excesiv folosit, era transformat in superbe capodopere: masti ale fetei, sarcofage, 
  
coroane, colane, pectorale si bijuterii cum rar intalnesti in muzeele lumii! Cum rar 
  
intalnesti si celebrele portrete de la Hawara, descoperite in oaza Fayoum, din Egipt, 
  
din perioada romana. Ca muzeu, nu te poti situa in primele zece din lume, daca nu 
  
ai expus macar un singur portret de tip Fayoum! Unul dintre ele, un cap de tanar e 
  
prezent aici imbracat in haine romane si era pus pe fata mumiei. Redarea elaborata 
  
a chipurilor prin metoda encaustica folosind pigmenti amestecati cu ceara calda fac 
  
din aceste portrete de 2000 de ani, adevarati precursori ai artei renascentine. Tot 
  
aici, dar in stanga holului principal intalnesti salile de arta moderna, arta greaca 
  
si romana, sculptura europeana si arte decorative. La loc de cinste, Brancusi, cu 
  
”Pasare in zbor”, o marmura alba, impresionanta care te apropie cuceritor! 
  
Nu sunt de neglijat aici colectiile Robert Lehman si salile de arme. 
  
Colectia Robert Lehman reuneste picturi, arte decorative, pictura italiana 
  
din perioada 1300 –1500. Semneaza Petrus Christus (Portretul unui carthusian), 
  
Francisco de Goya (Contesa de Altamira si fata sa, María Agustina), El Greco 
  
(Isus carand crucea, Miracolul lui Isus cu redobandirea vederii orbului), Ingres 
  
(principesa de Broglie), Hans Memling (Buna Vestire), Botticelli (Buna Vestire), 
  
Rembrandt (portretul lui Gerard de Laireisse), Renoir (doua tinere la pian), 
  
Corot (Diana si Acteon), Bonnard (inainte de cina), Matisse, chiar Leonardo da 
  
Vinci, Rubens, van Gogh…dar nu cu piese forte ca acelea din muzeele europene! 
  
Salile urmatoare prezinta arme si armuri europene, islamice din Iran si Anatolia, 
  
din imperiul turc, de la curtea mogula indiana si o colectie de armuri japoneze. O 
  
parada de armuri europene din epoca renasterii inchide seria. 
  
Arta romana si greaca este prezenta prin exceptionale sculpturi aflate in 
  
holul dinspre Central Park. Remarc marmura lui Antonio Canova reprezentand 
  
pe ”David taind capul hidrei”, ”Nimfa si Satir sarbatorind” de Clodion, ”Adam” 
  
de Tullio Lombardo si un grup statuar din bronz semnat Rodin, ”Burghezii din 
  
Calais”. Alaturi, sculpturi europene, arta decorativa din lemn, mobila, ceramica, 
  
sticla, metal, bijuterii, ceasuri vechi, tapiserii deosebite. 
  
American Wing se distinge prin pictura, sculptura si arte decorative: 
  
intalnim lucrari de Cole, Copley, Sargent, sticla Tiffany, obiecte din argint. 
  
Arta din Africa, Oceania si America contine sculpturi din lemn din Sahara, 
  
sculptura mexicana in piatra, lucrari din Benin, comori precolumbiene, obiecte din 
  
aur, argint, cupru si fildes din mileniul II i.e.n. si pana in prezent. 
  
Costume din secolul XVI din Europa, Asia, Africa si America fac deliciul 
  
catorva camere alaturate. 
  
Arta medievala expune obiecte si comori din secolele IV–XVI, incluzand 
  
sculpturi si tapiserii gotice. 
  
Etajele I, II si mezanin expun arta moderna: picturi, sculpturi, desene, 
  
arhitectura din 1900 si pana azi. Sunt prezenti Balthus, Boccioni, Bonard, Matisse, 
  
Picasso, colectia americana incluzand lucrari de Eight, Stieglitz, expresionisti 
  
abstracti… 
  
Etajul 2 expune arta coreana, chineza, japoneza, instrumente muzicale, 
  
pictura europeana, arta cipriota din secolul XIX, arta islamica, desene si fotografii, 
  
arta moderna. Intrarea se face printr-o galerie impresionanta semnata Tiepolo, 
  
aflata la finalul scarilor ce urca la etaj: doua tablouri mari cu ”Triumful lui Marius” 
  
si ”Batalia de la Vercelae”. 
  
Arta din Asia de sud si sud–est este prezenta prin lucrari din Pakistan, 
  
Nepal, Tibet, Cambodgia, Indonezia, Tailanda, India, cu sculpturi hindu din piatra 
  
reprezentand zei indieni sau celebrele mithuna si cupluri de indragostiti in diverse 
  
pozitii erotice din statul Orissa din secolul XIII. 
  
Arta chineza se dezvaluie prin sculpturi budiste din secolul V - XV din 
  
ceramica, bronz, jad si obiecte din perioada Hang pana la Tang, apoi pictura si 
  
mobila din perioada Ming. 
  
Arta japoneza este prezenta prin lucrari din mileniul III i.e.n. pana in 
  
prezent: pictura, sculptura, ceramica, bronz si textile. 
  
Alaturi sunt instrumente muzicale din toate regiunile lumii, chiar cel mai 
  
vechi pian, viori rare… 
  
Arta coreana prezinta lucrari incepand din anul 557 i.e.n pana in 668, cele 
  
mai multe din dinastia Choson 1392-1910, apoi pictura si sculptura din metal si 
  
ceramica. 
  
