Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Atitudini > Mobil |   


Autor: Constantin Ştefan Şelaru         Publicat în: Ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016        Toate Articolele Autorului

Constantin-Ştefan ŞELARU - CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?!
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Încă nu ştiu prea bine spre cine să mă uit, spre cei care continuă nestingheriţi ca să jefuiască România ori spre cei care asistă nepăsători la distrugerea treptată dar sigură a Ţării mele. Dar nu, de fapt nu asistă ei chiar aşa de nepăsători pentru că, dacă nu fac parte dintre cei mituiţi ca să îi sprijine pe infractori asumându-şi astfel determinantul rol de cozi ale topoarelor jefuitorilor, pur şi simplu stau pe margine – dar la umbră odihnitoare - şi clevetesc prosteşte despre cei puţini dintre ei care, în limita posibilităţilor reduse de care dispun se mai opun atâta cât reuşesc pentru a pune astfel stavilă distrugerii Ţării. Dar nu stau chiar degeaba pentru că ei au mare grijă ca să-i mânjească folosind tot felul de epitete la adresa celor care tot încearcă să facă ceva cât de cât notabil şi astfel util României numindu-i fie şovini, fie naţionalişti, fie rusofili ori securişti sau comunişti şi aşa mai departe.  
 
Dar nu pot să nu privesc şi spre atât de jinduitul Occident către care ani la rând - şi nu puţini – ni se scurgeau ochii încărcaţi cu speranţe deşarte şi mulţumindu-ne în cele din urmă doar cu imaginea de basm a căţeilor vestici ţinându-şi cu mândrie cozile erecte pline cu covrigi în timp ce hoinăreau îmbuibaţi şi nepăsători pe bulevardele inundate de strălucirea fascinantă a duiumului reclamelor luminoase inundate în valurile de lapte şi miere care se prelingeau domol la canalele stradale. Şi iată că, în loc să ajungem noi la ei occidentalii s-au revărsat deodată în România sub forma unei aşa zise revoluţii grefată pe sângele nevinovat şi vărsat pentru imaginea apocaliptică a spectacolului justificativ care de-abia astăzi a ajuns la epilog avându-ne pe noi în rolul bieţilor figuranţi.  
 
Rezultatul, adică cel planificat de noi în vis adică, acel sandviş compus din cele două felii ale închipuitei democraţii având la mijloc toată murdăria societăţii, sandviş bineînţeles destinat nouă iar desertul revenind lor adică, scenariştilor, regizorilor şi interpreţilor aleşi ai spectacolului care prin câteva trucaje artistice au transformat România într-un fel de no mans land lipsit de tot, chiar şi de păduri. Altfel spus, argumentele economice care fuseseră luate în seamă la clasificarea Ţării noastre pe locul zece din Europa, adică printre ţările cu o industrie şi o economie puternice, diversificate şi foarte dezvoltate, mare producătoare pentru export şi cu promiţătoare perspective de viitor au dispărut ca prin farmec iar potrivit decorului şi a artificiilor regizorale România a patinat înapoi devenind peste noapte una dintre cele mai favorabile ţări pentru importul tuturor produselor declasate ori nevandabile mizându-se pe faptul devenit notoriu potrivit căruia, după anii de hrană sintetică şi conţinând tot felul de substituenţi precum şi nevinovata soia greşit preparată românii deveniseră recunoscuţi pentru imunitatea lor alimentară căpătată astfel că, ajunseseră la performanţa notabilă potrivit căreia ar fi putut ingurgita orice fără absolut nici un risc.  
 
Şi uite aşa a început să ni se rescrie de către alţii istoria modernă şi contemporană beneficiind de sumedenie de supraveghetori occidentali acoperiţi, mascaţi, deghizaţi ori procuraţi contra cost de pe piaţa internă care alimentează în mod constant boşii cu informaţii iar respectivii, aflaţi la distanţa cuvenită, transmit prompt cine şi cum trebuie să conducă treburile Ţării noastre. Iar gloata nu are decât să se adapteze rapid reţetelor sociale aflate într-o permanentă modificare iar cine nu reuşeşte să o facă urmează ca, periodic, să fie inclus din oficiu în categoria soluţiilor naturale de eliminare din rândul consumatorilor nedoriţi.  
 
