Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Carti > Mobil |   


Autor: Dan Zamfirache         Publicat în: Ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015        Toate Articolele Autorului

Calimanesti

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Calimanesti – parfum de epoca 
  
Localitatea de care va fi vorba in randurile de fata se afla in jude- 
  
tul Valcea, inca unul dintre acele tinuturi romanesti in care natura face o 
  
fascinanta demonstratie a verdelui, in peisaje ce raman un veritabil balsam in 
  
memoria calatorului – numit si ”pamantul fagaduintei”. *Nota 1 
  
Drumul de la Calimanesti la Cozia e descris si de calatorul Paul Alep 
  
care a insotit pe patriarhul Macarie al Antiohiei, tatal sau, la 1657. ”… de 
  
la Calimanesti drumul se transforma intr-o poteca ingusta si prapastioasa, 
  
unde numai un cal poate sa mearga odata.” Iata si alte impresii la care tin atat 
  
de mult de parca am simtit la fel desi peste atatea veacuri: ”sunt colturi de 
  
o rara frumusete care indeparteaza grijile, gonesc melancolia si lumineaza 
  
spiritul. Un om cu adevarat bolnav se insanatoseste aici de murmurul placut 
  
al apei si nu numai de al spumegatorului rau curgator dar si de izvoarele 
  
fantanilor ce serpuiesc de pe stanci. Orice vietuitor ar reinvia la privirea 
  
acestor munti cu verdeata inconjuratoare.” Oricum bucuria e mult mai mare 
  
cand cuvintele vin de la altii si mai ales de la o asa distanta! 
  
Mult mai tarziu, in 1855, tanarul doctor Carol Davilla vizita asezarile 
  
Calimanesti, Caciulata si Cozia, ramanand uimit de frumusetea privelis- 
  
tilor, dar mai ales de bogatia izvoarelor minerale ce ieseau mai peste tot 
  
la suprafata pamantului. Acest francez, indragostit definitiv de Romania si 
  
devenit, mai apoi, impreuna cu doctorul N. Kretzulescu, fondatorul invata- 
  
mantului medical romanesc, este cel care a inceput, impreuna cu o echipa de 
  
specialisti, studiul apelor curative din zona, pe care le-a recomandat calduros 
  
imparatului Napoleon al III-lea ce suferea de rinichi. {mparatului i se aduceau 
  
cu diligenta sticle imbuteliate la Caciulata. Aceste izvoare puternic sulfuroase, 
  
bicarbonate, continand intre altele clor si sodiu, calciu si magneziu au starnit 
  
pe buna dreptate in epoca interesul european, mai ales dupa ce au fost 
  
medaliate cu aur la expozitiile internationale de la Viena (1873) si Bruxelles 
  
(1893). {ncepand cu romanii, care le descoperisera puterea vindecatoare inca 
  
din primul secol al mileniului erei noastre, nenumarati oameni suferinzi 
  
le-au baut si s-au imbaiat in ele, gasind astfel alinarea pentru multe boli. 
  
Forta lor, intacta pana in zilele noastre, reface echilibrul secretiei stomacale si 
  
stimuleaza contractia vezicii biliare, combatand gastrite, ulcere, boli hepatobiliare; 
  
sunt in stare sa diminueze colesterolul, sa asigure cantitatea optima de 
  
calciu din sange, sa ajute la drenajul cailor renale, provocand adesea macinarea 
  
sau eliminarea pietrelor la rinichi; atenueaza durerile reumatismale cronice, 
  
redau mobilitatea articulatiilor intepenite; au, de asemenea, efecte benefice 
  
in afectiuni neurologice periferice si in sechele post traumatice dar si in boli 
  
ginecologice si cardio-vasculare. {n fine nu e de neglijat amanuntul ca unele 
  
izvoare de la Calimanesti si Caciulata au remarcabile insusiri antialergice, 
  
apa minerala fiind folosita si sub forma de injectii. Traditia locala confera o 
  
reteta conform careia iti vindeci ochii daca-i speli cu apa de la izvorul nr.6. 
  
Sigur pot confirma ca izvorul nr.1 Caciulata este intr-adevar miraculos! Dupa 
  
numai trei cure sotia mea Carmen s-a vindecat definitiv de bila. Cu 14 izvoare 
  
obisnuite, dar si termale, statiunea poate fi notata intr-o carte europeana de 
  
recorduri, caci putine localitati balneare detin, intr-un perimetru asa restrans, 
  
atatea surse minerale la un loc! De aceea se spune ca in baza ei de tratament 
  
curge un mic ”rau mineral”. Numai pentru cura externa sunt folositi zilnic 
  
peste 400000 de litri de apa minerala! Denumirea actuala uneste doua 
  
localitati: Calimanesti si Caciulata despartite de un culoar de sosea de numai 
  
3 kilometri. El se constuie ca o promenada pe malul drept al raului Olt, unde 
  
s-a dezvoltat statiunea, la inceput cu batranul pavilion de bai din Calimanesti. 
  
Ne gasim la o altitudine de 280 m, in locul unde raul abia a scapat din defileul 
  
Caineni-Cozia, in care a trecut prin infruntarea stancoasa dintre doi munti – 
  
cei ai Lotrului si masivul Fagaras. 
  
Urmand cursul de azi al drumului poti usor sa-ti dai seama de 
  
inaccesibilitatea locurilor. Faptul ca zeci de ani s-a construit si refacut ori 
  
largit drumul pe Valea Oltului, practic de netrecut, demonstreaza ca pasul 
  
Turnul Rosu constituia un adevarat avanpost impotriva navalitorilor. Erau 
  
atat de inguste potecile incat puteau fi trecute doar cu calul. Ca si Valea 
  
Prahovei, Valea Oltului va fi un refugiu in calea navalitorilor si locul cas- 
  
tigarii independentei |arii Romanesti la 1330. 
  
Asezat ca poarta de aparare si retragere in vremuri de restriste la 
  
poalele muntilor, Calimanesti va fi o asezare stabila ce se va dezvolta rapid 
  
dat fiind locul majestos unde raurile ies din zbaterea furioasa cu muntii in 
  
vai largi cu o vegetatie de o calda incantare sufleteasca. Sunt aici locuri alese 
  
special pentru meditatie si simtire. 
  
Cu siguranta acestea au fost si motivele pentru care Mircea cel Batran 
  
inalta aici manastirea Cozia, important loc in lupta pentru aparare, aproape de 
  
inchiderea naturala a muntilor prapastiosi care i-au adus victoria lui Basarab I 
  
la Posada. Aduce aminte de istoria construirii manastirii Sfintei Ecaterina din 
  
Sinai. La fel ca si Justinian, Mircea a construit ziduri de aparare cu tuneluri 
  
secrete care i-au scapat pe multi domnitori de invazia turceasca ori imperialoaustriaca. 
  
Adapostita de vant, cu paduri superbe de jur imprejur, ce-i aduc aer 
  
curat, ozonat, statiunea e deschisa intreg anul, toamnele oferind aici, ca in 
  
intreaga zona, un regal de culori. Azi la Caciulata, in apropierea manastirii 
  
Cozia, trei mari hoteluri de cura - ”Cozia”, ”Oltul” si ”Caciulata” – au baza 
  
proprie de tratament, cu piscina in aer liber, cu instalatii de electro-terapie 
  
pentru bai de apa minerala dar si de plante si de lumina. Lor li se adauga 
  
Motelul de la Cozia asezat intr-o zona unde turismul este parca o predestinare. 
  
Calimanesti-Caciulata formeaza un fel de ”triunghi magic” balnear 
  
impreuna cu statiunile vecine Olanesti si Govora. Aici nu numai izvoarele 
  
minerale, care se gasesc la tot pasul si se vor mai descoperi si altele, cu 
  
siguranta, ci si peisajul te vindeca de insomnie, de stres si de angoase. 
  