Arta islamica este prezenta prin ceramica, textile, sticla, metal si miniaturi. 
  
Interesul cel mare il ofera insa pictura europeana prin celebrii El Greco, 
  
Holbein, Ingres, Jan van Eyck, Fra Angelico, Fra Bartolomeo, Andrea del Sarto, 
  
La Tour, Magtegna, Hans Memling, Poussin, Gauguin, Rafael, Rembrandt, Rogier 
  
van der Weyden, Rubens, Tiepolo, Titian, Guido Reni, Domenichino, Van Dyk, 
  
Velasquez, Vermeer, Veronese, Canaletto, Correggio, Ghirlandaio, Dosso Dossi, 
  
Pierre Paul Prud’hon, nume de rezonanta, dar lucrarile nu se ridica la valoarea 
  
celor din muzeele europene. Retin totusi excelentele panze ale lui Caravaggio 
  
”Muzicienii”, ”Judecarea Sfantului Petru” si ”Sfanta familie cu Sfantul Ioan 
  
botezatorul copil”, un ”Venus” de Titian, Pieter Bruegel cel Batran cu ”Seceratori”, 
  
”Crucificarea:ultima judecata” de Jan van Eyck, un ”Venus si Adonis” de Rubens si 
  
”Rubens, sotia si fiul”, un Rembrandt, ”Aristotel cu bustul lui Homer”. Dar cele mai 
  
frumoase mi s-au parut ”Gradina din Sainte-Adresse” a lui Claude Monet, ”Natura 
  
moarta cu mere” de Paul Cezanne, ”la Orana Maria” de Paul Gauguin, ”Ora de 
  
dans” a lui Degas, ”Plimbare cu barca” de Manet, ”Femeie cu papagal” de Courbet, 
  
”Rapirea Rebecai” de Delacroix, ”Rapirea unei sabine” de Nicolas Poussin, 
  
”Tanara cu ulciorul de apa” de Johannes Vermeer, ”Catedrala din Salisbury” de 
  
John Constable, o ”Venetie” de William Turner, ”Fecioara cu pruncul si Sfanta 
  
Ana” de Durer, ”Vedere din Toledo” de El Greco, ”Sfanta familie cu Sfanta Ana 
  
si Ecaterina a Alexandriei” a lui Jusepe de Ribera, ”Juan de Pareja” de Velasquez, 
  
”Venus cu un lutier” de Titian, o piesa de altar ”Fecioara cu pruncul alaturi de sfinti” 
  
semnata Rafael Santi, ”Ultima impartasanie a Sfantului Jerome” de Botticelli, 
  
”Boboteaza” lui Giotto, ”Gasirea lui Moise” de Tintoretto, ”Sfantul Christofer 
  
cu pruncul” de Ghirlandaio, Perugino cu ”Fecioara si sfintii adorand pe Isus”, o 
  
”Adormire” de Luca Signorelli, ”Adorarea pruncului” de Cosimo Rosselli, Pietro 
  
di Cosimo cu scene de vanatoare, un splendid Botticelli cu ”Cele trei miracole 
  
ale Sfantului Zenobius”, un ”Marte si Venus uniti prin dragoste” de Veronesse, 
  
trei Cranach ”Samson si Dalila”, ”Martiriul sfantului Bartolomeu” si ”Judecata lui 
  
Paris”, Rubens cu ”Portretul Susannei Lunden” si ”Vanatoare de vulpi si lupi”. 
  
Tot pe acelasi etaj sunt expuse fotografii din secolul XIX din Franta si 
  
Anglia: contemporane si avangard. 
  
Arta cipriota prezinta sculpturi, vase din bronz, teracota, sticla din epoca 
  
preistorica pana la romani. 
  
Arta veche se identifica prin impresionante reliefuri si statui din Nimrud, 
  
vechiul Kalhu, capitala din timpul marelui rege asirian Ashurnasirpal II(883-859 
  
i.e.n.), sculpturi sumeriene, fildes din Anatolia si Asia centrala, vase din argint de 
  
tipul celor aurachaemenide, partiene si sasaniene. 
  
Pe langa toate acestea se remarca in mod deosebit expozitiile de tip special, 
  
nepermanente gen: 
  
Bizant. Pentru prima data in 1977 Metropolitan a gazduit in seria expozitiilor 
  
sale temporare bogata contributie, influenta si mostenirea culturii bizantine. 
  
La inceput a fost ”Viata spiritualitatii”, apoi ”Gloria Bizantului” (843-1261) iar 
  
acum era prezenta ”Credinta si putere” (1261-1557). Se incepe cu celebrarea si 
  
restaurarea marelui imperiu la Constantinopole in 1261, sfarsind cu 1557, cand 
  
imperiul roman l-a numit Bizant. 350 de capodopere din 30 de tari europene, din 
  
Orientul Mijlociu si alte parti din sfera bizantina sunt reunite aici: din Grecia pana 
  
in Rusia, din Balcani pana in Asia, din nordul Africii… 
  
Printre ele sunt si 40 de piese impresionante aduse de la Sfanta manastire 
  
Ecaterina din peninsula Sinai. 
  
