Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Beletristica > Mobil |   


Autor: Dan Gheorghilaș         Publicat în: Ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016        Toate Articolele Autorului

VIAȚA LA PLUS INFINIT (19)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Bate aleile orașului în lung și-n lat ,încercând să găsească cumva o ieșre. Lara îl ține la distanță ,filmul s-a terminat,oamenii îl recunosc pe stradă și îi tot cer autografe iar pe el ,lucrul ăsta,îl enervează și mai mult .Ar fugi în lumea largă, să nu mai audă de nimeni și nimic ,dar ancheta îl ține legat de picioare. Și Doamne –ferește ,să nu-l țină și de mâini !  
 
Melodia mobilului îl smulge oarecum din gândurile triste. „ Cât de departe ” a lui Holograf, e melodia pe care și-o pusese ca să-l anunțe când cineva vroia să-l mai întrebe de una,de alta sau...de dragoste.  
 
„ Cât de departe am ajuns și cât de aproape mi-e sfârșitul ! ” își spune ,privind înlăcrimat la marea cea albastră.  
 
- Bună dimineața ,domnule Atanasiu !  
 
Vocea guturală a inspectorului de poliție era ultima pe care ar fi dorit să o audă.  
 
- Bună dimineața !  
 
- Știți,există niște neconcordanțe în declarațiile d-voastră și aș vrea să le lămurim. Ați servit cafeaua ?  
 
- Încă nu !  
 
- Atunci vă invit la barul de lângă hotelul în care locuiți. N-o să dureze mult !  
 
- Ok,ne întâlnim acolo !  
 
„ Sigur că există neconcordanțe. Există neconcordanțe și în Cartea de Identitate.. Acum să văd cum le deslușesc ! Am clădit ziduri din minciună, uitând de fapt că adevărul e ca apa care își face loc ,până la urmă și dincolo de ele ! ”  
 
- E o dimineață superbă ! De când îmi doresc să stau întins la plajă ,uitând de toate grijile cotidiene , începe detectivul cu o introducere ,total neașteptată.  
 
„ O fi superbă pentru dumneata ! La mine,de când cu crima asta ,îmi plouă în suflet în fiecare zi ! ”  
 
- Mda... Spuneați ceva de niște neconcordanțe...  
 
- Ați spus că ați venit aici din România....  
 
- Mai exact, dintr-un orășel mic de provincie. Eram profesor de matematică, nu-mi plăcea meseria asta,de fapt ,nu-mi place întregul sistem de învățământ românesc, scoate licențiați pe bandă,cu bani și fără examen de admitere ,care de fapt,nu știu să facă absolut nimic.  
 
- Și v-ați supărat atât de tare pe sistemul de învățământ încât ați vrut să emigrați ?  
 
- Mi-am prezentat demisia și m-am angajat șofer la firma unui prieten din București, importator de obiecte luminoase. Le aduceam din port, din Constanța. Și într-o seară ,s-a întâmplat ceva care mi-a schimbat total traiectoria vieții. Funcționarul de acolo m-a rugat să duc un pachet unui văr din Eforie fiindcă era noapte și nu mai avea pe cine să trimită nla ora aceea. Iar eu ,credul,am înghițit-o.  
 
Pe drum, am avut un accident,m-am răsturnat cu mașina , obiectele luminoase s-au spart iar pachetul....s-a desfăcut. Iar înăuntru erau droguri. M-am speriat foarte tare,eu nu mai avusesem de a face cu lucruri ilegale, m-am gândit că mafioții n-or să recunoască, mi-era frică și de anchetă ,dar și de răzbunarea lor. Mi-era în același timp rușine și de prietenul meu care îmi făcuse un bine. Așa că am luat decizia să fug... M-am ascuns în primul vapor care pleca din dană și am ajuns în Cipru. Mi-a fost destul de greu,nu aveam bani, îmbrăcăminte și nici adăpost. Dar un om bun avea nevoie de ajutoare la hotelui lui,sezonul începuse și era nevoie de un hamal care să care bagajele. Mi-a făcut rost și de acte ,dar numele ,i-am cerut să mi-l schimbe . Vroiam să mi se piardă urma.  
 
