Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   


Autor: Cristina Ştefan         Publicat în: Ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016        Toate Articolele Autorului

Omar Khayyám- Rubaiate Traducere din persană de prof. Gheorghe Iorga, USR BACĂU
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Omar Khayyám- Rubaiate  
 
Traducere din limba persană de prof. Gheorghe Iorga, USR BACĂU  
 
Îmi propun în cele ce urmează să expun actul cultural științific al acestei traduceri de către un scriitor băcăuan, fără să eludez importanța scriitorului tradus, Omar Khayyám, (n. 18 mai 1048 la Nișapur, Persia - d. 4 decembrie 1131) poet, matematician, filosof și astronom persan.  
 
Anul trecut lansarea cărții editate la Paralela 45 a făcut vâlvă în mediile culturale, prezentată de elita universitară și încadrată la carte eveniment.  
 
“Rubaiate”, de Omar Khayyam, poet iranian, traducere din limba persană, studiu introductiv, note și comentarii de Gheorghe Iorga, este, în opinia criticului Vasile Spiridon, eseist, profesor doctor, la Facultatea de Litere a Universității “Vasile Alecsandri” Bacău (care a și prezentat-o la Târgul de Carte de la București), dar și a profesorului universitar Constantin Dram, doctor în Filologie, la Facultatea de Litere a Universității “Al.I. Cuza” Iași, este, Cartea Anului.” (Deșteptarea dec. 2015)  
 
Istoria omenirii în general și cea a literaturii în special au un punct slab important: de la faptul inițial, trecând prin milenii, rescrieri, restituiri, adăugiri, făcute de autori diferiți, în epoci diferite, sub regimuri diferite, pot ajunge, la final, la un fapt scris total diferit, contrar chiar operei de început.  
 
În literatură, prin traduceri succesive, prin traduceri la traduceri, drumul unei opere o poate face de nerecunoscut. De aceea traducerea directă din limba persană a Rubaiatelor, de către prof. Gheorghe Iorga este un act cultural autentic și științific, după 1000 de ani de când au fost scrise. Ediția critică, susținută de asemenea de dl. prof. Iorga, studiul introductiv al traducerii, folosind surse autentice, sub titlul Paradoxalul Omar Khayyám. Avatarurile unui mit literar, este divizat în subcapitolele:  
 
1. Dificultățile exegezei khayyamiene.  
 
Pornind de la afirmația că Omar Khayyám trece în literatura lumii drept cel mai mare poet și poezia sa cea mai cunoscută, Gheorghe Iorga argumentează această încadrare prin popularitatea de care s-a bucurat autorul Rubaiatelor.  
 
Omar Khayyám a avut un statut dublu, al poetului și al omului de știință. Tocmai prin notorietatea de care s-a bucurat (sau poate nu, fiind tratat adesea cu ostilitate de doctorii credinței musulmane) studiul biografiei khayyamiene devine dificil. Spune profesorul Gheorghe Iorga:  
 
“Principala învățătură pe care o deducem din exegeza khayyamiană este că Omar Khayyám nu e altceva decât ceea ce au făcut alții din el”( cu atât mai mult cu cât nu s-a păstrat nici un text olograf). Numeroasele operații, manipulări, influențe ale traducătorilor, multele prefețe, note, glosare, au dus la distanțarea textului final de textul sursă.  
 
2.Parcimonia și relativismul documentelor biografice. Mistificări, legende, interpolări  
 
Despre biografia lui Omar Khayyám, studiul profesorului Gheorghe Iorga reconstituie, în lipsa unor surse biografice sigure, un traseu existențial contradictoriu:  
 
“Putem intui așadar o viață exterioară aproape de simulare, cu determinări și orientări pe care însuși Khayyám și le-a impus, și una interioară, adevărată, risipită în rubaiate: un portret robot, imaginar aproape, reprezentativ pentru îmbogățirea relației dintre intelectualul rebel și vremurile totalitare, nestatornice, arbitrare. Un autor ascuns în operă, inexplicabilă și ea de cele mai multe ori.”  
 
Această intuiție se coroborează cu istoria orașului natal Nișápur, cu geografia acelor vremi, cu datele științifice de care dispunea tânărul Omar Khayyám care  
 
“a privit cu mult interes misterioasele instrumente științifice și poate că mintea lui începea deja să viseze sau să lucreze la viitoarele utopii” dar “lui Omar nu-i fusese dat să se nască în vremuri blânde nici de ospitalitate nu s-a prea bucurat”, printre beduini.  
 
Considerată o persoană subversivă, Omar Khayyám era strict supravegheat având în vedere abilitatea sa științifică. Reperele biografice, nașterea, copilăria, studii, călătorii, pelerinajul la Mecca, sunt atent comentate, din întregul film subliniindu-se, cu relativismul necesar, punctele de referință. Pot ele, referințele, să țină doar de legendă, de anecdotică vrută exotică de autorii occidentali, interesați în mitificare și mistificare? Oricum tonul de poveste Se spune că, dă textului o lumină aparte de basm oriental.  
 