La vremea respectiva, introducerea a fost facuta de arhiepiscopul Damianos, 
  
pe care l-am cunoscut in Sinai, la manastirea greco-ortodoxa Sfanta Ecaterina, una 
  
dintre cele mai vechi manastiri datata din secolul IV, situata pe locul unde Moise 
  
a vazut rugul aprins si a primit tablele cu cele 10 porunci. in secolul VI imparatul 
  
Iustinian ordona fortificarea manastirii si imprejmuirea ei cu un zid inalt de aparare 
  
dar salvarea ei se datoreaza cu siguranta si romanilor aflati printre cele 200 de 
  
familii trimise de Iustinian pentru apararea si deservirea ei, valahi din satele de 
  
munte! Sunt prezente aici icoana cu arhanghelul Gabriel din secolul al XIIIlea, 
  
aceea a sfantului Procopie si fecioara Kykkotissa din secolul XIII, un 
  
mozaic reprezentand ”Fecioara cu pruncul” din anul 1200, o icoana a sfantului Ioan 
  
Botezatorul din Iraklion. Un alt mozaic reprezinta pe sfantul Stralates din secolul 
  
XIV si apartine muzeului Ermitaj din Sankt Petersburg. 
  
Expozitia are meritul de a fi sponsorizata de fundatia Stavros S. Niarchos. 
  
Legaturi periculoase - o alta prezenta temporara. intr-o ambianta tipic 
  
europeana, aceea a secolului al XVIII-lea, sunt prezentate la loc de cinste manechine 
  
in rochii frantuzesti si englezesti din matase cu motive exotice florale, unele din 
  
argint, amintind splendoarea unui secol de mult apus. 
  
E real intr-adevar! Te plimbi aici printre ”oameni” dintr-o epoca cu un 
  
parfum deosebit! 
  
Si in sfarsit, Mostenirea Leonardo si Caravaggio. Daca pe Leonardo il 
  
stie o lume intreaga - Michelangelo Merissi da Caravaggio este probabil cel 
  
mai revolutionar pictor al vremii sale(1573-1610) ce abandoneaza regulile, 
  
idealizand lumea si experinta religioasa prin clarobscurul lucrarilor sale. O intalnire 
  
placuta, mai ales ca il cunosteam din bisericile si muzeele din Roma. Mai sunt aici 
  
aproximativ 110 picturi si desene din nordul Italiei secolelor XVI-XVIII. 
  
Gradina de pe terasa, aflata sus pe acoperis, ofera o imagine splendida a 
  
Central Park-ului si a cladirilor din jur. Tot aici sunt sculpturile moderne ale lui 
  
Andy Goldsworhy din lemn si piatra intitulate ”doi copaci”. 
  
Muzeul Brooklyn este un alt monstru cultural, al cincelea dupa Cairo, 
  
British, Ermitaj si Metropolitan in materie de egiptologie, cu peste 700 de obiecte. 
  
Deschiderea de dupa renovare(tipic americana cu publicitate mare in fiecare zi 
  
la televizor nu pentru ceea ce contine ci pentru cat s-a cheltuit!) are o intrare in 
  
stil modern din sticla cu o imensa fantana in stanga. Impresionante salile dedicate 
  
Egiptului cu statuete nemaivazute, sarcofage, mumii, unice statuete in pozitii de sex 
  
si dragoste din antichitate, obiecte de podoaba, picturi si fresce, bazoreliefuri, sala 
  
italiana cu icoane aflata langa aceea cu nu mai putin de 49 sculpturi semnate Rodin 
  
(niciodata n-am vazut atatea la un loc!), multe dedicate lui Balzac reprezentandu-l in 
  
diverse ipostaze. Pe peretii laterali ai holului principal sunt expuse picturi europene, 
  
dar nesemnificative ca ”greutate”! insa mi s-a parut interesanta demonstratia de 
  
indemanare lansata copiilor sub 6 ani de catre instructori. Aveam sa vad astfel 
  
de initiative meritoase peste tot in New York, la Metropolitan sau la Cloister, unde 
  
elevii erau adusi in grup organizat de catre profesori, studiindu-se autorii si tablourile 
  
lor. Salile cu mobilier vechi al emigrantilor, adus din Europa, concertele membrilor 
  
filarmonicii din Brooklyn intregesc ceea ce se cheama atragerea publicului. 
  
Peste tot lucrarile sunt donate si li se pastreaza numele donatorilor la loc de 
  
cinste! Aveam sa constat acest lucru in tot New York-ul, pe banci in Central Park, 
  
placute mici din bronz cu dedicatii de genul ” in amintirea prietenei mele…” chiar 
  
la baza copacilor si nu numai in parc ci si pe strada: ai bani si nu stii ce sa faci cu ei, 
  
devii filantrop, plantezi unde vrei in schimbul unei placute cu numele tau, chiar si 
  
statui! Aveam s-o descopar pe aceea a lui Vladislav Iagelo din Central Park, regele 
  
Poloniei, pe langa care trecatorii mergeau fara sa se aplece macar sa vada despre 
  
cine este vorba! 
  