In fapt însă, România şi-a meritat din plin cotaţia în permanent avânt la bursa secretă a valorilor inestimabile care spre deliciul aceloraşi occidentali sunt scoase la iveală din ascunzişurile comorilor subterane generând permanente planuri de viitor dezvăluite de sclipirile pofticioase ale celor care, hotărând soarta Lumii în mod inevitabil au în vedere spre redistribuire cui i se cuvin şi aceste mici atenţii subterane. Drept urmare, un teritoriu atât de mănos şi binecuvântat de Dumnezeu s-a apreciat în mod just că nu este deloc normal ca să fie lăsat la cheremul unor nepricepuţi care s-au dovedit a fi născuţi ca slugi aflate permanent la dispoziţia celor realmente capabili ca să valorifice aşa cum se cuvine bogăţiile abandonate prin locuri numai de ei cunoscute şi bine înţeles, cu stricta respectare a strategiilor celor care dictează soarta Lumii şi care au permanent în vedere la modul imperativ cine trebuie să conducă România şi în ce mod anume.  
 
În atari condiţii, după studierea atentă a tuturor hărţilor clasate anterior în categoria secretelor de stat cu valoare deosebită şi ajunse prin nu se ştie ce miracol în posesia acestor ”pricepuţi” precum şi a rezultatelor analizelor sociale şi economice anume realizate, s-a procedat de îndată la desemnarea viitoarelor structuri de conducere a Ţării care să finalizeze astfel şi strategia de transfer pe toate căile spre destinaţiile anterior stabilite chiar de ei a bunurilor cuprinse în sfera de interes a factorilor de decizie. Ca urmare, din datele culese de domnul Daniel Sebastian Yaskin Lafayette aflăm că fără nici o dificultate, pentru a ocupa funcţia de preşedinte al României a fost desemnat Klaus Iohannis care fusese atent ”crescut” de masonii germani încă de pe când era tânăr iar numai pentru perspectiva ”rezervei de cadre” l-au instalat în funcţia de primar al Sibiului după cum susţine şi foarte cunoscutul jurnalist Ovidiu Zară. Faptul s-a consumat conform planurilor şi cu mare eficienţă ca urmare a capacitării interesului majorităţi românilor din Ţară şi mai ales a entuziasmului acelora din diaspora oamenii fiind induşi în eroare nu numai de perspectiva promiţătoare de a avea din nou un conducător - şi mai ales, neamţ - asemuindu-l în nostalgia lor cu Domnitorii Ferdinand şi Carol I care s-au dovedit a fi mai români decât românii şi care au fost total devotaţi României. La rândul său, cu stricta respectare a instructajului făcut de masonii nemţi, Iohannis nu a pierdut absolut de loc timpul şi încă din primele momente a purces la recitarea pe tonul lui sacadat a sloganurilor bine memorate care, în cel mai scurt timp şi-au arătat roadele mai ales după ce naivii de români, sătui de behăitul alcoolic exclamat timp de zece ani de Băsescu, s-au pomenit cu un neamţ oferit cu gratitudine chiar de Germania, neamţ care s-a angajat de îndată ferm în faţa Ţării că se va pune pe treabă ”nemţeşte” asigurând astfel naţiunea română că încă din primul moment îi va livra ”un lucru bine făcut!”  
 
Şi uite aşa, în timp ce neamţul s-a apucat de îndată să-şi amenajeze palatele şi vilele în care locuise Ceauşescu, lărgind dormitorul şi desfiinţând unii dintre pereţi potrivit gusturilor sale mai mult ori mai puţin rafinate şi totodată, pentru a face pe plac primei sale doamne comparată cu o căpriţă care, echipată permanent asemeni unei puştoaice zburdalnice fugea când la terenul de tenis când, după spusele ei, mai ateriza şi pe la şcoala din Sibiu ca să-şi mai viziteze elevii. Între timp, ca bun gospodar ce este, neamţul a transmis de îndată ordinele necesare înlocuirii rapide a limuzinelor Mercedes cu altele de aceeaşi marcă însă comandă specială şi de ultimă generaţie, fiind blindate şi dotate în interior cu tot confortul cuvenit unui adevărat şef de stat cum este el adică, televizoare atât în faţă cât şi pentru cei aflaţi pe bancheta din spate, aparate de masaj instalate în banchete etc precum şi procurarea de îndată a altor limuzine similare tot marca Mercedes pentru înlocuirea limuzinei BMW aflată la dispoziţia căpriţei lui, limuzină care a trebuit să fie înlocuită deoarece în mod firesc nu-i mai era pe plac.  
 