“Se spune că, aproape de bătrânețe, Omar Khayyám și-ar fi schimbat opiniile, în sensul că s-ar fi împăcat cu Dumnezeu și ar fi renunțat la toate viciile tinereții. Astfel, într-o seară, pe terasă, dedându-se la băutură, dintr-odată un vînt violent îi răstoarnă ulciorul de vin. Poetul se supără și-i adresează Creatorului un catren afurisit. Dumnezeu se supără și îl ponegrește pe Khayyám,dar acesta continuă să aibă vorba îndrăzneață. Atunci, Domnul îl iartă, fața lui Omar se luminează, iar inima i se purifică, în timp ce un alt catren, de data asta favorabil, își ia zborul spre cer. Să recunoaștem, e o anecdotă ridicolă, poate că unul dintre discipolii sau prietenii săi să fi inventat această istorioară pentru a feri opera poetului de atitudinea intransigentă a intoleranților vremii.”  
 
3. Rubaiatele khayyámiene. O fabulă a lumii și a deșetăciunii.  
 
Capitolul rubaiatelor are subdiviziunile:  
 
-Un arian în umbra moscheii  
 
-Rubaiatul. Structură, semnificații, mod de existență  
 
-Elemente pentru o descriere a universului poetic khayyamian:  
 
-Lumea  
 
-Viziunea  
 
-Temele  
 
-Cuvintele  
 
- O temă identitară: pământul  
 
- Consecințe ale sincretismului lingvistic persan.  
 
Capitolul se constitue în miezul ediției critice ale Rubaiatelor, atât ca încadrare, analize stilistice, didactice, dar și ca importanță istorică și estetică ale celebrelor catrene.  
 
Capitolul de concluzii intitulat Concluzii provizorii. Între diacronie și sincronie, încheie studiul în aceeași alură de relativism în afirmații, ca urmare a unei cercetări riguroase a operei kayyamiene dar și a surselor biografice diverse ca epoci și orientare.  
 
Câteva concluzii ale prof. Gheorghe Iorga la finalul studiului întreprins:  
 
- Nu este posibil să consideri ca autentice toate catrenele acumulate sub numele de Omar Khayyám.  
 
- Dacă spiritualitatea persană l-a născut pe Omar Khayyám, Europa e ceea care l-a făcut cu toate deformările și denaturările ca fiind cel mai cunoscut și popular poet al tuturor timpurilor.  
 
- Cu toate acestea, o limbă europeană, deși bogată în vocabular, pare inadecvată din cauza diferenței înseși ce o separă de limbile orientale, pentru a reda fidel în esența lor imaginile, finețea de stil și poezia conținută într-un mare număr de rubaiate.  
 
- Omar Khayyám aparține unei mari culturi, intraductibile în fond și ilustrază situația literară specifică unor civilizații de prestigiu ce și-au văzut patrimoniul confiscat …Rubaiatele au fost practic confiscate începând cu 1859, prin traducerile în engleză și franceză ale lui Edward FitzGerald și Jean Baptiste Nicolas, spațiul literar francez și englez s-au îmbogățit iar Omar Khayyám a devenit universal.  
 
- Anticiparea evoluției cercetării khayyamiene este dificil de făcut, fiind necesară “rezolvarea dificultăților impuse de diacronie și de atingerea perspectivelor sincroniei.”  
 
Valoroasă prin cercetarea minuțioasă a surselor literare și științifice privind opera khayyamiană, a surselor biografice, a autenticității traducerilor istorice, a studiului comparativ întreprins, această ediție critică a Rubaiatelor îl posteză pe profesorul doctor filolog băcăuan Gheorghe Iorga în categoria academică a literaților români. Pasionat de literatura persană ( în tinerețe a beneficiat de o bursă la Teheran) Gheorghe Iorga a lucrat și alte traduceri: Bufnița oarbă de Sădegh Hedăyat (1996); Teama (antologii de proză scurtă iraniană modernă și contemporană); Călătorii cu limba tăiată (o antologie a poeziei mistice persane); Un arian în umbra moscheii; Omar Kayyam Rubaiate; Aida în oglindă (poezii), de Ahmad Samlu.  
 
A tradus din limba română în limba persană : Nichita Stănescu – 11 elegii; Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte (o antologie a basmului popular românesc). Este autor și coautor de lucrări didactice.  
 
Gheorghe Iorga crede în ideea că limba persană i-ar fi plăcut şi lui Dumnezeu iar Omar Khayyám va rămâne, în istoria literaturii universale, exponentul unei școli de gândire poetică.  
 
Citind cele 805 rubaiate traduse direct din limba persană, fără furcile caudine ale rimelor căutate, ale ritmului și sensurilor asemănătoare din limba în care se traduce, lectorul are o dublă revelație: actualitatea unei poezii care, deși scrisă acum 1000 de ani, pare aplicabilă la lirismul prezent, o poezie modernă și vie, dar și tangența culturii orientale care a născut aceste fermecătoare catrene, atingere de spirit, de tradiție, de farmecul înțelepciunii milenare a omenirii, care, iată, transmite mesaje dincolo de timp și culturi diferite.  
 
“În al cauzelor deșert cine-i lăsat să alerge  
 
Nesocotește, vai, că rânduite-au fost toate fără el.  
 
Azi, pretexte ni se tot născocesc, pretexte, vai,  
 
Mâine, vântura-se-vor toate cum ieri s-a fost scris!”  
 
Cristina Ștefan, 7 martie 2016  
 
Referinţă Bibliografică:
Omar Khayyám- Rubaiate Traducere din persană de prof. Gheorghe Iorga, USR BACĂU / Cristina Ştefan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1893, Anul VI, 07 martie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Ştefan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Cristina Ştefan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!