Vizitele cu bicicleta aveau sa-mi aduca mari satisfactii: in nord, inconjurul 
  
Central Park-ului, Columbus Circle, Time Warner Center, Lincoln Center cu 
  
Opera Metropolitan, Filarmonica si Baletul fondat de George Balanchine in 
  
1948, Universitatea Columbia, mormantul lui Grant, catedralele Riverside si John 
  
Divinul, Morning Side Park, Harlem, Carnegie Hall, Millennium Mile cu muzeul 
  
orasului New York, cel evreiesc, Guggenheim, colectiile Frick, Hunter college, 5th 
  
Avenue cu celebrele magazine, 6th Avenue (Americas), Broadway cu teatrele, 8th 
  
Avenue, 3rd Avenue, 1st, 11th si 12th Avenue iar in sud: City Hall, Woolwort, Ground 
  
Zero, Sfantul Petru si Pavel, Canal street cu China town, cartierele Soho, little Italy, 
  
Greenwich village si in vest Enterprid cu muzeul, Queen Mary 2 cel mai mare 
  
pachebot…. 
  
inca din primele zile, am pornit de la misiune, de pe 3rd Avenue/38, am 
  
traversat Lexington, Park, Madison, 5th Avenue spre Broadway, pana la intersectia 
  
cu strada 59 in Columbus Circle unde celebrul Broadway se uneste cu 8th Avenue. 
  
Central Park incepe din strada 59 si se termina peste 51 de strazi, la numarul 110 in 
  
nord, pentru ca la est sa inceapa din 5th Avenue, cuprinzand toata portiunea 
  
pana la Central Park West. Am pornit ca in Anglia pe stanga, deci contrar sensului 
  
de mers. in Columbus Circle e un sens giratoriu in mijlocul caruia se inalta o coloana 
  
cu monumentul dedicat descoperitorului Americii. Statuia lui Columb troneaza pe 
  
un pilon inalt oglindindu-se in colosii noi ridicati ai Time Warner Center-ului, un 
  
centru modern cu de toate, de la alimente pana la imbracaminte! Se numeste chiar 
  
New York Coliseum! Alaturi se afla un glob pamantesc langa Trumph International 
  
Building. Traversand, se intra in parc prin partea de vest unde te intampina un 
  
monument cu o arca reprezentand descoperirea Americii. 
  
Prima oprire, Lincoln Center, aflat intre Amsterdam si Columbus Avenue 
  
la intersectia cu 64, nu inainte de a vedea la intersectia cu 60, universitatea Fordham. 
  
in fata cladirii operei Metropolitan din Lincoln Center se afla un parc cu 
  
statuia lui Verdi. Cladirea Metropolitanului nu ma atrage asa ca, continui si ajung 
  
la intersectia cu 66, unde se afla Muzeul folcloric apoi trec de celebrele Majestic, 
  
Dakota si San Remo Apartments. Ajung la Muzeul de istorie naturala, care se afla 
  
langa Planetariul Hayden. 
  
Mai e mult de mers pana la catedrala Saint John The Divine unde-mi 
  
propusesem sa ajung! 
  
Intru din nou in parc: vizitez Reservoir, un lac mare artificial cu numele 
  
Jaquelinei Kennedy Onassis. Dupa el, urmeaza terenurile de tenis, unde intalnesc 
  
un tip pe care-l intreb ce stie despre numele Nastase? Dupa un timp imi spune ca a 
  
fost un mare tenisman roman! Ura! Era primul raspuns bun de cand am sosit la New 
  
York! Si-l intreb cum de stie? Ce credeti? imi spune ca il stie de pe vremea cand 
  
traia la Budapesta! Dezamagire! Nu era american sadea! 
  
Ies din parc. Sunt tot pe Amsterdam la intersectia cu strada 112. 
  
Pe partea dreapta se inalta catedrala Saint John The Divine, una dintre cele 
  
mai mari, avand in fata o fantana cu o alegorie reprezentand lupta dintre bine si rau. 
  
Si ciudat, printre demoni si diavoli iese in evidenta un cap atarnat, moment care ma 
  
duce cu gandul la ”Judecata de apoi” a lui Michelangelo din capela Sixtina! O fi 
  
capul autorului? 
  
inceputa in 1882, mai mare decat Notre Dame, Saint John impresioneaza 
  
prin marimea sa, putand usor adaposti statuia Libertatii sub domul central. E atat 
  
de mare incat merita sa faci inconjurul ei. in parc se afla Fantana Pacii – celebrand 
  
triumful lui Dumnezeu asupra diavolului, magnificele reprezentari din fata noastra 
  
ilustrand opozitia fortelor lumii, la fel cum pot imagina violenta si armonia, lumina 
  
si intunericul, viata si moartea pe care Dumnezeu vrea sa le reconcilieze in pace. 
  
Se pare ca sculptorul Geg Wyatt a dedicat-o copiilor din intreaga lume pentru a 
  
crea perspectiva unui viitor mai bun. Sunt prezente aici pe margine elemente din 
  
Ghandi, Andersen… cu citate reprezentative. Pe peretii laterali ai catedralei sunt 
  
vitralii imense cu scene din viata lui Isus ce dau senzatia de basm in intunericul de 
  
aici. Coltul poetilor din stanga, extraordinara inovatie, aduce un pios omagiu celor 
  
mai cunoscuti autori americani. Sapte capele extrem de interesante incoroneaza 
  
altarul: Sfantul James dedicata poporului spaniol, Sfantul Ambrosie - poporului 
  
italian, Sfantul Martin - poporului francez, Sfantul Columba - poporului englez, 
  
Sfantul Boniface - poporului german, Sfantul Ansgar - poporului scandinav, iar in 
  
centru Sf. Savior dedicata popoarelor crestine din est. Tapiserii imense din matase 
  
innobileaza peretii laterali, de parca te-ai afla intr-un muzeu! O orga impresionanta, 
  
vitralii impunatoare, capele laterale, totul intr-un stil gotic inconfundabil! E atat de 
  
mare catedrala incat ocupa doua strazi, intrarea pe Amsterdam, spatele pe Morning 
  
Side. 
  