In Valcea, muzeele, monumentele naturii, ca si cele religioase si istorice 
  
aproape ca nu-ti dau ragaz. Langa cele trei hoteluri de cura, la Caciulata, e 
  
manastirea Cozia. Cine iubeste istoriile cu cavaleri medievali, va fi interesat 
  
sa afle ca acela care a zidit lacasul, Mircea cel Batran (1386-1418), domnitor 
  
al |arii Romanesti, poate fi vazut intr-o impresionanta fresca in pronaosul 
  
bisericii de aici. Chiliile manastiresti se inalta albe, chiar deasupra raului Olt, 
  
incantand vizitatorul de azi cu o imagine care i-a impresionat candva si pe 
  
poetii romantici. 
  
Grigore Alexandrescu trebuie sa fi fost si el impresionat dupa 300 
  
de ani de la vizita lui Paul Alep cand, entuziasmat, inalta unele din cele mai 
  
frumoase versuri dedicate Oltului, Coziei: 
  
”Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate 
  
Catre tarmul dimpotriva se intind, se prelungesc 
  
Si-ale valurilor mandre generatii spumegate 
  
Zidul vechi al manastirii in cadenta il izbesc.” 
  
Pe Valea Oltului se afla zone unice de atractie turistica ca cele de 
  
la Obarsia Lotrului, Voineasa, Puru, Malaia, Caineni, Boisoara, Racovita, 
  
Perisani,Titesti, Cozia, Pausa, Berislavesti, Salatrucel, Muereasca, Bujoreni, 
  
Daesti, Runcu, Goranu, Govora, Ocnele Mari, Olanesti, drumul de pe Dealul 
  
Negru, Nicolae Balcescu, Babeni, Ladesti, Dragasani si binenteles Calima- 
  
nesti-Caciulata – perla statiunilor Oltului. 
  
Este judetul cu cea mai mare concentrare de manastiri ca acelea de la 
  
Cornetu, Turnu, Cozia, Stanisoara, Frasinei – Athos-ul romanesc, Arnota, 
  
Bistrita, Hurez, Surpatele, Dintr-un Lemn, Mamu, Iezeru, Pahomie… 
  
Sunt tot atatea locuri binecuvantate de Dumnezeu sa existe inca la 
  
marginea imperiilor! 
  
Toate aceste ganduri au stat la baza selectiei ilustratelor cartii. 
  
Demn de amintit e faptul ca localitatea a fost remarcata inca din 
  
lucrari mai vechi. In ”Romania Balneara si Turistica” - Turing Clubul Roma- 
  
niei 1932 (de Emil |eposu & Valeriu Puscariu) statiunea e descrisa pe larg, 
  
oferind o serie intreaga de informatii, ceea ce face sa credem ca ea se bucura 
  
de o atentie deosebita in peisajul turistic romanesc al vremii: 
  
Ape cloruro-sodice, sulfurate, calcice si diuretice. 
  
SEZON: 1 iunie - 30 Septembrie. Cura de diureza cu apa de Calimanesti se 
  
poate face in tot cursul anului. 
  
COMUNICA|II. Doua gari locale Jiblea (21/2 km. de statiune) si halta 
  
Calimanesti (Ostrov), aceasta din urma numai in timpul sezonului. 
  
SERVICII PUBLICE. PTT, 8 medici, farmacie. 
  
HOTELURI, VILE, PENSIUNI, RESTAURANTE. Hotelul Soc. Govora- 
  
Calimanesti (300 camere), Jantea Nr. 1 si 2 (250 camere), Cozia, Carpati, 
  
Seltea, V. Cozma, Macelaru, Prahoveanu, Vasiu, Cincu, Bujorescu, Ciprian, 
  
Ursulescu,.. 
  
SITUA|IA GEOGRAFICA, ISTORIC. Calimanesti-Caciulata e una din sta- 
  
tiunile balneo-climaterice cu care natura a fost deopotriva de darnica, atat in 
  
ce priveste efectele curative ale apelor, cat si in minunatele pozitii pitoresti 
  
ce imbratiseaza fermecatorul defileu al Oltului. 
  
Descoperita din intamplare de catre doi calugari ai M-rei Cozia in 
  
1848, apa de Caciulata a devenit curand apoi cura obisnuita a boierilor care 
  
veneau aci in vilegiatura. Datorita unuia dintre ei, A. Golescu, izvorul a fost 
  
sapat si aparat de inundatiile Oltului, iar renumele ”apei puturoase” de la 
  
Caciulata a trecut si dincolo de granitele tarii. 
  
Insusi Napoleon al III-lea care suferea de gravela, sfatuit de Dr. 
  
Davilla, urma sa faca in 1869, o cura de Caciulata, dar evenimentele politice 
  
l-au impiedicat sa mai vina la Caciulata. 
  
Dupa secularizarea averilor manastiresti, statiunea a trecut in 
  
proprietatea Statului, care a cedat-o spre administrare Soc. Govora-Calima- 
  
nesti. Aceasta a executat sub indemnul D-rului Botescu, incepand din 1910, 
  
majoritatea actualelor constructii si instalatii balneare, care pot rivaliza cu 
  
cele din stainatate. 
  
ALTITUDINE. 280 m. 
  
CLIMAT foarte placut, constant, fara schimbari bruste de temperatura si 
  
umiditate. Temperatura mijlocie in timpul verii: 19 0C. 
  
IZVOARE MINERALE. Izvoarele de la Calimanesti-Caciulata fac parte 
  
din categoria apelor clorurate sodice neconcentrate, continand iod, brom, 
  
si mai ales sulf, si din a celor clorate sodice sulfatate calcice slab litinate si 
  
radioactive. 
  
Prima analiza a izvoarelor dateaza din 1830, Dr. Caillat le descrie in 
  
”l’Union medicale” (1859), iar D-rul Bernard dupa ce le face analiza apelor, 
  
le expune la expozitia internationala de la Viena (1873). Astazi se cunosc 32 
  
de izvoare cu un debit ce trece de 200000 litri pe zi, situate parte in Valea 
  
Sarata, parte in Valea Glodului, iar altele in dosul stabilimentelor balneare. 
  
Izvoarele cele mai insemnate sunt: 
  
1. Izvorul Caciulata la 2 km de Calimanesti pe malul drept al Oltului, 
  
la o cotitura a raului. Prin situatia sa, fiind totdeauna amenintat de revarsarile 
  
Oltului, Statul si apoi Societatea au facut continuu lucrari de aparare care au 
  
fost definitiv sfarsite in 1902, punand astfel izvorul la adapost de orice pericol. 
  
Analizele ulterioare au dovedit ca dupa recaptare, apa nu si-a schimbat nimic 
  
din proprietatile sale. 
  
Apa de Caciulata, cu o temperatura de 11oC, limpede, are un miros 
  
slab de hidrogen sulfurat, e putin sarata dar placuta la gust. Debitul este de 
  
320 litri pe ora. Densitatea 10013, D crioscopic 0,10, indicele de refractie la 
  
17o5=3335. Ea este slab alcalina. 
  
2. Izvorul Nr. 5 are o apa limpede cu un miros usor de sulf; temperatura 
  
7,3oC, gustul sarat pronuntat, reactia alcalina. Contine 19,2 gr. o/oo saruri: 
  
clorura de sodiu, potasiu, magneziu, calciu; sulfat de magneziu, iodura si 
  
bromura de sodiu; putin carbonat de magneziu, siliciu, sulf hidrat de calciu 
  
si hidrogen sulfurat. 
  
3. Izvorul Nr. 6 are o apa putin sarata amaruie si cu proprietati 
  
purgative, gratie marei sale mineralizari si in special existentei sulfatilor si 
  
clorurei de magneziu. Temperatura 17oC, densitate 1.0010. 
  
Indicatii terapeutice. 
  