În aceste împrejurări în care majoritatea schimbărilor la nivel de stat adică, mărirea salariilor, a pensiilor, a cheltuielilor cu sănătatea, cu învăţământul şi altele erau respinse constant prin invocarea aceleiaşi cauze şi anume, lipsa mijloacelor financiare, preşedintele neamţ a pus piciorul în prag şi a ordonat ferm ca, indiferent de nevoile Ţării şi de nivelul de sărăcie la care a ajuns poporul să i se cumpere cât mai urgent două avioane la fel de moderne ca şi limuzinele şi care să fie dotate cu mobilierul şi tot confortul absolut necesar Şefului Statului! Deşi le-a atras atenţia că toate aceste îmbunătăţiri ar fi fost impuse la modul categoric de SPP-ul care îi asigura securitatea, totuşi, spre marea lui nemulţumire i s-a comunicat cu oarecare reţinere că i-ar fi fost procurate cele două avioane însă din categorie second-hand având o vechime de rulaj de circa trei ani. Pentru a-i mai pondera furia efervescentă apreciată de el ca fiind pe deplin justificată datorită acestei uluitoare jigniri ce i s-a adus furnizându-i-se un avion folosit deja de altcineva, în cele din urmă, explicaţiile ce i-au fost prezentate de piloţi cu experienţă se pare că au fost totuşi acceptate dar cu oarecare reticenţă şi aceasta deoarece respectivii piloţi l-au asigurat că în toate situaţiile similare şefilor de stat nu li se pune la dispoziţie un avion nou ci numai unul care a fost utilizat cel puţin trei ani şi astfel face dovada securităţii sale, a garanţiei şi a bunei utilizări.  
 
Iar pentru a mai pune cât de cât capăt comentariilor din ce în ce mai acide la adresa cheltuielilor şi a escapadelor perechii preşedinţiale efectuate intempestiv prin Florida ori prin alte insuliţe exotice din Pacific neamţul a ordonat premierului Cioloş ca să reorganizeze cum va ştii competenţa ministrului finanţelor prin înfiinţarea unei direcţii speciale de protocol care să gestioneze absolut şi exclusiv toate cheltuielile instituţiei preşedinţiale care să fie astfel secretizate şi să nu mai fie lăsate la cheremul Ministrului de Finanţe, a Premierului şi a cine mai ştie care jurnalist, măsură care probabil că se află în curs de analiză şi finalizare pentru a fi aplicată ca atare.  
 
