Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Exprimare > Mobil |   


Autor: Dan Petrescu         Publicat în: Ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015        Toate Articolele Autorului

MOȘ MACHE Cap.II MARIA
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Într-o zi, pe când Mache era absorbit de socoteli, în birou intră o fetişcană de statură medie cu ochii căprui şi părul căzut pe spate într-o coadă groasă. 
  
Se uită la Mache şi zise: 
  
- Tu probabil eşti noul băiat de prăvălie cu care se tot laudă tata. Am venit să văd ce este de capul tău, mai ales că am auzit că ai terminat gimnaziul, anul acesta, la fel ca mine. Eu plec la toamnă la liceul de fete din Slobozia. Mai am două luni de vacanţă şi încerc să le petrec cât mai plăcut. De Sf. Ilie este mare bâlci la Feteşti şi merg cu prietenele mele acolo. Dacă vremea va fi bună, vom facem şi o baie în braţul Borcea. Dacă vrei, poţi merge şi tu! La vârsta ta, stai cam mult cu capul în hârţoage. Pot vorbi cu tata să te lase şi pe tine! 
  
Mache rămase surprins de faptul că domnişoara asta, fiica patronului, care era şi destul de frumuşică, acordă atâta atenţie unui ţărănoi ca el, aşa că zise: 
  
- Domnişoară, sunteţi foarte drăguţă, dar eu am fost angajat de tatăl dvs. să muncesc pentru ca să-mi câştig existenţa, nu să mă plimb pe la bâlciuri, sau să mă scald în apele Dunării. Poate cândva, când voi fi pe picioarele mele, mi-ar face mare plăcere să vă însoţesc. 
  
Fata se răsuci pe un picior, şi, în timp ce se pregătea să iasă din birou, îi zise: 
  
- Cred că ar trebui să te mai gândeşti, omule! 
  
În ziua următoare acestei întâmplări, Mache rămase surprins când îl auzi pe domnul Alexandrescu spunând: 
  
- S-a plâns fiica mea ce mică, Maria, că ai refuzat să o însoţeşti la bâlciul ce va avea loc de Sf. Ilie, la Feteşti. 
  
Mache lasă capul în jos şi zise: 
  
- Mă scuzaţi, domnule… dar consider că am de lucru la prăvălie şi, prin statutul meu, nu se cuvine să o însoţesc pe fiica dvs. 
  
- Tinere, aici eu hotărăsc ce se cuvine şi ce nu se cuvine! Aşa că îţi voi mai da ceva bani să te îmbraci cum se cuvine şi să aveţi de cheltuit la bâlci, astfel încât fiica mea să nu se ruşineze că se însoţeşte cu unul ca tine. Am mare încredere în tine şi nu îmi voi face griji că i se poate întâmpla ceva pe acolo. 
  
De Sf. Ilie, Mache se prezentă la casa în care locuia domnul Alexandrescu, pentru a merge împreună cu Maria şi prietenele ei la bâlciul din Feteşti. 
  
În grupul de fete, prietene cu Maria, lui Mache îi atrase atenţia o fată ceva mai înăltuţă şi cu păr şaten, prins într-un coc, cu mai multe ace şi o bentiţă colorată, pe care Maria o prezentă, spunându-i că este una din bunele ei prietene, pe care o cheamă Veta. 
  
La rândul ei, se părea că Vetei, Mache îi atrăsese atenţia, lucru uşor de sesizat dacă urmăreai cum îl privea pe sub genele frumos arcuite deasupra unor ochi verzi. 
  
Fetele erau pregătite de drum, având fiecare câte un băgăjel în care, probabil, aveau ceva merinde şi echipamentul pentru scăldat în apa braţului Borcea. 
  
Ziua caldă de vară era tocmai bună pentru scăldat. 
  
Maria strigă: 
  
- Hai să mergem, că în curând vine trenul şi mai trebuie să luăm şi bilete. Te mişti cam încet, Mache!! 
  
Mache stătea ţeapăn în hainele noi, cumpărate din banii primiţi de la patron, aşa cum se pricepuse, chiar din prăvălia în care lucra. 
  
Se simţea stingher, urmărit de privirea fetelor, care îl analizau cu atenţie, din cap până în picioare. 
  
- Păi… din punctul meu de vedere, putem merge! 
  
Ajunseră destul de repede la gară, deoarece, dat fiind mărimea orăşelului, era foarte aproape, indiferent din ce cartier veneai. 
  
La scurt timp, după ce îşi cumpărară biletele, trenul îşi făcu apariţia, pufăind din greu şi se opri, scrâşnind din toate încheieturile, în faţa gării. 
  
Era plin ochi, deoarece mergeau la bâlci călători din multe alte localităţi care erau pe traseul liniei ferate, din împrejurimile Bărăganului. Se strecurară în tren, prin mulţimea ce se înghesuia, precum sardelele într-o cutie. 
  
Întrucât era căldură mare, o parte din călători se urcaseră chiar pe acoperişul vagoanelor. Noroc că distanţa până la Feteşti nu era prea mare şi în maxim o oră se ajungea la destinaţie. 
  
