Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorisire > Mobil |   


Autor: Dan Gheorghilaș         Publicat în: Ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015        Toate Articolele Autorului

CURIERUL
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Aleile parcului par la fel de-ntortocheate ca și viața lui. Timiditatea excesivă îl adusese până la urmă ,în pragul vârstei de 40 de ani , fără un suflet cald,alături . Și cât de mult și-ar fi dorit să se trezească în îmbrățișările tandre ale unei femei ! Cineva drag,cu care să împartă bucuriile și să-i alunge din priviri tristețile. 
  
De-atâta amar de vreme ,venea în fiecare zi în parc ,cu același gând ce-i răscolea neliniștea : astăzi am să o fac ! Și chiar așa-și dorea ! Simțea că azi e ziua aceea pe care-o aștepta. Ziua în care o să înceapă să trăiască ! Sărea ca un resort când trecea câte o domnișoară ,gata să-i tresalte ochelarii de la nas,se pironea în fața ei și încerca să îi rostească ,cu glasul cel mai mieros din lume ,cuvintele pe care le repetase cu atâta sârg, în fața oglinzii : 
  
„ Domnișoară ,la frumusețea d-voastră ,pălesc pe loc toți trandafirii ,fiindcă se simt inferiori ! ” Auzise el că dacă-i spui unei femei că e frumoasă ,ți-ai câștigat-o de prietenă. 
  
Dar gura nu i se mai deschidea.Rămânea zăvorâtă ca un gard de fier forjat, dincolo de care nu se mai putea trece. Iar cuvintele ,grăbite să năvălească în afară ,se loveau ca de un zid și –i rămâneau buimace înăuntru. Femeia îl ocolea,exact ca pe-un nebun periculos și își vedea apoi de drumul ei ,scuipând în sân ,de teamă și uimire. Și iar se încheia fără succes o altă zi, apoi o altă lună și un alt an ghinionist îl mai albea la tâmple. 
  
Însă ,nu renunțase la idee. Avea atâta dragoste de dăruit și o simțea cum se topește înăuntru,ferecată în trupul lui ,nu prea atrăgător. 
  
Soarele din dimineața asta îi dădea din nou speranțe. O vede cum se așează ,un pic mai sus ,lângă un pâlc de crizanteme. O studiază atent , nu e destul de tânără ,dar nici așa bătrână ,să fierbi la ea ,la nesfârșit. E cam pe lângă vărsta lui. Cu părul lung și negru ,alunecându-i peste pardesiu , pare desprinsă de undeva, dintr-o pictură de Da Vinci . Aude și când îi sună telefonul iar vocea ei suavă îl fascinează pe de-ntregul. „ E scris că ea va fi aleasa mea ! ” Ar dori să îi șoptească în urechile gingașe , cuvintele învățate pe de rost. „ S-aștept să termine ce are de vorbit ca să nu par chiar bădăran ! Deși o femeie nu termină nicicând cu vorbăria ,dar mai bine gălăgie decât tăcere de mormânt ! ” 
  
O vede cum închide în sfârșit și-ar vrea să se ridice. Se pare însă ,că nu doar gura îi e dușman căci nici picioarele nu vor să îl asculte. Rămâne cu privirea pironită,la fel ca un milog care cerșește în zadar ,o fărâmă de iubire. Și totuși există și miracole. Femeia întoarce capul și îi zâmbește complice ,rugându-l parcă,să îndrăznească mai departe. Iar el....înghite-n sec . „ Doamne,că mototol m-ai mai făcut ! ” 
  
Întoarce rușinat privirea și și-o ascunde prin pământ. Pe banca de vizavi,un țigănuș zglobiu,cam de liceu, tot scurmă cu un băț la rădăcina unei flori . Și deodată , îi sare –n gând ideea salvatoare : 
  
- Băiete,vino puțin ! 
  
Țigănușul se ridică cu greu, nefiind învățat să percuteze cînd cineva îl cheamă pe un ton poruncitor. 
  
- Socheres ? 
  
- O vezi pe doamna de acolo ? 
  
- Care mânca-ți-aș, aia cu pardesiu maro ? 
  
- Da ! Îți dau doi lei dacă te duci să-i spui ce îți spun eu să-i spui. 
  
- Arată banii și mă duc ! 
  
Îi arată bancnotele lucioase ,scoase de dimineață ,din teancul de salariu. 
  
- Uite ce trebuie să zici . Domnul de acolo ,a rămas înmărmurit de frumusețea dumitale . Așa cu părul prelins duios pe umeri ,semănați cu Mona Lisa ,dar cu mult mai încântătoare. 
  
- De unde-o știi mata pe Lisa ? 
  
- Ei de unde,de unde, ce importanță are,du-te și spune-i ce ți-am zis ! 
  
Băiatul înfașcă banii și se oprește brusc în fața femeii nedumerite: 
  
- Auzi cucoană ,lunetistu' de colo zice că a rămas înțepenit când te-a văzut cât ești de mândră. Cică așa cu părul despletit pe umeri ,semeni cu Lisa ,cățeaua din mahala ,cu care mă joc în fiecare zi. 
  
Indignarea îi țâșnește dintr-o dată femeii ,din priviri : 
  
- Așa a zis ??!! Du-te și spune-i domnului că așa cuvinte jignitoare nu mi le-a adresat nimeni niciodată . Spune-i să se ducă undeva, cu Lisa lui cu tot. 
  
- Unde să se ducă ? 
  
- Lasă că știe el ! Tu du-te și spune-i asta ! 
  
- Păi eu mă duc ,da... te costă doi franci . 
  