La intersectia strazii Amsterdam cu 122 se afla biserica Riverside si 
  
mormantul lui Grant! 
  
Mormantul lui Grant este un mausoleu ce contine doua sicrie cu corpurile 
  
celui de-al 18-lea presedinte Ulysses S. Grant si al sotiei sale Julia Dent Grant. 
  
Azi locul este cunoscut ca Memorialul national al generalului Grant. Se afla in 
  
parcul Riverside la intersectia strazii Riverside drive cu strada 122. Grant a fost 
  
una din marile personalitati ale istoriei americane. Mormantul a fost proiectat de 
  
arhitectul John Ducan, care se pare ca ar fi fost influentat de modelul mormantului 
  
din Halicarnas, unul din cele 7 minuni ale lumii. Fiind aproape de celebrarea 
  
nasterii lui Grant, am prins oficierea ceremoniei cu costume din epoca respectiva. 
  
Mausoleul seamana foarte mult cu cel al lui Napoleon din Domul Invalizilor: la 
  
intrare te intampina o rotonda sub care se afla cele doua sicrie. 
  
Si, la fel ca si la Napoleon, trebuie sa te inclini ca sa-l vezi ca si cand l-ai 
  
saluta! Intram in biserica aflata peste drum, Riverside! Impresionanta, ne intampina 
  
cu un concert la sfarsitul caruia trebuie sa ne dam mana cu cei aflati langa noi 
  
printr-un ceremonial incluzand si sarutarea pe obraz. 
  
Ma intorc pe Morning Side, pe langa parcul cu acelasi nume, vizitez biserica 
  
cu numele Notre Dame! Ajung apoi in Harlem, dar ziua! 
  
Cu greu ma strecor prin spatele Central Park-ului pe latura estica, pentru 
  
a-mi continua drumul pe Millennium Mile. Intru din nou in parc prin spatele 
  
Metropolitanului urmarind sa descopar obeliscul Cleopatrei, cel mai vechi 
  
monument aflat aici. A fost descoperit in Heliopolis la Cairo, in anul 12 i.e.n., cand 
  
e mutat de romani la Alexandria, iar din 1880 e adus prin bunavointa miliardarului 
  
Vanderbilt la New York. 
  
Cleopatra Needle, magnificul obelisc21 din Central Park, datand din 461 
  
21) 1, 2, …. 23 – Identificarea obeliscurilor egiptene vizitate in afara Egiptului. 
  
i.e.n. onorandu-l pe Tutmonsis III (1504-1450 i.e.n.), inalt de 21,6 m cu o greutate 
  
de 193 tone plus 50 cele ale piedestalului de 2 m inaltime din granit rosu e desigur o 
  
minune in New York! A fost unul din cele 9 obeliscuri (2 in Heliopolis si 7 in Karnak) 
  
ridicate de Totmonsis III cu aproape 3600 de ani in urma. in anul 12 e.n. romanii 
  
muta doua obeliscuri din Heliopolis de la templul Soarelui in Alexandria. Ele au 
  
fost ridicate aici in fata Templului Cezarilor. Unul dintre ele cade in cutremurul din 
  
1301 e.n., se pare in mare, apoi e transportat la Londra in secolul XIX, celalalt mai 
  
tarziu fiind adus la New York. Ambele obeliscuri sunt numite Cleopatra Needle. 
  
Istoria celui din New York incepe cu deschiderea canalului de Suez in 1869. El va fi 
  
oferit americanilor de catre conducatorul Egiptului, Khedive Ismail Pasha, ca semn 
  
de apreciere pentru ajutorul la constructia canalului. La inceput, americanii nu au 
  
fost interesati de propunere dar cand au vazut ca unul e transportat la Londra in 1877 
  
incep si ei tratativele de obtinere a autorizatiei de transport in 1879. Obeliscul, prin 
  
bunavointa miliardarului Vanderbilt, ajunge la New York in 20 iulie 1880. A fost 
  
transportat cu 32 de cai de-a lungul strazilor in 112 zile cu o viteza de 97 picioare 
  
pe zi. Inaugurarea are loc in 22 februarie 1881. Pe fiecare parte a sa, Tutmonsis III e 
  
prezentat ca un ”sfinx” oferind daruri zeilor din Heliopolis. Partea centrala e cioplita 
  
de Tutmonsis III, iar celelalte sunt adaugate de Ramses II. Doua fete sunt greu de 
  
descrifrat din cauza deteriorarilor, dar pe prima coloana scrie ”ele ilumineaza orasul 
  
Heliopolis”. Numele de ”Cleopatra Needle” ale celor doua obeliscuri din Londra si 
  