Când ajunseră la Feteşti, erau plini de transpiraţie, aşa că odată coborâţi din tren, se gândiră că ar fi mai bine să se răcorească în apa Dunării, ce trecea pe braţul Borcea, care nu era prea departe de gara din Feteşti, urmând ca în final să meargă la bâlci. 
  
Cu toţii ziseră că această idee este cel mai potrivit lucru pe care îl pot face. 
  
De la gară, coborâră pe o pantă care ducea direct spre o plajă amenajată de localnici, special pentru a se scălda. Ziua călduroasă atrăsese destui tineri pe plajă pentru a se răcori în apa Dunării. 
  
Găsiră totuşi un loc mai retras, care avea în apropiere şi un pâlc de copaci, la umbra cărora se mai puteau apăra de razele fierbinţi ale soarelui. După ce lăsară bagajele la umbra copacilor, fetele se dezbrăcară fără nicio jenă, rămânând în costumele de baie pe care deja le aveau pe sub rochiţele subţiri de vară. 
  
Mache roşi, se aşeză pe iarbă, sub copaci, întors cu spatele la fete, care porniră în goană spre locul în care apa Dunării părea că este mai puţin adâncă. 
  
Mache îşi dezbracă şi el cămaşa transpirată, pe care o puse la uscat, agăţată de creanga unui copac. 
  
Nu îndrăzni să-şi dea jos pantalonii, deoarece pe sub ei avea nişte izmene asemănătoare cu cele pe care le purta zilnic, doar că erau ceva mai colorate. Nu îndrăznise să-i întrebe pe cei de la prăvălie ce poartă bărbaţii atunci când se duc la scăldat. 
  
Fetele se bălăciră… ce se bălăciră şi veniră pe plajă să se mai bronzeze câteva clipe sub razele arzătoare ale soarelui. 
  
Când îl văzură pe Mache încălţat cu pantofii şi îmbrăcat cu pantalonii, începură să râdă de el şi să-i tragă pantofii din picioare, zicându-i că veniseră la plajă să se răcorească, şi că ar fi cazul să-şi dea pantalonii jos şi să se bage în apă. 
  
- Nu cumva îţi este frică de apă? îi zise Maria, râzând cu gura până la urechi, sau crezi că noi nu am mai văzut băieţi în izmene… 
  
- Uită-te şi tu câţi sunt pe plajă! Hai curaj! 
  
- Până te scalzi tu, noi ne mai prăjim puţin la soare, mai facem o baie, după care mâncăm din merindele pe care le-am luat de acasă, apoi mergem la bâlci, că doar ăsta este principalul scop pentru care suntem aici. 
  
În timp ce fetele vorbeau cu el, Mache le privea cu sfială şi constată că Veta pe lângă că era foarte frumoasă, avea şi un corp de invidiat. Se retrase în spatele unui copac şi îşi dădu jos pantaloni, 
  
după care se strecură uşor printre copaci, astfel încât fetele să-l vadă cât mai puţin, până la malul apei unde se aruncă în apele răcoroase ale Dunării, lucru pe care abia aştepta să-l facă, dar se ruşinase de fete. 
  
După ce se răcori bine, ieşi din apă, mai departe de locul unde se instalaseră şi unde un era nici ţipenie de om. 
  
Îşi scoase izmenele, le stoarse bine, se îmbracă din nou cu ele şi rămase acolo până se uscară olecuţă. Când crezu că poate să-şi îmbrace pantalonii peste ele, fără să îi ude, se întoarse la locul în care îi lăsase, dar constată cu nedumeriră că dispăruseră. Se uită de jur împrejur şi rămase descumpănit, gândind că îi fuseseră furaţi. Nu ştia cum se va întoarce acasă numai în izmene. Să nu mai pomenim de bâlci. 
  
Cum se uita descumpănit de jur împrejur, o văzu pe Maria care agita pantalonii lui deasupra capului şi striga: 
  
- Ai pierdut ceva Mache? Cineva a uitat aici nişte pantaloni... Seamănă cu ai tăi. Noroc cu mine că i-am găsit, altfel mergeai la bâlci în izmene, şi zicea lumea că eşti de la circ.. 
  
Mache fierbea de ciudă că ajunse de râsul fetelor, aşa că se întoarse cu spatele la ele şi se aşeză pe iarbă. 
  
Maria îşi dădu seama că întrecuse măsura, aşa că se apropie de el, puse alături pantalonii şi, căutând câteva cuvinte de scuze, zise: 
  
- Am încercat să fac o glumă Mache, iartă-mă dacă te-am supărat! Hai să mâncăm, că am pregătit masa şi mai trebuie să mergem şi la bâlci. 
  
Supărat Mache îi zise: 
  
- Mâncaţi voi, mie nu mie foame! 
  
- O să-mi cumpăr ceva gogoşi şi acadele din bâlci. 
  
Referinţă Bibliografică:
MOȘ MACHE Cap.II MARIA / Dan Petrescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1612, Anul V, 31 mai 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dan Petrescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Dan Petrescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!