Rezultatele fericite capatate prin intrebuintarea acestei ape, au aratat ca 
  
ea e mai ales indicata in artrism, in general, guta cu diversele ei manisfestari, 
  
litiaza renala urica, in doze mici in litiaza oxalica si in pielitele usoare, in 
  
infectiile cronice ale cailor urinare, afectiunile tubului digestiv si a anexelor, 
  
congestia ficatului, diabet, obezitate, arterio-scleroza cu rinichi permeabil... 
  
Stabilimente balneare si medicale 
  
1. Un mare stabiliment balnear modern si confortabil cu bai calde, bai 
  
sulfuroase si de acid carbonic, instalatii de fizio, radio si radiumterapie. 
  
2. Cura de baut se face de obicei la izvorul Caciulata. 
  
Deasupra izvorului, pe platforma, este construit un pavilion frumos, care 
  
adaposteste publicul in timp de ploaie; iar imprejur s-a amenajat un parc 
  
splendid, plantat cu brazi si tot felul de arbori. {n ultimul timp s-a mai construit 
  
un bufet frumos si un pavilion de muzica. Bolnavii care nu pot veni la izvor, 
  
fac cura acasa. Rezultatele obtinute arata ca apa de Caciulata pusa in sticle 
  
nu-si pierde din eficacitatea ei. 
  
3. Instalatie speciala pentru bai reci in Olt, cat si cura de soare si nisip 
  
(helioterapie) pe plaja din Ostrov, bine amenajata. 
  
4. Laborator de bacteriologie si analize chimice. 
  
{n statiune bolnavii beneficiaza de cura de repaos si mai ales de cura de 
  
munte. Posibilitatea de aplicare a tuturor agentilor terapeutici ai bacteriologiei 
  
moderne, completeaza pe aceea a apei de Caciulata. 
  
STA|IUNI SIMILARE STRAINE: Aachen, Aix les Bains, Eaux Bonnes, 
  
Baden-Viena, Vittel, Evian, Contrexeville, Martigny, Capvern. 
  
DISTRAC|II. Plimbari in parc si ”Ostrov”, cazinou cu reprezentatii artistice 
  
(concerte, serate, baluri), skatting, tenis, muzica in parc, cat si la izvorul 
  
Caciulata. 
  
Turism. 
  
1. La Sibiu, 
  
2. La Rm. Valcea, unul din cele mai pitoresti orase din tara, cu vechi 
  
biserici zidite de principii, episcopii si boierii olteni, continand pretioase 
  
odoare (biserica Sf. Paraschiva, intemeiata de domnitorul Patrascu cel Bun; 
  
biserica episcopala, cladita in secolul al XVI-lea de arhiepiscopul Euthimie al 
  
Severinului si de episcopul Mihail cu numeroase relicve, biblioteca episcopiei 
  
poseda de asemeni carti vechi bisericesti de mare importanta; biserica Sf. 
  
Fecioare Maria; biserica Sf. Gheorghe... 
  
3. Dragasani, orasel situat intr-una din cele mai bogate regiuni in 
  
podgorii. {n apropierea lui turcii au zdrobit pe eteristii greci in 1821(monument 
  
comemorativ). 
  
4. Bai: Ocnele Mari, Ocnita, Govora.. 
  
5. Brezoi, 17 Km, statiune climatica pe malul Lotrului si unul din 
  
cele mai pitoresti si instarite sate ale Olteniei. Se pot face excursii in muntii 
  
Lotrului, la Malaia si la Voineasa. 
  
6. Caineni, 37 Km, localitate situata pe locul fortaretei romane 
  
Ponsvetus. Aici s-a deschis pentru intaia oara pe vremea stapanirii austriece 
  
a Olteniei (1718-1739), drumul prin defileul Oltului (via Carolina). {ntre 
  
Calimanesti si Caineni sunt demne de vizitat manastirile: Cozia, Stani- 
  
soara, Turnu, Cornet - zidita de banul Craiovei Mares Bajescu in sec. XVIIlea. 
  
Din Rm Valcea: 
  
Baile Olanesti, Govora. Manastirile: Frasinei, Bistrita, Arnota, Horezu, 
  
Polovragi. 
  
M-rea Bistrita a fost intemeiata in 1518 de fratii Craiovesti, care au 
  
cladit si paraclisul manastirei cu admirabile borduri la usile de la intrare. 
  
Edificiul actual e mult mai nou. C. Brancoveanu a restaurat-o, iar Barbu 
  
Stirbei a reinoit-o fara ca sa-i mai pastreze ceva din infatisarea veche. Con- 
  
tine pretioase odoare si moastele Sf. Grigorie Decapolitu. {n apropierea 
  
manastirei se afla pestera Sf. Grigorie, iar la o ora departare Man. Arnota 
  
cladita de Matei Basarab pentru a ingropa corpul tatalui sau vornicul Danciu, 
  
adus din Ardeal. 
  
M-rea Horezu (dupa hrisoave Hurezi) e o adevarata minune arhitectuCa 
  
limanesti‘ 2038 
  
rala. Intemeiata in 1694 de C. Brancoveanu si inzestrata cu mosii si odoare pre- 
  
tioase e locuita pana in 1862 de calugari, iar de atunci incoace de calugarite. 
  
La acest monument care oglindeste perfectiunea arhitecturii curtilor boieres 
  
ti la sfarsitul sec. XVII-lea sunt de admirat foisorul lui Dionisie, dupa 
  
numele arhimandritului Dionisie Balacescu care l-a construit in 1763; 
  
arhondaricul, trapeza, paraclisul, cu fresce, tampla si usi din timpul lui C. Bra 
  
ncoveanu, pridvorul bisericii cu minunate fresce, biserica cea mare cu tampla 
  
si frescele facute de mesterii Marin si Preda, care au zugravit si pe ctitorul ei, 
  
Constantin Brancoveanu cu intreaga lui familie, in tinda bisericii. 
  
Tot in tinda sunt 4 morminte printre care si cel al domnitei Smaranda, 
  
fiica domnitorului. Langa manastire se afla bolnita, zidita de doamna Maria, 
  
sotia lui Brancoveanu, iar in apropiere schiturile: Sf. Apostoli si Sf.Stefan 
  
(zidit de St. Brancoveanu, fiul lui Constantin). 
  
Alpinism. Pe muntele Cozia. 
  
Din Lotru, urcus 5 ore. La jumatatea drumului se afla M-rea Stani- 
  
soara, pusnicie veche (Schitul Nucet), infiintata de boierul Gh. Clucerul si 
  
Marin Buliga-1747. Situatia Manastirii e din cele mai pitoresti, de jur imprejur 
  
ridicandu-se varfurile: Ciuha Neamtului, Durducul (Borcanul) si Foarfecele. 
  
*** 
  
Astfel de date gasim si in volumul ”Oltenia” tiparit in atelierele 
  
”Ramuri”, Craiova - Fundatia Culturala Regala ”Regele Mihai I ”. Articol 
  
de P.M.Preda la 1943. Citez cateva fragmente: 
  
Localitatea Calimanesti se gaseste la o altitudine de 280 m, intr-una 
  
din cele mai pitoresti pozitii a Vaii Oltului. 
  
{n mijlocul acesteia se gaseste un frumos Ostrov, loc de recreatie 
  
pentru vizitatori, iar in spatele statiunii se ridica in abrupt, un masiv muntos 
  
impadurit, ceea ce face din statiunea Calimanesti si o statiune climaterica de 
  
prim ordin. 
  
Apele minerale din aceasta localitate erau cunoscute si sunt mentionate 
  
de multa vreme de specialisti ca dr. Meyer in anul 1829, Dr. Episcopeanu in 
  
1837, Dr. Fatu si Caillot, in 1850. 
  
Primul lor proprietar ar fi fost diaconul Gheorghe, care stapanea acele 
  
ape de la egumenul Nectarie care le-a trecut apoi Manastirii Cozia. Dupa 
  
secularizarea averilor manastiresti, ele au revenit statului. 
  