Şi pe acest fond al zburdălniciilor preşedinţiale economia României a căpătat un impuls de nestăvilit - şi nu de invidiat -, atât pe plan social cât şi în alte domenii de activitate deservite în special de funcţionari mituiţi iar beneficiar fiind de fiecare dată chiar statul care, potrivit maximei bine cunoscute: ”are balta peşte!” aşa că, îi gratulează de îndată pe furnizorii de mărfuri sau prestatorii de servicii recomandaţi cu atenţie de intermediari convingători cu onorarii substanţiale sau plăţi de domeniul basmului în timp ce prin Ţară ”se fură ca-n codru!” Cum, chiar nu cunoaşteţi expresia asta? Păi este la ordinea zilei şi o cunosc până şi copii de grădiniţă. Pentru lămurirea celor care nu sunt familiarizaţi cu acest termen înţeleg să mă refer la cel mai relevant exemplu care nu poate fi altul decât furtul de lemn practicat de mai mulţi ani chiar şi în prezent de o firmă austriacă. In fapt, după ce şi-au construit mai multe combinate imense pentru prelucrarea lemnului iar ultimul este în curs de finalizare, indiferenţi la zbuciumul Ţării şi ameninţările autorităţilor care îşi tot încordează muşchii austriecii au început ca să exporte masiv lemn de cea mai bună calitate folosind în acest scop propriile TIR-uri dotate şi cu remorci de aceeaşi capacitate iar astfel, organizaţi în coloane de câte 20 sau 25 de TIR-uri cu remorci ori chiar mai multe iar astfel traversează nestingheriţi România şi Ungaria până în Austria. Problema interesantă este că, deşi de aproape un an se pretinde că ar fi fost declanşate anchete, că ar fi fost transmise dispoziţii ferme ori că s-ar fi adoptat măsuri concrete şi dure pentru stăvilirea defrişărilor nelegale a numeroşilor munţi şi dealuri, totuşi tăierile abuzive şi defrişările nelegale continuă nestingherite, coloanele de TIR-uri îşi văd liniştite de drum încărcate cu lemnul românesc rezultat de pe urma defrişărilor banditeşti care trec prin frontiere nederanjaţi de nimeni, Mai mult, cu aproape un an în urmă o echipă de investigatori din partea FBI - ului care au cercetat împrejurarea în care are loc acest jaf de proporţii şi astfel au dat un interviu prin care au expus concluziile lor rezultate şi anume că, infracţiunea a fost posibilă datorită faptului că în România circulă mita ca la ea acasă şi nici o autoritate nu a făcut absolut nimic pentru a o stârpi aşa că, austriecii îşi văd în continuare de furtul de lemn. Mai mult, tot în acea perioadă când unul dintre acţionarii firmei austriece a fost intervievat de un jurnalist acela a răspuns indiferent că, ”în Austria nu s-ar fi putut petrece aşa ceva deoarece în ţara lui nu se dă şi nici nu se primeşte şpagă!” Ca urmare, singura concluzie care se poate trage din această afirmaţie izvorâtă cu certitudine din practică şi din starea concretă de fapt existentă, dezvoltată şi întreţinută cu consecvenţă este aceea că, datorită corupţiei existentă la absolut toate nivelele manifestată în mod concret prin mita care se practică cu maximum de eficienţă context în care, în ceea ce priveşte furtul de lemn această faptă nu ar fi putut să fie săvârşită decât numai prin abuzul în serviciu săvârşit de funcţionarii de la nivelul Ministerului Economiei care au avizat contractul de livrare lemn către beneficiarul austriac, fără contribuţia conducerilor ROMSILVA, a şefilor de ocol, a pădurarilor şi implicit, a primarilor şi prefecţilor pe a căror teritorii de competenţă sunt organizate parchete, precum şi a comandanţilor organelor de poliţie ale căror teritorii sunt tranzitate de camioanele încărcate cu lemne defrişate nelegal şi nu în ultimul rând, infractorii au beneficiat de ”amabilitatea şi înţelegerea” organelor de control ale Ministerului Finanţelor.  
 
În acest context apreciat de mine ca suficient de revelator am dreptate ca să mă folosesc de maxima cu ”furtul ca în codru!” atunci când mă refer la Ţara mea în care mai există o replică la fel de plastică dar şi supărător de reală şi anume:, atunci când vrei să munceşti şi să faci ceva ca să mai câştigi un ban pentru a-ţi suplimenta venitul lunar din pensie de regulă ţi se răspunde: ”Deci, vrei să te apuci iar de muncă pentru ceva bani? Păi, mai bine intră într-un partid şi apoi apucă-te de furat ca să nu fii pedepsit dacă te prinde!”  
 