Căram bagaje ,dar nu eram mulțumit deloc de viața mea. În tinerețe visam că o să ajung actor. Și îmi jurasem că asta o să se întâmple ,mai devreme sau mai târziu. Și până la urmă ,s-a întâmplat. Am plecat din Cipru fără să-i mai spun patronului ,ar fi încercat să mă oprească iar eu nu mai vroiam vreo piedică. Mi-am amintit că în perioada asta se ținea Palm D ‘ Or ,am venit aici și ...restul îl cunoașteți.  
 
Acum v-am spus !  
 
Îi spusese într-adevăr ,destule. Dar partea cea mai neagră rămânea încă ascunsă într-un cotlon întunecat al sufletului său.  
 
- Cred că ai cam greșit fugind ! Scuză-mi tonul familiar ,dar acum îți vorbesc ca unui copil al meu.  
 
Pe de o altă parte,îl înțelegea. Își amintea că și el fugise de acasă atunci când a vrut să se facă polițist . Părinții nu-l lăsau ,nu poți să-ți lași copilul să se ia la trântă cu toți infractorii . E un mediu nociv. El își dorea cu ardoare asta ,așa că ,dacă nu a reușit să îi convingă,a preferat să fugă.  
 
- Dacă spuneai Poliției lucrul ăsta,sigur ei ți-ar fi propus să te infiltreze in organizație. Ar fi strâns dovezi suficiente și scăpai nevinovat.  
 
- Gândiți ca un polițist ,nu ca un om normal .Eu vroiam să-mi văd de viața mea,nu să mă amestec printre mafioți.  
 
- Da,probabil ai dreptate ! Spune-mi te rog numele adevărat și locul în care ai fost profesor,precum și numele hotelului din Larnaka Înțelegi că meseria mă obligă să verific !  
 
I le spune ,simțindu-se eliberat de o cantitate importantă de energie negativă .  
 
- Domnule detectiv,am o mare rugăminte. Nu vreau ca patronul hotelului să aibă de suferit fiindcă mi-a făcut rost de acte false . El mi-a întins o mână când eram căzut la podea iar eu nu vreau să îi înapoiez o palmă.  
 
„ Până la urmă,nu pare un băiat atât de rău. S-ar putea să urmez o pistă greșită. Nu a mințit nici în legătură cu Madelene,ea chiar l-a ajutat cu angajarea la Casino. Doar am verificat ! Probabil că nici povestea asta nu e născocită. Și totuși ,cineva i-a crăpat capul femeii ! Dar cine anume ?? De la fața locului n-am aflat nimic ,imobilul era locuit numai de Madelene fiindcă cei de la parter muriseră de mult. Cu siguranță, ,lipsește o piesă din puzzle ! Să fi îmbătrânit chiar atât de mult și să nu mai fiu în stare să rezolv nici măcar un caz atât de simplu ? ”  
 
*  
 
„ Cum am putut să fiu atât de egoistă ? Să-i spun că mai bine nu l-aș fi cunoscut ? E-adevărat că acum n-aș mai fi trecut prin astfel de coșmaruri ,dar nici iubirea n-aș mai fi cunoscut-o . Atunci când iubești,ești alături de ființa iubită, mai ales atunci când îi este greu ! Altfel,cum dovedești că îl iubești ? Dragostea adevărată este aceea pentru care ești gata să mori, nu aceea pe care ești gata să o părăsești ! Am ascultat de prea multe ori de glasul minții iar asta nu mi-a adus fericirea. O să ascult măcar o dată și de glasul inimii ! ”  
 
Impinsă de la spate de curajul nebănuit pe care îl capeți atunci când ești îndrăgostit, Lara bate cu putere în ușa aristrocratică de la 216 .  
 
- Te rog să mă ierți ! îi spune bărbatului în pijamale , cu figura răvășită.  
 
Știu că am greșit ,nu pot să te las acum ,în mijlocul furtunii. Nu pot ,fiindcă te iubesc !  
 
Bucuria pe care o simte este nemărginită. Dintr-o dată ,pare că toate gândurile urâte i s-au spulberat iar locul norilor plumburii care-i tunaseră în suflet, e luat instantaneu de-un curcubeu multicolor,umplut de raze de speranță. Avea nevoie de ea. Avea nevoie de dragostea și de îmbrățișările ei ,de sprijinul ei. Fără ea ,ce rost avea să mai trăiască în continuare ? Știa că Lara era persoana care-l modelase, se simțise dintr-o dată,mai pur, mai sincer,mai curat...  
 
