Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   


Autor: Constantin Zavati         Publicat în: Ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016        Toate Articolele Autorului

VIZITA MS REGELE CAROL II LA BACAU
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Bacăul era un oraş mic şi cochet, cu casele înconjurate de grădini cu mulţi pomi fructiferi, cu legume, vii şi flori, cu aproximativ 17.000 de locuitori. 
  
Avea o stradă principală în centru, unde se afla PALATUL ADMINISTRATIV în care era Prefectura, în apropiere era clădirea Primăriei, cu Uzina electrică în spate, care aproviziona oraşul cu curent continuu de 110 V şi unde tata îşi încărca acumulatorii de la aparatul de radio construit de el. 
  
Orăşenii îşi vedeau de munca lor, soţii mergeau la serviciu, iar soţiile stăteau acasă, se ocupau de gospodărie, de creşterea şi educaţia copiilor, pentru că soţii câştigau destul ca să-ṣi poată susţine familia. Era oraşul unde dimineaţa eram treziţi de sirena Fabricii LETEA. După care râuri de oameni începeau să se reverse spre locurile lor de muncă, iar străzile se umpleau de copii care se îndreptau spre şcolile primare sau spre cele două licee, de fete şi de băieţi, ori spre Şcoala de Meserii de pe malul Bistriţei. 
  
Bacăul era oraşul oamenilor care de 1 Mai ieşeau cu familia la iarbă verde, unde erau scoşi şi soldaţii din Garnizoană cu şefii lor şi unde fiecare servea ce-ṣi adusese de acasă. 
  
Era oraşul în care aproape toţi locuitorii aglomerau centrul de 10 Mai, când avea loc o PARADĂ uriaşă - pentru că Bacăul avea o Garnizoană foarte mare - care dura câteva ore. 
  
Era oraşul unde, în timpul marilor inundaţii pricinuite de revărsarea Bistriţei, când mahalalele de pe malul ei se umpleau cu apă - în special strada LECCA, unde locuiau majoritatea elevilor cu situaţie materială precară, micii meseriaşi, băieţii de prăvălie, muncitorii manuali, pe când cei bogaţi ocupau case şi vile în centrul oraşului - locuitorii din vecinătate săreau în ajutorul sinistraţilor, asistaţi de militarii din Garnizoană. 
  
Era oraşul lui GEORGE BACOVIA, poetul simbolist şi a lui NICU ENEA, pictorul regal, a Ateneului unde vedeam filme şi chiar pe TĂNASE, oraşul unde plutele venite pe Bistriţa ajungeau la Fabrica LETEA, oraşul în care morţii erau purtaţi prin centru, de multe ori însoţiţi de fanfara militară. Era oraşul în care, în ajunul Anului Nou, se adunau în faţa Prefecturii urătorii, ursarii, cei cu capra, Irozii, cei cu Pluguṣorul, pentru a primi autorizaţia de a putea ura şi juca, şi unde mergeam acolo dimineaţa ca să asist la spectacolul dat de fiecare trupă, pentru a primi aprobarea. Noi copiii nu aveam probleme, pentru că ne duceam cu uratul pe la vecinii noştri. 
  
Bacăul era oraşul în care TOMOZEI umbla cu flori pe stradă, iar copiii făceau haz de dânsul şi el se supăra foc. 
  
Era oraşul cu mireasa îmbrăcată în alb îşi căuta mirele pe stradă. 
  
Era oraṣul cu cofetăriile IONESCU şi GHEORGHIU, pline de clienţi „bine” şi cu cârciumile pline de proletari. 
  
Bacăul era oraṣul cu regimente. 
  
În zona regimentelor, chiar paralel cu calea ferată se afla Regimentul 10 Roşiori, al cărui comandant era celebrul Colonel MADANCOVICI. La fel de cunoscută era şi soţia lui, o amazoană desăvârşită, cu sânge din pusta ungară care, de multe ori, echipată cu pantaloni culoarea „au lait” şi cu cizme din piele maro, trecea de multe ori călare pe străzile Bacăului sau pe poligonul de instrucţie. Când trecea prin Bacău, târgoveţii se uitau miraţi, alţii priveau cu ochi răi şi comentau neprietenos apariţia ei, dar dânsa nici nu se sinchisea de bârfele lor şi trecea mai departe. De câteva ori am zărit-o şi noi pe poligon, când mergeam să culegem gloanţe şi ea trecea de la pas la trap şi la galop de-i fluturau pletele blonde în vânt. 
  
Ce-a făcut, ce-a dres, Colonelul a reuşit să strângă bani de la Primărie, de la negustorii bogaţi şi de la alţi oameni, şi a ridicat un monument de toată frumuseţea, cu un roşior pe cal în plin galop, cu suliţa îndreptată spre duşman. Monumentul trebuia inaugurat, spre cinstea eroilor Regimentului din Primul Război Mondial şi, fiind o personalitate cunoscută în toată ţara, a apelat la M.S. Regele Carol al II-lea să participe la dezvelirea acestuia. 
  
