Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Pamflet > Mobil |   


Autor: Corneliu Florea         Publicat în: Ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014        Toate Articolele Autorului

Corneliu FLOREA - POLEMOS: REMUS DIN CUIBUL VULPII
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Remus Pricopie este ministrul educaţiei naţionale române în guvernul prim-ministrului Victor Ponta şi cum e prim-ministrul aşa trebuie să fie şi miniştri lui: manechine logoreice pe ecrane. Pe lângă faptul constatat că, de când sunt la guvernare, nu au făcut nimic bun pentru România, pe ecranele de plasmă des le scapă şi porumbeii nulităţii lor intelectuale.  
 
De curând, pe postul TV Digi 24, domn ministru Remus – legendar nume roman – a fost întrebat de către interlocutoarea Elena Vijlie.: „În ce oraş s-a născut Romulus şi Remus?”. Fără sa clipească, Remus, care a trecut prin universităţile lumii – Bucureşti, Washington, Cambridge, Buffalo, Londra – a răspuns: „Nu ştiu dacă s-au născut într-un oraş anume, pentru că ei au fost găsiţi de cineva în pădure, într-un cuib, cred că vulpea nu era cetăţean ... ” Elena Vijlie, îl întrerupe brusc, corectându-l: „Nu este vorba de o vulpe, ci despre lupoaică!”.  
 
Cerule Mare, ce întrerupere nedorită! Dacă Elena Vijlie, rămânea mută de stupefacţie, ministrul lui Ponta, îşi continua fabulaţia cu cuibul vulpii şi noi am fi aflat cu totul o altă legendă despre Romulus şi Remus. Ce pierdere în cultura universală din cauza femeilor care nu ştiu să asculte, doar să întrerupă! Privesc şi re-privesc video încercând să-mi imaginez cam cum ar fi fost fabulată antica legendă în continuare de Remus, ministru educaţiei naţionale:  
 
„În vremea aceia nu era nici un oraş pe acolo, doar coline împădurite pline de patrupede cu coadă şi zburătoare ce aveau cuiburi. O vulpe, încercată numai de insatisfacţii în anturajul şi vizuina ei, deveni melancolică, practic făcu o depresie şi căuta o ieşire, un schimb de mediu, de locuinţă. Într-o zi, întâlni un corb ce stătea pe ram făcându-şi siesta după ce mâncase un caşcaval întreg, aşa că trecu peste laude şi intră în subiect. Corbul, ce avea vreo două sute de ani, încă nu mai auzise aşa poveşti de neîmplinire şi o asemenea propunere. I se făcu milă şi acceptă schimbul de locuinţă cu condiţia ca ea să clocească ouăle din cuib. Vulpea acceptă, plătind şi filodorma cerută. Când se căţără în cuibul corbului, află numai două ouă pe care le cloci, aşa cum le-a fost înţelegerea. După un timp, minune, din cele două ouă ieşiră doi prunci, puţin diferiţi, aşa ca pe unul l-a numit Romulus şi pe celălalt Remus. Acum, vulpea devenită doică era foarte ocupată cu ei, cu schimbarea scutecelor, cu alăptatul şi-i trecu depresia tot coborând şi urcându-se în copac, în cuibul creşă. Într-o zi, la întoarcere, îl găsi în cuib numai pe Remus. Unde-i Romulus? S-a dus să înfiinţeze Roma, după care noi devenim cetăţenii ei. Iar eu am să plec în Dacia cu legiunile lui Traian, să-i latinizăm pe barbarii aceia, nemişcaţi, bătuţi în cap acolo de la facerea lumii. Eu am să-i latinizez într-o sută şaptezeci de ani şi astfel voi deveni ministrul educaţiei lor naţionale! Şi vulpea, dintr-o dată, deveni mândră de ce clocise”.  
 
Această nouă legendă scoasă dintr-un cuib, ca din pălăria iluzionistului, în care o vulpe a fost doică lui Romulus şi Remus, nu am avut norocul să o ascultăm din gura acestui lefegiu politic, ce nu-şi cunoaşte nici originea numelui său, darămite istoria naţiunii noastre, din cauza interlocutoarei, fiindcă i-a tăiat macaroana, corectându-l cu o lupoaică, cum bine ştia ea.  
 
Ne era destul harababura electorală, în care urmaşii plebei romane îşi dau în cap pentru picioarele scaunului de la Cotroceni, acum, după noua legendă cu vulpea din cuib, va trebui să schimbăm atâtea şi atâtea în istoria şcolară, în cultura şi educaţia noastră naţională, să dărâmăm statui, vorba poetului. Păi da, întâi trebuie să dam jos de pe soclurile din România Lupa Capitolina şi în locul ei să ridicam columne în vârful cărora într-un cuib, cât cele de berze din vârful stâlpilor de beton ai reţelelor comunale, să troneze o vulpe pe ouă : vulpes pricopiensis!  
 
Este o Lupă Capitolină şi în Bucureşti! Oare acest Remus să nu o fi văzut vreodată, nu i-a aruncat o privire de curiozitate, nimeni în toţi anii lui să nu-i fi vorbit de ea ? Acest urmaş al Romei, este profesor universitar de tip nou, fost decan actualmente rector la SNSPA(?!?), poate o supra-universitate naţională de studii politice (traseiste) şi administraţie (coruptă)! Mă apucă mila creştină gândindu-mă la studenţii lui. Şi nu numai Lupa Capitolină trebuie dată jos printr-o ordonanţă de urgenţă Ponta, ci mai ales statuia Traian şi Lupoaica de pe treptele Muzeului Naţional de Istorie, care, e drept, ar fi o mare uşurare pentru bucureştenii ce au spus despre ea, citez: penibilă, ridicolă, kitsch, oribilă, grotescă, mizerabilă, blasfemie. Ce caută aici cotropitorul şi jefuitorul Daciei, unde sunt statuile lui Burebista şi Decebal apărătorii acestui neam?  
 
Acesta este Calea Victoriei despre care primarul capitalei, tovarăşul doctor Oprescu, a spus ca va fi un traseu cultural, dar, cu această statuie a ajuns un traseu antinaţional, cultura românească este la pământ de 25 de ani, datorită guvernelor cu miniştri culturii şi ai educaţiei avuţi. Remus Pricopie „ministrul educaţiei naţionale” la începutul anului şcolar 2014–2015 nu s-a îngrijit nici măcar să pună ABECEDARE NOI copiilor ce încep şcoala! Câtă degradare.  
 
Corneliu FLOREA  
septembrie 2014  
Winnipeg, Canada  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Corneliu FLOREA - POLEMOS: REMUS DIN CUIBUL VULPII / Corneliu Florea : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1365, Anul IV, 26 septembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Corneliu Florea : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Corneliu Florea
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!