Primul stabiliment de bai si un hotel au fost construite de stat intre 
  
anii 1881 si 1886. Dupa 1910, de cand exploatarea acestei statiuni a fost 
  
concesionata Societatii Govora - Calimanesti, s-au facut imbunatatiri cu totul 
  
remarcabile, atat in ceea ce priveste captarea apelor, cat si in folosirea lor. 
  
{ntr-o descriere .... ”Statiunea este inzestrata azi (1943) cu un Institut 
  
de fizioterapie, cu sectii speciale de hidroterapie, electricitate, bai de acid 
  
carbonic, sectii de inhalatii, de diatermie, raze ultra-violete, etc”. 
  
Hoteluri spatioase si bine amenajate asigura vizitatorilor confortul 
  
necesar. 
  
Apele mineralizate izvorasc din conglomerate eocene, totdeauna la 
  
contact cu straturi de marne. 
  
Numarul izvoarelor captate este de 32, avand in total un debit de 
  
230.000 litri in 24 de ore. 
  
Apele tuturor izvoarelor au aceeasi compozitie, insa cu variatiuni 
  
procentuale ale elementelor mineralizante. Toate contin hidrogen sulfurat 
  
liber si bioxid de carbon. {n special izvorul Puturosul (6 sau 8) este foarte 
  
bogat in asemenea elemente volatile. 
  
Concentratia in elementele mineralizante variaza intre 0,5-5 grame 
  
la litru (ape cu concentratie mijlocie), pana la ape cu concentratie mare care 
  
contin pana la 29 gr. la litru. (*3) 
  
Apele minerale de la Calimanesti sunt folosite sub forma de bai si sunt 
  
indicate in reumatisme cronice, anemie, scrofuri, leziuni sifilitice, boli de 
  
femei. 
  
Apa izvorului 6 se foloseste ca apa de baut cu efecte bune in 
  
hiperclohidriile simple, gastrite hiperacide, constipatii. (*4) 
  
{n general, actiunea terapeutica a apelor de Calimanesti egaleaza apele 
  
de la Aix les Bains, Eaux-Bhonnes, Aix la Chapelle si Baden-Wien (*4). 
  
Despre Caciulata se spune: 
  
Apele din aceasta statiune merita o atentie speciala pentru efectul lor 
  
aproape miraculos in afectiunile renale. Exista aici un singur izvor, captat la 
  
o departare de 4 m de malul Oltului. El era cunoscut altadata sub numele de 
  
”isvorul lui Golescu”, iar astazi sub numele de Caciulata. 
  
Din datele de literatura (*2,3,4,5) si alte brosuri publicate aflam ca izvorul 
  
a fost descoperit in anul 1848 de 2 calugari, Partenie si Ghenadie. A fost 
  
captat mai tarziu de Alexandru Golescu (1854) spre a-l feri de inundarea 
  
Oltului. Astazi este proprietatea statului si dat in concesiune spre exploatare 
  
Societatii Govora-Calimanesti. 
  
O captare mai buna s-a facut in anul 1887 de catre inginerii Brochet 
  
si Mercier. Captarea definitiva a fost executata de stat, prin inginerul 
  
Puscariu intre anii 1902-1903. Izvorul se gaseste captat sub nivelul Oltului, 
  
in gresii eocene, pe un pat de argila. Apa este ascendenta datorita in buna 
  
parte si gazelor pe care le contine. 
  
Debitul, la inceput, cand a fost captat, era de 182 litri pe ora, iar astazi 
  
este, in medie de 212 litri pe ora. 
  
Analiza apei a fost facuta de numerosi chimisti intre care Bernard, 
  
Grindeanu, Saligny, Carnot, Pfeiffer, Crasu, Damian si Petrescu. 
  
Dupa una din analizele executate de Crasu(*4) acest izvor contine, la 
  
15ºC, urmatoarele elemente la litrul de apa: 
  
Cl 0,9697gr Li nedozat SH2 0,0092gr 
  
I 0,0003gr NH4 0,0002gr CO2 urme 
  
SO4 0,0246gr Ca 0,1093gr SiO2 0,0098gr 
  
CO3H 0,4094gr Kg 0,0488gr 
  
Na 0,5711gr Fe urme 
  
K 0,0105gr Al urme 
  
TOTAL GENERAL: 2.1629 gr./ l 
  
Dupa alte analize, rezidiul fix este de 1,36 gr. la litru de apa, 
  
temperatura 10,7ºC, radioactivitatea dupa Hurmuzescu, de 0,17 M. Este deci 
  
o apa clorurata, slab iodurata, alcalino-teroasa, slab litinata cu concentratie 
  
mica. 
  
Apele de Caciulata (izvorul miraculos de Caciulata) se administreaza 
  
numai sub forma de apa de baut si este cea mai de valoare apa minerala 
  
in afectiunile cailor renale din intreaga Romanie, concurand cu cele mai 
  
insemnate surse ale Apusului si are o putere vindecatoare de netagaduit. 
  
El este astazi bine studiat clinic si farmaco-dinamic de numerosi 
  
doctori: D-na Balasoiu, Baltaceanu, Vasiliu, Coca, Cociasu,... Este o apa cu 
  
o mare putere diuretica, spala caile urinare, scade acidul uric din sange si 
  
influenteaza in bine glicozuriile simple si diabetul. 
  
Acest izvor mineral poate fi deci indicat mai ales in artrism, in guta, 
  
in diferite forme de litiaza, in congestie hepatica, colecistite cronice. 
  
Avand o valoare curativa atat de importanta izvoarele de Caciulata se 
  
bucura de o deosebita atentie din partea Societatii Govora-Calimanesti. Un 
  
serviciu special il cerceteaza zilnic spre a se putea elimina eventualele cauze 
  
externe care ar putea sa-l influenteze. 
  
Captarea fata de Olt este facuta in conditii perfecte, asa ca influenta 
  
apelor acestui rau nu se resimte in pretul de captare, nici in viiturile cele mai 
  
mari ale acestui rau. {n schimb, se constata oarecari variatiuni in compozi- 
  
tia elementelor dizolvate in apa izvorului dupa cum se vede dintr-o serie de 
  
analize efectuate pana acum(*4). 
  
Ambele statiuni Calimanesti si Caciulata au realizat progrese cu totul 
  
vizibile dupa ce au intrat in exploatarea Societatii Govora-Calimanesti, care 
  
a facut sacrificii importante pentru ridicarea acestor statiuni prin crearea 
  
confortului necesar vizitatorilor si a instalatiilor necesare tratamentelor 
  
medicale. 
  
Din aceasta cauza numarul vizitatorilor, numarul bailor si sticlelor 
  
imbuteliate cu apa de Caciulata expediate pentru consum in diferite localitati 
  
din tara a avut urmatoarea evolutie: 
  
AN VIZITATORI BAI STICLE IMBUTELIATE 
  
1927 3464 8520 - 
  
1930 3301 7195 52951 
  
1935 3626 10321 71797 
  
1936 4646 9535 75543 
  
1937 4789 9521 81705 
  
1938 4800 10362 79489 
  
1939 4139 9227 75477 
  
1940 1362 2531 39370 
  
1941 249 1306 28544 
  
1942 927 4599 28887 
  
Lucrarile amintite dovedesc o data plus atractia de care se bucurau 
  
apele minerale ale statiunii inca de la descoperirea lor. Ele subliniaza 
  
situarea statiunii Calimanesti-Caciulata pe unul din locurile preferate ale 
  
vizitatorilor inca din perioada interbelica. 
  
Mai trebuie doar sa adaugam ca si acum statiunea se bucura de un 
  
real interes din partea turistilor atat din tara cat si din strainatate, oferindule 
  
acestora pe langa tamaduire si numeroase clipe de neuitat. 
  
Statiunea Calimanesti-Caciulata, prin pozitia ei pitoreasca, natura si 
  
valoarea medicinala a apelor sale, prin confortul creat atat in hoteluri cat si 
  
in vile dotate cu instalatii de tratament performante ai caror specialisti sunt 
  
dintre cei mai buni, poate fi socotita de o valoare cel putin egala cu aceea a 
  
statiunilor cu ape similare din orice localitate din Occident. 
  