La auzul veştii că Regele urma să viziteze Bacăul, tot târgul s-a mobilizat. În cele 3 zile cât au durat pregătirile nu am mai dat pe la şcoală, urmăream soldaţii care cărau mobilă de la casa unui mare boier care locuia acolo unde, pe timpul comuniştilor, a fost Centrofarmul. Într-una din zile au dus şi două oglinzi mari, despre care se spunea că erau veneţiene. Toate au fost transportate la Cercul Militar de lângă şcoala noastră, unde avea să fie primit MS Regele CAROL II. 
  
La Regiment se făceau tot timpul repetiţii ca totul să iasă perfect. 
  
A sosit şi ziua dezvelirii Monumentului, M.S. Regele CAROL II a sosit cu trenul regal în Gara Bacău, unde oficialităţile i-au făcut o primire demnă de aşa oaspete, iar noi, copiii, am mers pe câmpul de instrucţie, pentru că auzisem că ASR Principele NICOLAE urma să sosească cu avionul personal. 
  
Am auzit un avion apropiindu-se. Apoi a aterizat şi din carlinga unui avion de vânătoare SET 18, a coborât ASR Principele NICOLAE, un om slăbuţ, îmbrăcat în haine de piele de aviator, cu casca respectivă. Când ne-am apropiat de avion ne-a făcut cu mâna şi noi, zăpăciţi de eveniment, nu am fost în stare să reacţionăm, aşa de mare ne era emoţia. Avionul a fost luat în primire de mecanicii, care erau veniţi deja, iar un automobil tip sport îl aştepta şi l-a dus în oraş la Cercul Militar. 
  
Festivitatea de dezvelire a Monumentului urma să aibă loc în aceeaşi zi, după amiază, la sediul Regimentului, unde Tata obţinuse o invitaţie pentru toată familia. Mama a avut grijă să ne spele, pentru că eram plini de praf de pe poligon, ne-a îmbrăcat în haine curate şi la orele 15,30 am pornit spre Regiment, pentru că la orele 16 urma să înceapă festivitatea. Am ajuns la unitate, împreună cu o mulţime de invitaţi, autorităţi locale, oameni cu stare, iar noi eram printre cei mai modeşti şi ne simţeam foarte stingheri. Am mers la tribuna unde fusesem repartizaţi, ocupată de subofiţeri cu familiile lor, de la toate unităţile din garnizoană - personalităţile oficiale cu ofiţerii şi familiile lor se aflau la altă tribună, mult mai mare, unde o parte specială era rezervată pentru M.S. Regele CAROL II ṣi pentru ASR Principele NICOLAE şi suita lor. 
  
Pe terenul de instrucţie al Regimentului era aliniat un escadron de onoare, călare, cu căştile, săbiile şi lăncile perfect lustruite şi cu caii ţesălaţi, cu coamele împletite, iar pe crupă cu desen făcut cu tesla, dând aceeaşi impresie ca şi gazonul de pe un stadion. Caii mai nechezau din când în când şi tropăiau din copite. 
  
În cele din urmă, s-a produs agitaţie, a sosit maşina cu MS Regele CAROL II şi ASR Principele NICOLAE, au trecut în revistă Escadronul de onoare şi, la salutul regelui „Bună ziua ostaşi”, ostaşii au răspuns cu un puternic „Să trăiţi Majestate”. Apoi MS Regele CAROL II a luat loc pe o mică platformă şi au urmat discursurile oficiale din parte Prefectului, Primarului şi a Comandantului Regimentului, care a prezentat un scurt istoric, menţionând luptele la care a luat parte şi aducând un omagiu eroilor. A urmat dezvelirea Monumentului. În timpul trecerii în revistă, Fanfara Regimentului 27 Infanterie a dat onorul, apoi s-a intonat Imnul Regal Român. 
  
Partea oficială fiind încheiată, au urmat demonstraţiile militare din partea Escadronului, care au produs o puternică impresie celor prezenţi, iar noi, fiind foarte aproape de MS Regele CAROL II, am putut observa bucuria de pe faţa lui şi mulţumirea când discuta cu Colonelul Comandant. 
  
MS Regele CAROL II era îmbrăcat cu pelerina albă a Ordinului Mihai Viteazu, iar când se mişca îi vedeam numeroasele decoraţii şi ordine; pe cap avea celebra bască a vânătorilor de munte şi mustaţa îi ieşea în evidenţă. ASR Principele NICOLAE părea mai retras, nu am observat să fi discutat cu fratele lui, MS Regele CAROL II. 
  
S-a terminat ceremonia şi MS Regele CAROL II s-a retras în ovaţiile puternice ale asistenţei şi militarilor prezenţi. Cred că s-a dus la Gară, iar ASR Principele NICOLAE s-a dus la avion pentru că peste câteva minute am auzit zgomotul motorului şi apoi am văzut avionul urcând şi luând direcţia Bucureşti. 
  
Odată cu plecarea MS Regele CAROL II, oraşul a revenit la viaţa obişnuită. 
  
Referinţă Bibliografică:
VIZITA MS REGELE CAROL II LA BACAU / Constantin Zavati : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1871, Anul VI, 14 februarie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Constantin Zavati : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Constantin Zavati
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!