New York are legatura cu Cleopatra doar prin faptul ca ea a consimtit transportarea 
  
lor la Alexandria. Abia dupa 20 de ani de la moartea ei, ele vor fi aduse aici! Azi 
  
coincidenta face ca el se afla in Central Park, pe o colina, la 300 m in spatele 
  
Metropolitanului, unde se afla un alt monument egiptean, templul din Dendur. Ma 
  
bucur la gandul ca este cel de-al 17-lea obelisc vizitat in afara Egiptului! 13 la 
  
Roma, 1 la Paris, 1 la Londra, 1 in Istambul si altul aici la New York. Le vazusem 
  
pe toate 7 existente inca in Egipt, 4 in Luxor si Karnak, si 3 in Cairo, dar cele mai 
  
multe au disparut de aici. Din cele 30 de obeliscuri egiptene ramase inca in viata 
  
am vazut 24. Mai raman de vazut doar 6: Caesareea in Israel, Urbino, Bodoli si 
  
Catania in Italia, Arles in Franta si Dorset in Anglia! Toate acestea sunt subiectul 
  
proiectului IT realizat la Berna in 2009 – “Istoria obeliscurilor egiptene ramase 
  
inca in viata” –, pe care imi doresc sa-l prezint in Romania la sfarsitul misiunii din 
  
Elvetia, in ambianta pariziana a Muzeului National George Enescu, acolo unde in 
  
vara lui 2010 am prezentat pentru prima data “Comoara lui Tutankhamon”. 
  
Ma despart cu greu de aceasta minune si numai The Lake din apropiere ma 
  
aduce la realitatea americana. Un lac asemeni Cismigiului cu barci si un restaurant la 
  
nord numit Boathouse, iar la sud o superba terasa cu fantana Bethesda, considerata 
  
bijuteria parcului, avand deasupra ingerilor o femeie in stil neoclasic 
  
simbolizand si celebrand in acelasi timp purificarea apelor. Putin mai la nord se 
  
afla lacul Belvedere. Pe un promontoriu se inalta castelul cu acelasi nume, construit 
  
in 1872, de unde poti avea o imagine de ansamblu asupra intinderii covorului de 
  
verdeata din Great Lawn unde se aduna newyorkezii la picnick si plaja. Cu mult 
  
inainte, castelul a servit drept centru de meteorologie. 
  
Interesanta istoria de 151 de ani a Central Park-ului. in 21 iulie 1853 e 
  
aprobata crearea Central Park-ului in mijlocul Manhattan-ului, iar lucrarile incep in 
  
1858 dupa proiectele lui Frederick Law Olsted si Calvert Vaux, fiind gandit ca loc 
  
unde oameni din toate categoriile sociale si etnice sa se simta bine. A fost primul 
  
mare parc construit in America. in timpul revolutiei americane si a razboiului din 
  
1812 a fost scena unor fortificatii. Are 843 de acrii, 150 acrii de apa, 250 acrii de 
  
parcuri, 136 acrii de padure, 26000 de copaci, 270 de specii de pasari migratoare, 
  
8968 de banci, 36 de poduri si arce, 21 terenuri speciale de sport si peste 25 
  
milioane de vizitatori pe an. Impresionant! Citesc ca rocile din parc sunt vechi de 
  
450 milioane de ani! 
  
Iesind din Central Park te afli in fata vechiului si impunatorului hotel 
  
Plaza. Limuzine fara sfarsit, Lincoln, Cadillac, Hammer stau prin apropiere gata 
  
sa imbarce turisti grabiti sa viziteze orasul, dar prefer o plimbare a la époque cu 
  
calesti impodobite cu trandafiri. Pe aceeasi latura de sud se mai afla hotelul Essex, 
  
Gaisborough studio, iar in spatele lor, cladirea Carnegie Hall. Aveam sa fim invitati 
  
la concertul romancei Rodica Weber. Vis a vis, atrage atentia o cladire cu fatade 
  
sculptate in piatra al carui parter e ocupat de restaurantul Petrosian. De retinut! 
  
Piesa rara la New York. 
  
Tot timpul vizitei la New York aveam sa pun americanilor aceeasi intrebare 
  
”unde se afla, va rog”? Primeam invariabilul raspuns ”I have no idea?” Tipic 
  
american. Semn ca trebuie sa ma descurc fara ajutorul lor. Asa am descoperit 
  
Carnegie Hall, desi ma aflam la cativa pasi. 
  
Concertul dintr-o biserica din statul New Jersey dirijat de un roman, avea 
  
sa-mi aseze in minte ca bunastarea americana se bizuie pe faimoasele case din lemn 
  
aflate tot timpul in jurul nostru. Ce-i drept, cu etaj! 
  
in alta zi am vizitat, tot cu bicicleta, malul raului Hudson pe Avenue 12, 
  
ultima, situata in vestul Manhattan-ului. La intersectia cu strada 42 aveam sa vad 
  
faimosul pachebot Queen Mary 2 sosit din Londra(au lucrat si romani la 
  
constructia ei!). Din parcul Clinton se putea vedea cat e de mare! Tot aici era putin 
  
mai jos Enterprid Sea, un vechi portavion transformat acum in muzeu. 
  