Nu e bucurie mai mare decat aceea de a o vedea ca pe vremuri, 
  
infloritoare, plina de agitatia turistilor atat romani, cat si straini, cand 
  
franceza si italiana se exersau din plin, restaurantele si discotecile rasunau 
  
de veselie, cu manifestari culturale si intreceri sportive, cu multe personalitati 
  
ale caror colocvii umpleau salile pana la refuz. 
  
Am conceput aceasta a treia editie a monografiei ilustrate cu gandul 
  
la minunatele clipe ale copilariei si adolescentei si, pentru o clipa, n-am 
  
putut rezista sa las uitarii amintirea a ceea ce a fost Calimanestiul candva, 
  
pentru ca cei ce o vor citi sa-i pastreze vie amintirea de altadata si, ceea ce 
  
e mai important, sa poata darui si ei la randul lor o parte din suflet sporirii 
  
faimei lui. 
  
Iar daca putere vor avea sa-l faca de neegalat! 
  
Editia a doua a cartii s-a nascut departe de tara in India la New Delhi 
  
ca un album reprezentativ demn de faima pe care o merita Calimanestiul insa 
  
materializarea aparitiei primei editii color, alaturi de monografia Bucure- 
  
stiului, Busteni, Buzau, Ada Kaleh si Litografii romanesti s-a intamplat sa fie 
  
pe pamantul primitor al Egiptului, la Cairo! Editia a treia, integral color, a 
  
fost realizata la Berna si tiparita in tara prin bunavointa Primariei statiunii 
  
Calimanesti. 
  
Note: paginile 35, 45, 46 si 47 
  
1* - Gavriil Preotul “Viata si traiul sfintiei sale parintele Nifon, patriarhul |arigradului” 
  
2* - Gh. Murgoci ”Tertiarul in Oltenia” Anuarul Inst. Geol. Rom. vol. I, Bucuresti 1907. 
  
3* - I.P.Voitesti, Notiuni de Geologia Petrolului. 
  
4* - V. Crasu, I. Cociasu, V. Manole Ape minerale din Romania Partea II – Studii Tech. si Economice seria B (Chimie nr. 
  
23 Inst. Geol. Rom. Bucuresti 194. 
  
5* - Em. |eposu, L. Capeanu Apele minerale din statiunile balneare climaterice din Ardeal. Statiunile principale din Vechiul 
  
Regat, Basarabia si Bucovina, Bucuresti 1921. 
  
Dan Zamfirache 
  
Berna 2012 
  
Ankara 2015 
  
Daca tot ati gasit ragazul necesar pentru a zabovi cateva clipe peste 
  
aceasta lucrare - in fapt o reprezentare iconografica a unui Calimanesti de 
  
altadata - atunci trebuie sa aflati ca respectiva monografie se bazeaza pe cartile 
  
postale ilustrate emise intr-o epoca pe care putem sa o consideram de pe 
  
acum deja revoluta, adica pe ceea ce noi numim indeobste cartofilie. 
  
Ea, cartofilia, este pasiunea de a colectiona si studia selectiv cartile 
  
postale ilustrate. 
  
Denumirea a fost preluata din franceza si este atat de noua incat asupra 
  
formei de desemnare a persoanelor care au acest hobby inca nu s-a ajuns la 
  
un anume consens. 
  
Astfel, despre domnul Dan Zamfirache nu putem sa spunem cu precizie 
  
daca este cartofil sau cartofilist! 
  
Putem insa spune cu siguranta ca domnul Zamfirache a stiut sa aleaga 
  
din ”noianul” de vederi de epoca, tocmai acele piese reprezentative ale unei 
  
localitati de mare rezonanta balneara, dar si turistica. 
  
Sigur ca din acest periplu imagistic de odinioara nu era posibil sa 
  
lipseasca nici plutele de pe Olt, nici ”Pausa”, nici trenul cu abur pufaind de zor 
  
spre ”Carlige”, nici portul popular autentic, nici vechile vile si hoteluri, nici 
  
manastirile Cozia, Bolnita, Turnu sau Stanisoara, dupa cum nu era posibil sa 
  
lipseasca vechea Masa a lui Traian sau alte puncte recunoscute ca pitoresti 
  
din zona Calimanesti-Caciulata. 
  
Domnul Zamfirache, sa zicem cartofilul, si-a dovedit - si ne-a dovedit 
  
- ca din cartile postale ilustrate se poate usor ajunge la un adevarat studiu cu 
  
nebanuite introspectii in imagistica vremii. 
  
Tocmai de aceea, admitem astazi fara a gresi cu nimic, ca altor 
  
mijloace deja recunoscute, li s-a adaugat in ultimul timp inca unul: Ilustrata 
  
- Document. Lucrarea este prezentata pentru prima data in Istoria Cartofiliei 
  
din Romania a subsemnatului in cele doua editii scoase pana acum. 
  
iunie 1977 
  
Silviu N. Dragomir 
  
Expert in filatelie si cartofilie 
  
La sase ani 
  
dupa prima aparitie 
  
a vechii sale lucrari 
  
Calimanesti‘2000 / 150 de ani 
  
iata ca dl Dan Zamfirache 
  
revine in tara si ne ofera o reluare: 
  
Calimanesti‘2038 / 
  
Monografie ilustrata / 
  
Editia a doua / 2006 
  
De formatul 23,5 x 18 cm, 
  
avand 168 de pagini si dispunand 
  
de reeditari succesive in tara 
  
(a. 2007 si apoi 20.05.2008). 
  
credem ca lucrarea 
  
d-lui Zamfirache 
  
s-a impus. 
  
Aprecieri 
  
Departarea de tara, de locurile natale si de cei dragi te fac sa ai o alta 
  
evaluare, cu totul speciala, asupra a tot ceea ce este romanesc in jurul tau. 
  
Privesti cu mai multa nostalgie si melancolie orice fotografie sau imagine 
  
despre Romania, iar atunci cand asculti o melodie sau un cantec traditional 
  
romanesc, inima iti vibreaza mai puternic. Pentru a putea depasi marile 
  
neajunsuri ale ”izolarii de tara si singuratatii temporare”, sprijinul celor din 
  
jurul tau este tot atat de necesar ca aerul sau apa. Pentru mine, sansa de a trai, 
  
o scurta perioada de timp, in mijlocul unui colectiv minunat de romani 
  
adevarati a constituit o imensa multumire sufleteasca compensand astfel, 
  
partial, lipsa celor dragi, a prietenilor. 
  
{n micul colectiv de romani al ambasadei din New Delhi activitatea 
  
fiecaruia este foarte bine delimitata in plan profesional si social. Cu toate 
  
acestea ai sansa sa intalnesti oameni ale caror preocupari depasesc cu mult 
  
limitele obisnuitului, iar talentul si daruirea cu care isi pun in valoare calita- 
  
tile le dau o nota aparte. 
  
Fiind departe de tara, am avut placerea sa-l intalnesc aici pe profesorul 
  
Dan Zamfirache, omul care a reusit ca prin pasiunea sa pentru cartofilie sa ne 
  
tina aproape de frumoasele meleaguri romanesti. 
  
Dupa succesul primei sale lucrari “Calimanesti’2000” - premiul III in 
  
rang de medalie de bronz la primul For International de Cartofilie – Bucures 
  
ti 1998, ne-a oferit un prilej deosebit de a ne reintalni cu minunatele 
  
tinuturi romanesti prin intermediul cartilor sale monografice ilustrate 
  
“Calimanesti’2038”, editia a II-a, Bucuresti, Buzau, Busteni si Litografii 
  
romanesti, bogate surse de traditie si inspiratie ce ne “arunca” spre nostalgia 
  
unor vremuri de demult, cu vechile cladiri monumentale, bulevarde, parcuri, 
  
drumuri nepietruite, cazinouri, podete si alei, toate acestea fiind adanc 
  
marcate prin trecerea atator generatii. 
  
