Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   



Eugen Dorcescu- avatarul lup
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Eugen Dorcescu- avatarul lup  
 
Am pornit în scrierea acestui comentariu de la o afirmație a scriitorului Eugen Dorcescu, într-un interviu, anul trecut, publicat într-o revistă pe care o accesez și în care public.  
 
“E.D. : S-a scris destul de mult despre poezia mea şi le sunt recunoscător tuturor celor care s-au ostenit s-o citească şi s-o comenteze. E drept, însă, că tema avatarurilor a rămas oarecum străină acestor nevoinţe.” Interviu 2015, Timișoara, publicat în revista online Confluențe literare.  
Cele două poezii sub titlul Avatar, au fost scrise de Eugen Dorcescu la interval de câțiva ani și dacă tema și simbolurile folosite sunt aceleași, mijloacele și mesajul sunt diferite.  
 
În prima poezie, alegerea lupului ca alter ego pare a avea rădăcini psihoformatoare – lupul aici este eul în oglindă, are o existență descoperită alături, o umbră a existenței și personalității, o reflexie a gândirii poetice. Este o alegere inovativă a poetului ținând seama de simbolistica lupului așa cum o cunoaștem în literatură și artă.  
 
În religia hindusă, avatarul este o manifestare trupească (încarnare) a unei fiinţe divine în formă de om sau animal. O zeitate (deva), care există la un nivel mai înalt de realitate, alege să se manifeste trupeşte (avatar) în nivelul inferior de realitate al oamenilor pentru scopuri specifice.  
În alte concepţii religioase avatarul presupune reîncarnarea succesivă a unei fiinţe.  
LUPUL, poate cel mai divers și profund simbol, un animal de pradă, fioros în basme, “animalul stafiilor” în antichitate, care amețea cu privirea, sau totemul lup al triburilor scite, legendă relatată de Herodot, conform căreia oamenii din aceste triburi se schimbau o dată pe an în lup. Și dacii străbuni își spuneau ‘lupi’. Sugestiv și locul de lider al lupului prin steagul, cap de lup, dac. Multe interpretări ale acestui simbol în mitologie, în tradițiile diferitelor popoare, în alchimie, în vrăjitorie. În psihologie, iată C.G. Jung distinge în imaginea lupului acțiunea primejdioasă a unor forțe nestăpânite.  
 
Modernismul îmblânzește mult interpretarea arhetipului lup și chiar proclamă coexistența sa cu omul. În ultimii ani, omul preschimbat în lup a devenit saga cinematografică de mare succes la public- Avatar/ Director James Cameron.  
Lirica dorcesciană cuprinde mai multe poeme în tematica arhetipului lup. Sunt trei poezii cu titlul Avatar - cea publicată şi în volumul antologic recent Nirvana. Cea mai frumoasă poezie, alte două, la paginile 72 şi 103. În acelaşi context, ar putea fi invocat şi poemul Totem (p. 185), precum şi Sfârşit de veac 9 (p. 180).  
A v a t a r I I :“Trece un lup roşu,/un lup în flăcări, /aprins, sub orizont, /la marginea sufletului. /Şi sufletul e o câmpie verde, /înflorită, pe-ntinderea căreia, /în amiaza albastră, adorm. E soare. E o linişte aspră./ Lumina te-arată undeva, îndărătul grilajelor./ Şi frumuseţea toată mă priveşte invers, /din anarhica-ţi moarte /smulgându-mă.”  
M-am oprit la două dintre aceste texte dați fiind indicii stilistici și de mesaj de excepție lirică.  
În poezia lui Eugen Dorcescu avatarul reprezintă recunoșterea ființei, spiritul său, ca urmare a unei revelații iar simbolurile însoțitoare acestei tehnici sunt la fel de puternice și folosite perfect pentru sugestie: somnul, apa, luna…O revelație venind din ceață și somn și care nu se limitează la momentul recunoașterii ființei în profunzimea ei spirituală, în integralitatea ei formatoare, în cromozomii străvechi denumindu-i geneza ci se prelungește spre inițiere. Iar aici intervine și simbolul purificării, a începuturilor, a curățirii mentale și trupești, apa. Poetul folosește excepțional aceste 4 simboluri puternice, somnul, lupul, apa, ființa, într-o compoziție impresionantă în care fiecare imagine, fiecare figură de stil sunt la locul potrivit asigurând și gradația poemului. O structurare perfectă, o scală a avatarului lup care decelează sensul transfigurării poetice la Eugen Dorcescu. Sigur că interpretabilitatea se poate difuza și divaga pe coridoare labirintice dar ceea ce remarc este tocmai unicitatea abordării fiarei lup ca reflexie a ființei, până la a și-o însuși… (Cum un ram  
Îşi recunoaşte umbra plutitoare). Nu cred să mai fi citit despre un avatar realizat dinăuntru, este un avatar invers, lupul se transformă în ființă umană, lucrarea avatarului este umanizantă și îmi pare, prin asta, o poetică metafizică excepțională, nescrisă de nimeni până la Eugen Dorcescu.  
 