Celebrarea zilei Europei prin intrarea celor 10 tari in UE avea sa-mi ofere 
  
o vizita la hotelul Waldorf Astoria. Vazusem inainte Hyatt, Hilton, Sheraton, 
  
Peninsula, Palace, Plaza, Trumph, dar Waldorf Astoria se impune prin stil si 
  
rafinament. Dar ce pacat ca Romania trebuie sa mai astepte pana in 2007! Sper sa 
  
celebrez la Cairo. Alaturi se inalta cladirile Helmsley si MetLife, langa gara. Tot 
  
aici se poate vizita biserica Sfantul Bartolomeu. 
  
Ziua in care am vizitat sediul ONU a fost de departe cea mai interesanta. De 
  
la intrare am fost intampinati cu vorbe romanesti: erau cei doi romani de la security. 
  
Au urmat pe rand salile Adunarii Generale, Consiliului de Securitate, ECOSOC, 
  
holul donatiilor unor tari: retin un imens fildes chinezesc, un samurai japonez din 
  
aur si, binenteles un imens covor romanesc. Momentele unice au fost fotografiile 
  
din sala Adunarii Generale, pe post de presedinte si aceea de langa steagul 
  
Romaniei, din holul in care sunt arborate steagurile tarilor afiliate. 
  
A doua zi, un al doilea moment emotionant! Am fost invitati la concertul din 
  
sala Adunarii Generale, prilejuit de largirea UE, impreuna cu excelenta sa domnul 
  
ambasador Mihnea Motoc si sotia. 
  
New York-ul noaptea e senzational! Te intampina teatrele cu revistele de pe 
  
Broadway, muzeul Madame Tussaud, Times Square-ul cu spectacolul de lumini 
  
si reclame, centrul Rockeffeller, Empire State, 5th Avenue, Madison Square Garden, 
  
cel mai mare sanctuar al baschetului, poduri si tunele, magazine: Duffy – stil Cocor, 
  
Macie’s – vechi, frumos, Manhattan Mall, Conway, Modell’s, Best Buy, Compusa, 
  
Datavision si cartiere gen China town, Soho, Queens, Bronx, Brooklyn… 
  
Aflat la New York, nu trebuie ratat Atlantic City, mai ales ca plecarea se 
  
face in fiecare zi de la terminalul de autobuze de pe 8 Avenue/42, costul fiind numai 
  
28 $, din care 15 ti se inapoiaza la casino. 
  
Dupa o serie de peripetii cu emigranti americani negrii, care nu ma lasau sa 
  
filmez din Greyhound-ul ce alerga naucitor pe autostrada spre Newark, ajungem in 
  
doua ore si jumatate in ceea ce se cheama fierbinte si excitant, cel mai ”cool” loc de 
  
pe pamant, Atlantic City. 
  
Cazinouri, pline cu jocuri, distractie de 5 stele, viata continua fara de noapte, 
  
atractii din cele mai bizare, ocean, pescuit, scufundari, magazine de lux, ce mai, o 
  
lume in care te duci sa cheltui! Intentia mea era doar sa ma minunez - si asa este! 
  
Constructii extraordinare, lux cat cuprinde, lume pestrita, ca dovada ca oricine 
  
isi poate permite intrarea intr-unul din cazinourile ce se insiruie pe faleza: Sands 
  
este primul, urmeaza extraordinarul Trumph Taj Mahal, de departe cel mai mare 
  
si cel mai luxos, pe locul doi l-as pune pe impunatorul Caesar’s, urmeaza Borgata, 
  
Marina, Claridge, Bally’s, Tropicana, Atlantic Palace, Showboat, Trumph Plaza, 
  
Trumph Marina, Hilton. Nimic nu se compara cu luxul si bogatia tipic mogula 
  
afisata de Trumph Taj Mahal ori de selectul Caesar’s, unde intr-adevar te simti ca 
  
un maharaja sau Caesar. 
  
Mi-a placut! A fost o zi plina de experiente dar am ramas impresionat la 
  
intoarcere de figurile tremurande acum ale batranilor din masina, semn ca nu au 
  
avut noroc de data asta la joc! Poate data viitoare. 
  
Ultima zi cu bicicleta avea sa fie pe Broadway, in cautarea bisericilor 
  
Sfantul Paul si Sfantul Petru, cele mai vechi din New York. Se aflau langa primarie, 
  
dar pana sa le gasesc m-a impresionat parcul primariei unde erau asezati pe banci o 
  
multime de cetateni care-ar fi putut sta la rand, pe undeva la vreo coada! Nici vorba 
  
de asa ceva, cladirea primariei este cea mai modesta dar in acelasi timp cocheta, 
  
in stil greco-roman, cu trepte pana la intrarea bordata cu coloane. Alaturi, in 
  
stanga primariei se inalta cladirea Woolworth, cea mai mare odata, cu o frumoasa 
  
fatada gotica. Biserica Sfantul Paul se afla langa Ground Zero. Exista si azi o 
  
expozitie ce aminteste de evenimentele din 11 septembrie 2001, clopotul daruit 
  
de municipalitatea din Londra, video prezentari cu primarul de atunci Giuliani, 
  
totul imbracat intr-o aura patriotarda. Biserica Sfantul Petru de alaturi e mult mai 
  
modesta. 
  
Aflat in nordul Manhattan-ului, muzeul Cloister e o piesa rara in peisajul 
  
newyorkez. 140 de elemente arhitecturale ale manastirii Saint Guilhem le Desert 
  
de langa Montpellier, Franta, au fost folosite pentru reconstructia bisericii de aici, 
  
achizitionate de Gerge Grey Barnard pe la 1900 si cumparate de catre John D. 
  