- Ce ? Să îți plătească cine te-a trimis ! 
  
Țigănușul face mintenaș calea întoarsă. 
  
- Așa ,ce ți-a răspuns ? 
  
- Se lasă greu pițipoanca. Zice că vorbe din astea nasoale nu i-a gavarit până acum niciunul. Cică s-o duci pe Lisa acolo unde știi. Auzi ,nu cumva sunteți vorbiți ca să-mi furați cățeaua ? Că fac moarte de om ! 
  
- Ce tot îndrugi băiete? Care cățea ? Deci i–a plăcut sau nu ce i-am tramsmis ? 
  
- Eu zic să mai insiști ! Ți-am zis,se lasă greu ! 
  
- Atunci ,spune-i că glasul ei seamănă cu al unei privighetori care îți luminează ziua dis de dimineață. O noapte de dragoste dacă mi-ar dărui ,a doua zi aș putea să mor împăcat de fericire. 
  
- Bre, mata esti cam alambicat ! Eu nu-nțeleg o iotă din ce zici ! 
  
- Înțelege ea,nu-ți face griji ! Aleargă și îi spune . 
  
- Păi alerg ,da.... 
  
Scoate încă doi lei și așteaptă din nou cu sufletul la gură. 
  
- Auzi cucoană ce-mi zise lunetistu' ... Cică dac-o puneți în noaptea asta ,mâine cânți ca privighetoarea. Iar el se sinucide. 
  
- Cum? Vai de mine,are gânduri din astea sinistre ? Spune-i că orice problema ar avea ,sigur există rezolvare. Crezi că eu pot cânta de fericire cînd aud de moartea unui om ? 
  
- Adică îl rezolvi ? 
  
- Normal ,sunt psiholoagă , i-am rezolvat pe toți . 
  
- Aoleu ! Și-o zici așa direct ? 
  
- Păi cum vrei să o zic ? Vindec omul exact unde îl doare. Hai du-te repede până nu-i vine iar un gând la fel de negru. 
  
Țigănușul vine acum agale ,cuprins cumva de îndoială. 
  
- Auzi mânca-ți-aș , eu zic s-o lași un pic mai moale. Asta i-a rezolvat pe toți . Și-o spune și pe șleau. Și pe deasupra, mai e și pisăloagă. Și curvă și cu gura mare ! 
  
- Ți-a spus ea că i-a rezolvat pe toți ? 
  
- Normal ! Eu zic să-ți vezi de treaba ta . Că balta are destul pește. Sau vrei să fii mata un pește ? 
  
- Și eu ce fac acum ? 
  
- Cum ce să faci ? Îmi dai doi lei ca să mă duc să-i spun să își ia gândul . C-așteaptă un răspuns . 
  
- Bine du-te ,dar vezi cum îi spui. Nu vreau să o jignești ! 
  
- Îhi ! 
  
Pe drum , băiatul își pune-n gând să fie dur ,cum a văzut la ăl bătrân când se zbârlea la un vecin: 
  
- Cucoană,zice să îl lași în pace. E serios și cînd îți spune că s-a terminat,apoi să știi că așa e. 
  
- Deci tot cu gândurile alea ? Spune-i că eu iau 50 de lei pentru o oră ,dar pentru el e gratis. Numai să vină să vorbim ! 
  
- Așteaptă aci ,că vin acu ! 
  
De data asta,țiganul prinde viteză : 
  
- Bre,răzgândește-te ,c-a zis că ți-o dă moca. La alții ia 50 de lei !Așa chilipir ,nu întâlnești în fiecare parc ! 
  
–Dar eu vreau dragoste adevărată și nu plăceri pentru moment . Du-te și spune-i asta ! 
  
„ Cu –atâția pămpălăi pe lume ,cum să mai crească populația ? Și-apoi se miră toți rumânii că s-au împuținat ! Să ia exemplu de la noi ! ” 
  
- Cucoană,uite ce spune omul ! Cică să mă rezolvi întâi pe mine moca, să vadă dacă –s mulțumit. Și-apoi se lasă și el ! 
  
– Îmi pare rău dar nu pot amesteca persoanele . Căci fiecare e cu treaba lui. Am vrut să-i fac un bine și să-l aduc pe drumul bun . Să știi că și eu sunt la fel de hotărâtă. Ia dă-te la o parte ! 
  
Îl împinge cu o forță nebănuită și din doi pași, ajunge-n fața dumnealui . 
  
- Ce probleme ai de-ți trec prin minte asemenea gânduri ? 
  
- Eu nu sunt la fel ca ceilalți,să urmăresc plăceri de scurtă durată. Vreau dragoste până când moartea ne va despărți. Așa sunt eu ,romantic incurabil. 
  
- Da ?? ! Nici nu știi cât mă bucur, căci și eu sunt la fel. Și până acum nu am găsit pe cineva la fel ca mine. Se pare însă, că așteptarea a luat sfărșit. Ce zici, ieșim la o cafea ? 
  
Dar nu așteaptă ca să îi răspundă. Este bărbatul la care a visat dintotdeauna și nu are de gând să-l scape printre mâini. Îl ia de braț și se îndepărtează pe aleea parcului ,care zâmbește când își vede trandafirii roșii ,înfloriți. . 
  
Și-n urma lor țiganul ,se scarpină la scăfârlie . „ Dumnezeu îi face cuib la orice cioară. Fie ea și una chioară ! ” 
  
Dan Gheorghilaș 
  
Referinţă Bibliografică:
CURIERUL / Dan Gheorghilaș : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1752, Anul V, 18 octombrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dan Gheorghilaș : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Dan Gheorghilaș
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!