Avatar  
 
Dormeam. Se prelingea din trupul meu  
Fluidul somn, împrospătând pământul  
Ca o difuză negură. Şi eu  
Spre trupul meu veneam, recunoscându-l.  
 
Înaintam în negură. Eram  
Fiinţa care-mi seamănă. Şi care  
Se recunoaşte-n sine. Cum un ram  
Îşi recunoaşte umbra plutitoare.  
 
Şi-am tresărit simţindu-mă. În trup  
Eram cu mine însumi împreună…  
(Când m-am trezit, alăturea un lup  
Se oglindea în râul alb şi-n lună).  
 
EUGEN DORCESCU a scris recent al doilea Avatar și m-a dus cu gândul la alte simbolistici folosite în literatura noastră, de data aceasta. În acest al doilea poem disting, în imaginile avatarului, un lup prădător, războinic, o luptă chiar între cele două ființe spirituale, acum unite definitiv într-o singură ființă apărătoare, ( Noi, dublul nepătruns, întunecat) cu un gnom care s-a încumetat a ponegri, spune poetul.  
Lupta soldată cu înfrângerea ambilor combatanți, readuce aceeași imagine a lunii la final, de data asta într-un tablou al sfâșierii.  
Am găsit, în Dicționarul de teme și simboluri al Doinei Ruști, exemplificat un bocet vechi românesc, despre exact acest rol al simbolului lup, cel de purtător de suflete, cel cu acțiune psihopompă ca în mitologia lui Caron:  
“Și-ți va mai ieși/Lupul înainte/Ca să te înspăimânte/ Să nu te spăimânți/ Frate bun să-l prinzi/ Că lupul mai știe/ Seama codrilor/ Și-a potecilor/ Și el te va scoate/ La drumul de plai/  
La un fecior de crai/ Să te ducă-n rai.”  
Sigur că lupta existențială are un singur final, pe marginea genunii, dar alegerea este să închei luptând. Ori mesajul puternic al acestei poezii vorbește despre demnitatea vieții, despre forța care nu cedează mai ales în imundul înconjurător. Mai multă acțiune, mai mult epic în acest al doilea poem dorcescian, însă primul avatar este metafizic accentuat pe când al doilea este un avatar în acțiune, combativ și deloc resemnat.  
 
AVATAR  
 
Un gnom, luând sublimul prea uşor,  
Nepricepând, în mâzga lui, cu cine  
Se-ncumentă, a ridicat spre mine  
Un braţ necugetat, dezgustător.  
 
Surprins de lovitură, am căzut.  
Dar, s-a trezit, în chiar fatala clipă,  
El, Lupus lupus, ce-a venit, în pripă,  
Să facă, şi acum, ce-a mai făcut.  
 
Priveam, printre crenele, câmpul gri,  
Pe care fiara fulgera, în goană,  
Spre arătarea tâmpă şi vicleană,  
Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri.  
 
Şi-am contemplat, sub cerul mohorât,  
Al cruntei înnoptări medievale,  
Cum eu, însoţitorul umbrei tale,  
Cum eu şi fiara i-am sărit la gât.  
 
Apoi, am stat, pe marginea genunii,  
Noi, dublul nepătruns, întunecat,  
Lupul şi eu, pe câmpul sfârtecat:  
Doi colţi însângeraţi, în raza lunii.  
 
Ambele poeme, pe care îmi îngădui a le numi perfecte, deschid calea studiului aprofundat al liricii dorcesciene, așa cum o socot, de ani și ani, ca fiind reprezentativă autenticității, frumuseții, unicității și ținând de Poezia Mare contemporană.  
 
Cristina Ștefan, ian 2016  
 
Referinţă Bibliografică:
Eugen Dorcescu- avatarul lup / Cristina Ştefan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1839, Anul VI, 13 ianuarie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Ştefan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Cristina Ştefan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!