Realitatea crudă a acestui aşa zis sfat se regăseşte însă în viaţă prin aceea că, după modificarea rapidă a Codului Penal şi a celui de Procedură Penală prin desfiinţarea unor infracţiuni, reducerea pedepselor şi obligarea instanţelor la adoptarea unui tratament exagerat de indulgent faţă de infractori astfel încât aceştia, în majoritatea lor beneficiază de pedepse date cu suspendarea executării ori organele de procuratură tergiversează întocmirea rechizitoriului dosarelor până ce intervine termenul de prescripţie iar autorii rămân până la urmă nepedepsiţi. Cât se poate de relevant este cazul fostului preşedinte Băsescu care, din motive necunoscute cu certitudine şi datorită unei prezumate susţineri externe, deşi a săvârşit peste şaizeci de infracţiuni grave şi extrem de grave pe durata celor două mandate de preşedinte – printre care şi dispariţia Flotei Comerciale a României adică a celor peste 250 de nave maritime comerciale – totuşi nu a fost încă nici măcar judecat corect în nici unul dintre ele iar aşa zisa DNA (adică, Direcţia Naţională Anticorupţie?!) prin preşedinta Koveşi a recunoscut cu nepăsare în faţa presei că ar fi descoperit sute de dosare ”uitate” cu anii prin sertarele birourilor de subalternii domniei sale în aşteptarea împlinirii termenelor de prescripţie.  
 
Dar Poporul român este foarte liniştit deoarece preşedintele neamţ nu este deloc interesat serios de problemele naţiunii aşa că îşi vede cu seriozitate de plimbările sale prin Ţară sau prin străinătate, îşi dotează cuibuşorul cu tot felul de chiţibuşării de zeci de mii de euro şi transmite periodic aşa zise dispoziţii premierului care de regulă rămân ca atare în aşteptarea rezolvării propriilor sale probleme dintre care cea mai spinoasă se pare că este aceea de soluţionare a cazului infractorului Bivolaru aflat în stare de arest prin Franţa şi pentru care europarlamentara Monica Macovei ar fi făcut un mare tapaj pentru salvarea lui deoarece n-ar fi chiar aşa de vinovat doar ”pentru simpla molestare a unor minori!” cu care a întreţinut relaţii sexuale, faptă pentru care a fost judecat şi condamnat definitiv însă individul, fiind ajutat de sprijinitorii săi din Ţară, a fugit în Suedia unde a cerut azil politic, cerere inadmisibilă într-o ţară europeană dar care până la urmă i-a fost totuşi admisă pentru ca să fie din nou arestat în Franţa deoarece a fost depistat legitimându-se cu un paşaport fals iar trimiterea lui în România unde să-şi execute pedeapsa este blocată de aceleaşi intervenii.  
 
Of Doamne, de ce oare nu se fac intervenii subterane, chiar şi mite dacă sunt necesare soluţionării cazurilor de salvare a unor oameni nevoiaşi, de procurare a unor medicamente strict necesare unor suferinzi, pentru sporirea pe această cale a pensiilor bătrânilor neajutoraţi şi câte altele în timp ce peste toate se suprapune cu autoritate condamnarea cu o inadmisibilă îngăduinţă a soţiei lui Iohannis pentru săvârşirea infracţiunilor de fals, uz de fals şi înşelăciune în scopul acaparării nelegale a unui imobil. Mai mult, pentru a-şi ascunde faptele neamţul pretinde public şi în mod ilar că şi-ar fi cumpărat cele şapte vile din Sibiu cu banii încasaţi pentru meditaţiile copiilor?!  
 
Peste circa două luni sper să împlinesc şi etatea de 72 de ani şi sunt pensionar militar aşa că am apucat să trăiesc în ambele orânduiri sociale adică, aceea anterioară anului de graţie 1990 şi aceea prezentă context în care am suficiente repere concrete pentru compararea lor foarte obiectivă dar nu o fac deocamdată deoarece ar fi mult prea multe de spus însă indiferent care vor fi concluziile desprinse din lecturarea acestui material eu vă rog să mă credeţi că,  
TOT EFORTUL PE CARE ÎL DEPUN NU MĂ AJUTĂ CA SĂ ÎMI MAI RECUNOSC ŢARA!  
---------------------------  
Col. (retr) Constantin-Ştefan ŞELARU  
Bucureşti, mai 2016  
 
Referinţă Bibliografică:
Constantin-Ştefan ŞELARU - CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! / Constantin Ştefan Şelaru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1974, Anul VI, 27 mai 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Constantin Ştefan Şelaru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Constantin Ştefan Şelaru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!