- Îmbracă-te , te scot la o plimbare la Saint –Tropez ! Vreau să ne bucurăm de viață !  
 
- Și Breton ?! o întreabă ,oarecum contrariat. Ai spus că o să creadă că noi i-am făcut ceva.  
 
- Să creadă ce dorește ! Suntem nevinovați și dacă n-a înțeles asta, îmi pare rău pentru talentul lui de detectiv. Urmează o pistă total falsă !  
 
O recunoștea acum pe Lara cea adevărată. Ființa gingașă ,dar în același timp puternică, de care se îndrăgostise. O apucă de mijloc și nu vrea să îi mai dea drumul. Îi simte parfumul fin de iasomie împresurându-i ființa. E aerul pe care vrea să îl respire !  
 
Cei 75 de km îi parcurg în mai puțin de-o oră chiar dacă autostrada sinuoasă își etalează curbele ostentativ.  
 
Se bucură ținându-se de mână , de peisajele superbe și de clădirile pitorești cu care Rue ce la Citadelle se tot fălește. Nu-și imaginase vreodată că are să colinde pe aceleeași străzi pe care altădată ,  
 
„ jandarmul ” Louis de Funes alerga în mod ilar,după infractori. Nu-și imaginase dealtfel, nici că o să fie celebru , nici că o să fie iubit de o asemenea vedetă. Dar între vise și realitate o doar o diferență de noroc !  
 
Seara îi prinde într-o cameră luxoasă de hotel , contopindu-și trupurile intr-o iubire absolută. Erau din nou, doar unul singur !  
 
Zilele care au urmat s-au petrecut la fel , într-o armonie perfectă . Aproape că uitaseră de anchetă și de crima odioasă petrecută în Rue Merle. Trăiau numai iubirea și atât. În rest, nimic nu mai conta !  
 
- Miss Smith, aveți un plic ,a venit la prânz cu poșta ,o anunță recepționerul scrobit de la recepție.  
 
Desface plicul sub privirile întrebătoare ale lui Micki . Scoate biletul alb, măzgălit cu litere albastre de tipar ce vor să scoată în evidență conținutul înfiorător. Și dintr-o dată ,spaima le reintră în vene :  
 
„ DACĂ NU-ȚI IEI MÂINILE DE PE EL ,O SĂ MORI ÎN CHINURI GROAZNICE ! ” Se privesc îngroziți și urcă în grabă scările ca sa ajungă mai repede în cameră,departe de toate urechile nedorite.  
 
- E clar ,e vorba de gelozia unei femei , îi spune bărbatului după ce își revine din șocul celor citite. Probabil tot ea a omorât-o și pe Madelene . Sărmana Madelene nu și-a dat seama că șantajul care credea că o să-i aducă fericirea, i-a adus de fapt moartea !  
 
- Da...se pare că nu putem scăpa din ghearele trecutului . Trebuie să-i spunem lui Breton ! Viața ta e în pericol ! spune Micki deznădăjduit.  
 
- Știi ce înseamnă asta, nu ? Înseamnă să îi spunem de Irina și de aici până la a se descoperi tot adevărul nu mai e decât un pas. Și o să intri la închisoare ! Iar eu nu vreau în ruptul capului să te mai pierd !  
 
- Lara,probabil așa e scris să se întâmple. Nu pot fugi la infinit fără să-mi ispășesc păcatele . Și-apoi nu vreau să ți se întâmple ceva. Sincer ,nu o credeam în stare de așa ceva,dar gelozia e cea care-i aduce înțeleptului o doză foarte mare de nebunie.  
 
- Nu o să mi se-ntâmple nimic atâta timp cât o să mă ții în brațele tale. Dragostea poate învinge totul ! Și nu e doar o replică de film !  
 
*  
 
Se purtase cu smerenie și pioșenie, să recâștige încrederea maicii superioare. Dar nu avea decât un singur gând : Mihai va fi din nou al ei ! Maica superioară îi mai acordase câteva șanse ,o mai trimisese de două ori în oraș , dar ce văsuse îi tulburase ființa până la ultimul firicel de sănge. Iar acesta i se urcase năvalnic către cap. Iubitul ei,cel care i se cuvenea de drept, se săruta pe faleză cu nenorocita aia de starletă. Ar fi acționat pe loc ,dar erau destul de mulți turiști.Ar fi fost arestată și tot castelul ei de vise ,clădit cu minuțiozitate, ar fi fost spulberat ,întocmai ca unul de nisip, de marea agitată. Până și nebunii au momentele lor de luciditate !  
 