D-l Zamfirache se intoarce acasa cu o adevarata comoara de lucrari 
  
si cunostinte incluse in cartile scrise in India si Egipt, ceea ce il recomanda 
  
ca pe un foarte bun cunoscator si atent cercetator al meleagurilor romanesti 
  
dar si al traditiilor si culturii indiene si egiptene. 
  
Impresiile despre tari de marimea unor continente, India si Egipt, sunt 
  
cuprinse in lucrarile ”Indiei”(Agra - minunea numita Taj Mahal, Goa – pa- 
  
mant neinlantuit, Plimbare la New Delhi, Khajuraho – mit, legenda, 
  
intamplare sau creativitate?), ”Impresii de calatorie” (Misterioasa Indie, 
  
Roma cu adevarat, Singa pura, Kuwait, Mallaca, Siria, New York, New York, 
  
New York !, Efes, Egipt - tara miracolelor) si, in fine, Mirajul civilizatiilor 
  
si fascinatia muzeelor aparute la Cairo. 
  
Sunt convins ca ceea ce a realizat pana acum profesorul, matematicianul, 
  
informaticianul, cartofilul Dan Zamfirache constituie numai inceputul unei 
  
activitati si pasiuni pentru cercetarea si studierea a tot ceea ce este reprezentativ 
  
si frumos, careia i se dedica cu toata fiinta sa. 
  
{i doresc viata lunga si putere de munca pentru a putea realiza cat mai 
  
multe lucrari despre minunatele locuri si traditii romanesti. 
  
Constantin Matache 
  
{nsarcinat cu afaceri a.i. 
  
Ambasada Romaniei in India 
  
New Delhi 
  
1999 
  
Nu in ultimul rand 
  
…ilustrata defineste autorul, expeditorul! Imaginea ei e asociata cu 
  
gustul expeditorului, textul cu ceea ce doresti sa exprimi fiind cheia dintre 
  
expeditor si purtator – afirma Proust despre ”micul petic de carton” care va 
  
fi timp de peste doua secole nu numai mijloc de comunicare dar si putere de 
  
seductie a unor tehnici de mult uitate. 
  
Cu ajutorul ilustratelor putem usor sa ne imaginam istoria, arta, 
  
literatura, portul de altadata… 
  
Nu multe localitati sunt in Romania, si chiar in lume, care se 
  
pot mandri cu o asa atestare documentara solida cum o are Calimanestiul – 
  
parafata chiar de un mare domnitor – Mircea cel Batran. 
  
Faptul ca Mircea a ales acest loc pentru a se odihni in veci tradeaza ca 
  
era un bun crestin, un pasionat de locuri speciale dar si un strateg pe masura, 
  
defileul Oltului oferind apararea cea mai buna, acolo unde lucrarea Oltului 
  
a sapat adanc in stanci greu de patruns. Calimanestenii trebuie sa fie mandri 
  
ca manastirea gazduieste trupul unui asa mare domnitor alaturi de Teofana, 
  
mama lui Mihai Viteazul. 
  
Ca orasul s-a dezvoltat mai intai in jurul Coziei este fara indoiala, 
  
dat fiind dimensiunile manastirii in acea vreme, ea neputand functiona fara 
  
enoriasi! Abia mai tarziu Mircea muta satul mai in jos, spre Caciulata, dar 
  
asta o face pentru a asigura mai multa liniste si sfintenie manastirii. Se va 
  
dovedi insa ca si aici locul ales e neprielnic dat fiind versantii abrupti ai 
  
muntilor inconjuratori astfel ca numai pe partea dreapta s-a putut dezvolta 
  
localitatea. 
  
Satul va cunoaste dezvoltarea abia atunci cand ajunge sa se intinda pe 
  
actualul spatiu dat fiind ca aici zona salbatica se pierde in deschiderea oferita 
  
de campul lui Caliman, o vale larga cu posibilitati bune pentru agricultura si 
  
pomicultura, cu posibilitati de constructie a caselor situate pe campul lui Dan 
  
intre sosea si Olt. 
  
Daca satul Caciulata situat la sud de Cozia semana mai degraba cu un 
  
sir de case strivite de culmile bogat impadurite, resedinta Calimanesti aflata la 
  
3 Km mai la sud se dezvolta insa pe o deschidere uneori pana la 10 Km pentru 
  
ca apoi sa se continue cu o prelungire numita Seaca, ultimul catun fiind cel al 
  
Gurii Vaii, unde largimea plaiurilor capata o marime semnificativa. 
  
Existenta termelor de la Bivolari, castrele romane, drumul sapat in 
  
defileu inca din vremea romanilor marturisesc - daca mai e nevoie - latinitatea 
  
noastra ca de altfel si existenta unui templu pagan aflat in curtea manastirii 
  
Cozia zidit de daci dar daramat in timpul lui Bibescu voda1(*. 
  
Ca meleagurile au fost populate inca din epoca preistorica o dovedesc 
  
si urmele de la Boisoara descrise in cartea lui I. Simionescu ”|ara Noastra. 
  
Oameni, locuri, lucruri” din 1938. 
  
Mentiuni despre rolul politic si militar al manastirii Cozia pe domeniul 
  
careia se va naste statiunea de mai tarziu le aflam si de la pandurul Tudor 
  
Vladimirescu care ”da voie comandantilor arnautilor si tuturor pandurilor sa 
  
stea la Cozia”2(** iar din cartea istoricului C. Giurescu ”Material pentru Istoria 
  
Olteniei sub Austrieci” - Bucuresti 1913 se afirma ca printul Eugeniu primes- 
  
te de la Stanville o scrisoare datata 25 iunie 1717 in care spune ca ”boerul 
  
Ioano Mauro Cordato il forteaza sa-si retraga trupele postate la Ramnicu Valcea 
  
si Cozia”. Sunt doua documente pe care le adaug celor mentionate in 
  
monografie tocmai pentru a veni in sprijinul ideii ca locurile au fost populate 
  
fara intrerupere chiar daca intre anumite intervale lipsesc informatiile, fie ca 
  
au fost distruse neintentionat in timpul razboaielor sau au disparut din motive 
  
greu de inteles. Iata de ce aceasta editie a treia a Monografiei ilustrate – prima 
  
de acest gen a statiunii ! – se inscrie si ea ca un document lasat mostenire de 
  
minunatii edili ai Primariei statiunii Calimanesti. 
  
Caracterul strict de statiune capatat in urma descoperirii izvoarelor in 
  
a doua jumatate a secolului al XIX–lea il da diferenta mare dintre camerele 
  
ocupate in sezon si cele locuite numai iarna, cand numarul vizitatorilor se diminueaza. 
  
1 (* Memoriu istoricu asupra Manastirii Cozia, 1882 
  
2 (** Nicolae Iorga – ”Situatia agrara , economica si sociala a Olteniei in epoca lui Tudor 
  
Vladimirescu” – 1915 
  
Ca efect, inca din 1884, statiunea e inzestrata cu instalatii pentru bai 
  
cand Pavilionul numara pe atunci 120 de camere. Atunci Calimanestiul era 
  
alcatuit din 5 sate (1893) si se va contopi cu Gura Vaii dar in 1876 se desparte 
  
de Muereasca de Sus si de Jos. Mai apoi si de Gura Vaii care azi e parte 
  
separata. 
  
Frumusetea locurilor si spendoarea vilelor amplasate in partea de nord 
  
a statiunii fac ca numarul vizitatorilor sa se mareasca de la an la an. Este 
  
momentul cand apar ilustratele si litografiile. Faptul ca era o statiune cautata 
  
inca de atunci o dovedesc numarul mare al depozitelor de carti postale chiar 
  
in Calimanesti dar si raspandirea lor in intreaga tara prin intermediul postei. 
  