Rockefeller junior pentru muzeul Metropolitan in 1938. Gradina este din secolul 
  
XII, iar Cuxa Cloister este luata din manastirea Saint Michael de Cuxa, de langa 
  
Prades, Franta. Remarc sala comorilor cu lucrari din fildes, aur, argint si sidef in 
  
miniatura. 
  
La sfarsit avea sa fie tot Metropolitan! Ma intorc sa mai vad odata picturile 
  
europene: ”Ultima impartasanie a Sfantului Jerom” de Botticelli, ”Adorarea 
  
pastorilor” de Andrea Mantegna, ”Scena de vanatoare” de Pietro di Cosimo, 
  
”Alegoria planetelor si a continentelor” de Giovanni Battista Tiepolo, ”Fecioara 
  
cu pruncul” de Rafael, ”Vedere din Toledo” de El Greco, ”Sfanta Familie cu Ana 
  
si Ecaterina de Alexandria” de Jusepe de Ribera, ”Fecioara si pruncul cu Sfanta 
  
Ana” de Albrecht Dürer, ”Amagirea Rebecai” de Eugène Delacroix, ”Catedrala 
  
din Salisbury” de John Constable. Apoi imi iau cu emotie ramas bun de la maiastra 
  
”Pasare in zbor” a lui Brancusi. Pun mana pe ea si gandu-mi zboara in anul 1926, 
  
cand doreste sa ridice la New York o Coloana infinita, locuibila, inalta de 508 m. 
  
”Cand m-am apropiat de New York cu vaporul am avut impresia ca-mi vad atelierul 
  
la scara mare”. Se pare ca intentiona sa construiasca in Central Park un bloc in 
  
forma Coloanei infinite, o cladire mai mare decat oricare alta, de trei ori mai mare 
  
decat obeliscul din Washington avand in varf pasarea(in 2005 la Christie’s una din 
  
pasari s-a vandut cu 27 milioane $!). 
  
Mai intarzii cateva minute. De data asta paznicul ma recunoaste mai ales ca 
  
de fiecare data l-am ”bombardat” cu explicatii asupra simbolurilor brancusiene, cele 
  
mai multe aflate in America. Sunt convins ca-si va etala cunostintele sale colegilor 
  
si mai ales vizitatorilor. Daca am reusit inseamna ca am mai adaugat un prieten 
  
corolei de minuni a lumii, eterna, fascinanta mereu - Romania. 
  
Binenteles ca am avut parte si de intamplari fabuloase in aceasta experienta 
  
newyorkeza de genul aceleia din magazinul Macie’s unde era o expozitie florala: 
  
ma opresc la o umbrela din flori, din care tasnea apa, la care un tip zice: amazing! 
  
Si ii raspund: intr-adevar ”extraordinary!” dar mi se pare foarte normal! N-ati vazut 
  
Singapore? Totul e o gradina plina cu orhidee, nu doar cu garoafe! 
  
Cei mai multi dintre americani merg pe strada cu hands free la mobil gesticula 
  
nd de ai impresia ca vorbesc singuri! Nu ai cum sa-i distingi de cei normali! Pe 5th 
  
Avenue o femeie in vasta striga si timp de 30 de minute nimeni nu o baga in seama. 
  
Cerea ajutor doar pentru traversarea strazii! 
  
Alte ciudatenii tin de amintiri din vremea brejneviana de la Moscova, si 
  
zau, ma aflam la New York: interzicerea pozelor si filmatul in hoteluri, pe strada, 
  
multimea de chinezarii din magazine, dar si oameni amarati imbracati din cap pa 
  
na in picioare cu obiecte ieftine vandute de chinezi, magazine de 1 $ unde 
  
cumpara si cei din clasa mijlocie. Dar cel mai curios mi s-au parut steagurile afisate 
  
in chiar interiorul bisericilor! E normal sa fii patriot afisand sute, mii de steaguri pe 
  
strada, pe imobile, pe vapoare, la hoteluri, restaurante, chiar pe antena masinilor sau 
  
motocicletelor, dar pana la New York nu am vazut steaguri nationale in biserici. Si 
  
am vizitat destule biserici si catedrale la viata mea! 
  
Dar cea mai interesanta - tipic americana! - mi s-a parut intamplarea din 
  
Metropolitan cand, vizitand American Wing, un vizitator american din grupul 
  
insotit totdeauna de un ghid expert, dupa explicatiile ireprosabile ale acestuia 
  
despre o pictura il intreaba: how much? Chiar a insistat ca ”nu vede nicaieri pret 
  
ul!”. Am ramas la fel de surprins(interzis!) ca si timidul expert, semn ca, civilizatia 
  
nu inseamna totdeauna si cultura! Vorba domnlui Paler: ”unui american daca-i spui 
  
ca e incult iti raspunde: ce inseamna asta?”. How much? 
  
El stie una si adevarata: cat costa marfa asta? Binenteles, New York inseamna 
  
toate acestea la un loc! O metropola fascinanta, cu o populatie cat toata Romania, a 
  
patra vizitata dupa Bombay, New Delhi si Cairo. 
  
Referinţă Bibliografică:
New York / Dan Zamfirache : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1710, Anul V, 06 septembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dan Zamfirache : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Dan Zamfirache
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!