Și totuși, Irina făcuse ceva,scrisese un bilet cu un mesaj amenințător,sperând că actrița va renunța și îl va părăsi. În plus ,își cumpărase și-un pumnal de la un magazin cu articole de vânătoare. Și nu-l băgase în seamă pe vânzătorul care rânjise sarcastic :  
 
- Ce faci cu el măicuță ? Alungi spiritele rele ?  
 
Iar acum,când coborâse iarăși în oraș ,constatase că ei nici măcar nu s-au sinchisit. Se plimbau în continuare nestingheriți,ținându-se de mână ca doi tinerei inconștienți. Sub adăpostul mantiei nevinovate de măicuță ,îi urmărește cum urcă agale către coastă,departe de privirile curioase ale trecătorilor. Se pare că momentul răzbunării a sosit. Ea va fi îndepărtată iar el va fi din nou al ei. Nu are cum să fie altfel !  
 
Cunoaștea poteca aceasta . Cu mult timp în urmă , o urcase până în vârf, mânată de un gând de sinucidere.Dar, bine că nu o făcut-o ! Ceruse îndurare și până la urmă a primit-o. Nu degeaba se află acum ,undeva la mică depărtare în spatele lor ,furișându-se să nu fie văzută .  
 
- Ce frumos se vede marea de aici, spune actrița ,ajunsă la marginea prăpastiei.  
 
- Lara, nu sta atât de-aproape,poți să aluneci și să cazi ! spune bărbatul,vădit îngrijorat.  
 
- Și dacă aș cădea,te-ai arunca după mine ?  
 
- Știi foarte bine că fără tine ,viața mea nu are niciun sens . Dar cred că e mai bine să ne bucurăm întâi de toate clipele frumoase pe care ni le oferă viața asta pământeană ,spune, încercat din nou de un sentiment de cumplită neliniște. De fiecare dată când a simțit așa ceva,nimic bun nu s-a întâmplat.  
 
Ca un resort ,Irina țâșnește din tufișuri direct în spatele Larei și o îm- pinge fără să stea prea mult pe gânduri,în abis. O fracțiune de secunde și totul se sfârșește .  
 
- Laraa ! țipă îngrozit ,fără să înțeleagă de unde a apărut demonul acesta, îmbrăcat în straiele lui Dumnezeu.  
 
- Tu nu poți fi decât al meu ! Așa e scris ,n-ai cum să te opui ! urlă femeia, cuprinsă pe de-a-ntregul de furia oarbă a geloziei.  
 
- Irina.... , o recunoaște,chiar dacă nu mai avea nimic din figura delicată de altădată .  
 
„ Doamne , este nebună ! Nu poate fi adevărat ! ”  
 
Dar n-are timp să-i mai dea replică . Femeia pe care o iubește a fost aruncată în gol și el se agață acum, de orice brumă de speranță . Așa că o împinge și aleargă în goană, la marginea prăpastiei.  
 
„ Nu vrei să fii al meu ,dar nici al alteia nu o să fii ! ”  
 
Scoate pumnalul și se avântă în spatele bărbatului care privea îngândurat în jos ,la marea agitată. Și este gata să lovească !  
 
Ciudat cum roata vieții se întoarce ,punându-ne întotdeauna și în postura celuilalt. De undeva de jos,din fundul iadului, Traian zâmbea acum,triumfător.  
 
Glonțul pleacă șuierător și își atinge ținta într-o miime de secundă.  
 
O arsură puternică îi zguduie spatele,se clatină amețitor ,cuprinsă de durere și dintr-o dată simte că pământul i-a plecat de sub picioare. Plutește clipe bune în neant , apoi o lovitură groaznică îi sfarmă trupul care se scurge încet, în valurile violente care odinioară n-au vrut să o primească . Și-n rest ...doar întuneric !  
 
(va urma )  
 
Referinţă Bibliografică:
VIAȚA LA PLUS INFINIT (19) / Dan Gheorghilaș : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dan Gheorghilaș : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Dan Gheorghilaș
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!