Privind numai la o parte dintre ele, cele selectate in vederea alcatuirii 
  
monografiei, e imposibil sa nu fii impresionat de multitudinea elementelor ce 
  
le definesc! Nu-mi imaginam niciodata ca voi fi martorul unor momente care 
  
mi-au intarit pasiunea de a fi colectionar si patima de a continua o profesiune 
  
de credinta - Cartofilia! 
  
Prezentarea din 1997 a intentiei aparitiei monografiei ilustrate 
  
”Calimanesti’2000” la Casa de Cultura intr-o maniera informatizata prin 
  
preluarea imaginilor din calculator si proiectarea lor pe ecranul salii a trezit 
  
nostalgii si chiar lacrimi pe obrajii celor ce asistasera la dramatica sfartecare 
  
din anii ’70 a paradisiacului din insula Ostrov. 
  
Marturii vazute inca pe locul lor sau disparute pentru totdeauna, 
  
iata numai cateva argumente pentru care am decis sa pastrez vie amintirea 
  
trecerii prin epoci a acestei minunate statiuni prin colectia de vederi vechi 
  
ce se constituie ca un document istoric ce adauga statiunii o impresionanta 
  
imagine a ceea ce a fost, dar mai ales, ceea ce mi-as dori sa ramana in memoria 
  
oamenilor locului, a celor ce o viziteaza, o adevarata Perla a Oltului. 
  
Ca diplomat, insotind-o la post in Elvetia pe sotia mea Carmen, 
  
consul la Berna, am vizitat statiunile Evian, Baden-Baden ale caror ape 
  
sunt comparabile cu ale Calimanestiului si locul unde a copilarit imparatul 
  
Napoleon al III-lea, Arenenberg. Izvorul miraculos de la Caciulata merita o 
  
statuie a lui si sunt convins ca oamenii locului o vor face! 
  
Am vizitat special Davos si St. Moritz, Crans Montana si celebrul 
  
Gstaad si de fiecare data m-am simtit acasa fiind ca o intoarcere in copilarie 
  
cand inca mai existau Oltul cu valurile lui navalnice ce izbeau zgomotos zidul 
  
vechi al manastirii Cozia si satele inca nedistruse ducand in spate traditia 
  
miilor de ani a caselor asemeni celor din Elvetia, transmise din generatie in 
  
generatie, cu pajisti pe care inca mai pasteau vacile albe si negre de la noi. 
  
Mi-as dori ca Romania sa redevina ceea ce era pe vremea copilariei si studen- 
  
tiei, deschisa, cu oameni harnici si primitori fascinand prin traditiile seculare 
  
turisti invidiosi ca nu au asa ceva la ei acasa! Si e adevarat. Multe de aici din 
  
Elvetia seamana cu minunatele locuri de la noi, dar Romania mai are pe langa 
  
toate acestea Banatul, Bucovina, Dobrogea si Marea Neagra, Dunarea si 
  
Delta, campii si munti la un loc. 
  
Adaugati acestora o retea de autostrazi si drumuri comunale asfaltate 
  
pana in varful muntilor si veti obtine cel mai invidiat loc din lume: Romania 
  
– o Elvetie a estului! 
  
{ntalnirea aici la Aubonne, langa Laussanne, cu Majestatea Sa Regele 
  
Mihai a fost cred momentul de varf in Elvetia, amintirea cea mai frumoasa. 
  
Primul monarh intalnit in viata pe pamantul unde pe nedrept a fost exilat! 
  
Dar sa vedem cum arata odinioara paradisul din Calimanestiul! 
  
Dan Zamfirache 
  
Berna 2012 
  
Ankara 2015 
  
Tezaurul descoperit la Jiblea contine 300 de monede dacice de o frumusete 
  
remarcabila. Ele sunt descrise in cartea D-lui profesor doctor Ion Donoiu “Efigii pe 
  
monezi dacice”, membru marcant al Societatii Numismatice Romane. De asemeni, 
  
ele constituie subiectul unor comunicari si cercetari ale Presedintelui S.N.R. academician 
  
Constantin Preda. 
  
Monezile au pe avers un cap de dac bine conturat, stilizat, iar pe revers au 
  
un soldat pe cal cu flamura in mana stanga. 
  
Monezile descoperite constituie o mandrie pentru judetul Valcea, nu numai 
  
pentru ca au intrat in toate studiile si cercetarile drept monezi dacice de “tip Jiblea”, 
  
dar mai ales dat fiind numarul impresionant descoperit. Ele dau cartii un farmec 
  
aparte. 
  
Lasam cititorului placerea de a le privi si surprinde maiestria inaintasilor in 
  
baterea monedelor. 
  
Capitolul 14. Editurile cartilor postale 
  
Dintre cele mai intalnite edituri de carti postale aparute la 
  
examinare amintim pe urmatoarele: 
  
1. Editura Librariei Dimitrescu, Tecuciu. 
  
2. Editura D & M. 
  
3. Editura Ad. Maier & Stern, Bucuresti, Pasagiul Vilagros – avea 
  
depozit la Calimanesti la “Magasinul General” al lui Dumitru 
  
Sorlei. 
  
4. EdituraSocec & Co S.A. Bucuresti. 
  
5. Libraria Fundetureanu & Carpeneanu – Rm. Valcea. 
  
6. Moise Gruia – Magazin cu Coloniale, delicatese si ilustrate din 
  
Calimanesti. 
  
7. Editura Dumitru Apreotesei & Virgil Grabowski, Rm. Valcea. 
  
8. Editura David Stern, Sfiintii Apostoli 75, Bucuresti. 
  
9. Depositul Universal Saraga (Sub. Hotel de France). 
  
10. Deposit general – Agentia Romana Hachette. 
  
11. Editura Librariei Scoalelor – Pascu Anastasiu & Gr. Petrescu, 
  
Rm. Valcea. 
  
12. Editura Oscar Thuringer, Rm. Valcea. 
  
13. Editura Gr. Protescu, Calimanesti 
  
14. Editura Gr. Fundetureanu, Rm. Valcea. 
  
15. Editura Fratii Nicolantin, Rm. Valcea. 
  
16. Foto Fischer. 
  
17. Foto Regal Pandelescu. 
  
18. Foto O. Adler – Brasov. 
  
19. Foto M. Vesa 
  
19. Editura Meridiane. 
  
20. Libraria P. Anastasiu si Gr. Petrescu. 
  
21. Editura Marvan – Bucuresti. 
  
22. Editura M. Grunberg – Bucuresti. 
  
23. Editura Horovitz – Bucuresti. 
  
24. Editura Magasin General Sorlei – Calimanesti. 
  
25. Union Postale Universelle – Romania, Carta Postala. 
  
26. Editura Magasin General Sorlei – Calimanesti. 
  
27. Colectia R. Bellu - Editura ”Cartea romaneasca”, Bucuresti. 
  
28. I. Magu – Calimanesti. 
  
29. Editura Magasin universal V. C. Predescu – Brezoiu. 
  
JUDETUL VALCEA 
  
Judetul Valcea se afla situat in partea central-sudica a Romaniei. 
  
Suprafata totala reprezinta 2,4% din teritoriul tarii, din care aproape 
  
jumatate este acoperita cu padure si vegetatie forestiera. 
  
udetul Valcea, strajuit la nord de lantul Carpatilor meridionali, 
  
cuprinde toate formele de relief: munti, cu inaltimi care ajung la 
  
peste 2000 m, podisuri si dealuri, depresiuni si vai propice culturilor 
  
agricole. 
  
Reteaua hidrografica este bogata, raul Olt, care curge in judetul Valcea 
  
pe o lungime de 130 Km aduna in bazinul sau numeroase cursuri 
  
de apa. 
  
Judetul are doua municipii: Ramnicu Valcea, resedinta judetului si 
  
Dragasani; sase orase: Calimanesti, Brezoi, Horezu, Ocnele Mari, 
  
Olanesti, Govora. 
  
Prima atestare documentara este datata 8 ianuarie 1392, intr-un hrisov 
  
din timpul Domnului |arii Romanesti, Mircea cel Batran(1386-1418), 
  
unde se arata ca Manastirii Cozia, aflata in aceasta zona, i se daruies- 
  
te “albinaritul din judetul Valcea”. 
  
Tinuturile Valcei erau bine organizate administrativ si locuite cu mult 
  
timp in urma, dupa cum stau marturie descoperirile arheologice care 
  
fac trimitere la cele mai vechi asezari romane. 
  
Tinuturile pitoresti si bogatia miraculoaselor ape tamaduitoare au 
  
favorizat dezvoltarea turismului. Apele minerale de la Calimanesti- 
  
Caciulata, de la Govora si Olanesti fac, de secole, adevarate minuni 
  
in tratarea unui spectru larg de afectiuni, prin cura interna si cura 
  
externa. 
  
Impresionanta retea turistica a judetului cuprinde asezari si vestigii 
  
istorice si culturale de mare pret, multe dintre acestea fiind unicate 
  
precum manastirile: Cozia, Hurezi, Govora, Bistrita, Dintr-un Lemn, 
  
Surpatele, Arnota, Episcopia Ramnicului, Manastirea Frasinei cu 
  
fascinanta ei istorie(Athosul Valcii). Acestora li se adauga castrele si 
  
cetatile geto-dacice si daco-romane de la Buridava sau de pe Calea lui 
  
Traian, pe Valea Oltului, Castrul Roman Arutela si Masa lui Traian. 
  
In rezervatiile naturale din muntii Coziei si Muntii Buila, Vanturarita 
  
si Capatanii sunt ocrotite, ca monumente ale naturii, o serie de specii 
  
rare din flora si fauna Romaniei. O alta componenta de mare interes 
  
a turismului valcean, o constituie muzeele, amenajate in 16 unitati de 
  
profil in intregul judet. 
  
Cel mai valoros tezaur muzeistic se afla la Muzeul Judetean de Istorie 
  
din municipiul Ramnicu Valcea. Sunt adunate si expuse aici aproape 
  
50.000 de marturii, care vorbesc despre existenta neamului roma- 
  
nesc din cele mai vechi timpuri si pana in zilele noastre. 
  
Un real interes il prezinta si celelalte unitati muzeale: Memorialul 
  
“Nicolae Balcescu”, din comuna care poarta numele ilustrului 
  
carturar si revolutionar de la 1848; Muzeul de Arta - Ramnicu Valcea; 
  
Complexul muzeistic “Gheorghe Magheru” - de la Troianu, 
  
Ramnicu Valcea; Casa memoriala “Anton Pann” - Ramnicu Valcea; 
  
Colectia de arheologie, carte veche si arta feudala - Govora; 
  
Muzeul viei si vinului - Dragasani; Colectiile de etnografie si arta 
  
populara - Bujoreni, Ramnicu Valcea; Colectia “Ipatesti” - Ramnicu 
  
Valcea; Complexul muzeistic Maldaresti; Colectia “Gh. D. Anghel” 
  
- Costesti; Expozitia “Gib I. Mihaescu” - Dragasani; Expozitia de 
  
arheologie Ocnele Mari; Colectia “Teodor Balasel” - Stefanesti; 
  
Pestera Liliecilor - Bistrita, comuna Costesti; Colectia etnografica 
  
Irimesti. 
  
Napoleon al III-lea 
  
Tatal lui Ludovic Bonaparte, fratele lui Napoleon I, este cel de-al 3-lea 
  
fiu nascut la Paris, casatorit cu Hortensia de Beauharnaca imparatesei Iosefina. 
  
{n noaptea de 20 spre 21 aprilie 1808 se naste fiul sau Ludovic Napoleon care e 
  
botezat la Fontainbleu la 5 mai 1810. {n 1817 mama sa cumpara o vila la Augsburg 
  
pe malul lacului Constanta si o proprietate in cantonul Turgovia din Elvetia, la 
  
Arenenberg, unde traiesc in exil, copilareste, chiar isi ia cetatenia elvetiana. 
  
Veneau aici la Arenenburg Chateaubriand, d-na Recamier, Alexandre Dumas, 
  
pictori, savanti... 
  
{n 1831 intra la scoala militara din Thune, comandata de generalul Dufour. 
  
Publica “Manualul de artilerie”, „Consideratii politice si militare asupra Elvetiei“. 
  
“M-am facut elvetian, sunt iubit in aceasta tara, locuitorii ei mi-o dovedesc zilnic. 
  
La 40 de ani, in 1848 este primul presedinte de Republica din istoria Frantei, iar 
  
la 44 ani in 1852 al 2-lea si ultimul imparat care va domni mai mult decat primul. 
  
Socialist, saint-simnonist, aduce pe baronul Haussmann care face din Paris unul din 
  
cele mai frumoase orase din Europa. A fost un exilat, singur,... si bolnav de rinichi. 
  
Este autorul spiritual al statelor moderne Romania si Italia. Se intalneste cu Vasile 
  
Alecsandri - trimis special de Cuza in Europa pentru a recunoaste alegerea sa unica. 
  
Napoleon ajuta Romania cu bani, dublul sumei cerute de Cuza, 12 milioane de 
  
franci, arme, tunuri, gloante si instructori pentru armata nationala romana aflata in 
  
formare. La intrebrea lui Napoleon privitor la legaturile latine ale poporului roman 
  
Alecsandri ii scrie fraza: 
  
“Bunaparte nu-i departe. 
  
Vrea sa ne dea dreptate!” 
  
Cu sprijinul lui Napoleon III, Ferdinand de Lesseps întreprinde strapungerea 
  
canalului de Suez la a carei inaugurare din 1869 participa imparateasa Eugenia 
  
primita la Cairo in palatul regal special amenajat pentru ea de Mohamed Ali, 
  
azi hotelul Merriott, care mai pastreaza inca in hol tablourile celor doi imparati. 
  
In 1856 discuta la congresul de la Paris eventuala unire a Principatelor, milita 
  
nd in favoarea ei. {l desemneaza ca imparat al Mexicului pe Maximilian, fratele 
  
imparatului Austriei. La Sedan in 1870 dupa infrangerea de catre prusacii condusi 
  
de Bismark, urmeaza tragedia lui Napoleon, Eugenia preia conducerea, el nu poate 
  
muri pe campul de lupta, este bolnav, cu piatra la rinichi cat oul de porumbel, se 
  
preda lui Bismark ca persoana, dar nu va trada Franta niciodata! Va fi prizonier 
  
la Cassel, apoi regele Prusiei Wilhelm I il elibereaza dupa 100 de zile si merge in 
  
Anglia la Camden Place unde i se fac 2 operatii. Moare la 9 ianuarie 1873, apoi e 
  
transferat in 1888 la Farnborough, ca un blestem, alaturi de fiul sau omorat de 
  
zulusi in 1879. Eugenia moare si ea in 1920. Toti sunt printre straini. Cripta din 
  
biserica Sf. Augustin din Paris are 2 locuri goale care ii asteapta intoarcerea din 
  
exil! Italia ii datoreaza unitatea 1859, Mexicul libertatea 1850, Principatele romane 
  
au beneficiat de sprijinul sau in procesul unirii 1859 iar imperiul colonial francez 
  
era deja in linii mari constituit. 
  
Singur, Sedanul ii aduce dezastrul! Importanta apelor minerale de la Calima- 
  
nesti l-a determinat pe Napoleon al III-lea - sfatuit de dr. Carol Davilla - sa trimita 
  
diligente pentru transportul apei imbuteliate de la Caciulata in Franta pentru a se 
  
vindeca de rinichi, izvorul miraculos fiind favoritul imparatului. 
  
Referinţă Bibliografică:
Calimanesti 2038 - 650 de ani Partea II-a / Dan Zamfirache : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1705, Anul V, 01 septembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dan Zamfirache : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Dan Zamfirache
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!