Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Scriitori > Mobil |   



Natură moartă cu ecouri de linişte
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Toi de vară danubiană. Ecouri de linişte fluidă. Valuri, valuri curg de linişte vie. Aceasta ar putea fi schiţa unui tablou după natură. Natură moartă cu zvonuri de linişte vie.  
  
În acest anotimp pârjolit de început de Gustar, ţin în mâini un manuscris încă crud. Şi parcă frământat în covată, aluatul de suflet al autoarei - o dunăreancă şi ea, înnamorată până dincolo de cuvinte de fluviu şi culoare. Amintiri, evocări, portrete, mărturisiri de suflet, rugăciuni, frânturi de omilii. Rezonanţe acustice-n gând şi în inimă. Odă închinată lui Dumnezeu, împătimită de dragostea faţă de seamăn, de Cuvânt, de Frumos şi Artă-plastică. Constanţa, este suflet răsfrânt într-o lacrimă. 
  
Personalitate distinctă în peisajul artelor plastice din sud-estul Dunării, de portul atât de îndrăgit Brăila, oraş în care s-a născut, Constanţa Abălaşei-Donosă şi-a câştigat prin creaţia sa de până acum, dreptul la timp, dreptul la veşnicie. Originală şi neconformistă, creaţia sa nu se limitează numai la pictura în ulei pe pânză sau cea pusă pe hârtie, acuarela, ea abordează încă de la începuturile creaţiei sale cu mult har şi tehnica graficii în peniţă realizată în puncte, linii şi tot ce decurge din această subtilă artă, ilustraţia de carte, precum şi grafica mixtă ( o combinaţie între culoare şi tuş ). 
  
Tributară o vreme marilor săi înaintaşi ca Vespasian Lungu, Ion Gâţă şi Emilia Dumitrescu, artista-poetă şi-a început drumul încet dar sigur, un drum propiu – încercându-şi penelul pe mai multe paliere de expresivitate artistică, abordând tehnicile clasice, ieşind din propia-i matcă, rezolvându-şi talentul în noi formule artistice. Autoarea are marea iscusinţă a relatării, a gesticulaţiei ample, cu braţele deschise în forma crucii. Spun aceasta, fiindcă nu odată sau de trei ori mi-a fost dat să remarc acest lucru ! Gesticulaţia ei, face parte din tipologia oamenilor demonstrativi: cu dese exemplificări, cu divagaţii în zone şi sfere comune ale artei pe care o iubim deopotrivă, fiecare însă cu mijloacele sale de exprimare. 
  
Învăţ de la Constanţa, cum să descopăr, să preţuiesc şi să iubesc culoarea oricărui lucru ! Cum să privesc; nu numai cum să văd şi să mângâi cu privirea o floare, un peisaj, un cuvânt. M-a învăţat diferenţa dintre a privi şi a iubi, de a vedea lucrurile în esenţa lor. Cum să dau expresie plastică unui cuvânt, unui portret, unei naturi statice în acuarelă. Lucrările ei de grafică m-au cucerit şi m-au fermecat din prima clipă. Ea ştie să prindă ,, inefabilul de aripi şi să-i dea viaţă, formă. Este mai mult decât ,, acel ceva plăpând înaripat şi sacru ,, - este o ploaie de haşuri căzute intempestiv peste suflete. 
  
Liniştea se sparge în ţăndări precum oglinzile sinelui. Un ciob din această linişte îţi reflectă gândurile. Priveşti în el şi te recunoşti. Sacru şi profan se cuminecă din aceiaşi plămădeală caldă de pâine. Un ochi doar stă de veghe ! Este martorul stării de pietate şi de evlavie sfântă. 
  
Zi de duminică; să o însoţim pe artistă la sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Avem şi noi un locuşor de taină acolo. După cuminecare, îi însoţim gândul Constanţei: ,, Duhul Sfânt coborând parcă peste trupul meu, m-am dus să-mi clătesc ochii în apa strălucitoare a Dunării. Sublimă precum culoarea de pe cer, ea îşi scălda valurile cu câte o mângăiere de verde albastru ! Aş fi vrut să rămân aici ore în şir, să mă bucur de şoapta valurilor şi de cântecul pescăruşilor ce roiau în jurul meu cât şi al trecătorilor grăbiţi.! ,, 
  
Şi valurile prind viaţă ! Se revarsă prăbuşindu-se peste pietrele de la malul Dunării înveşmântate în diferite culori. Râvna pentru Casa Domnului, dragostea pentru cuvânt, ardoarea pentru artele frumoase – coordonate fundamentale în viaţa artistei şi scriitoarei Constanţa Abălaşei-Donosă, sunt esenţele parfumate de trandafiri care-i împodobesc viaţa. De aceea autoarea, îşi ascultă chemarea inimii şi urmează îndemnul duhovnicesc şi al duhovnicilor spirituali, a însemna hârtia şi de a (con)semna impresiile pe acelaşi suport sau pe altul. Idiferent de suportul material, sufletul ei se 
  
mulează perfect, lăsându-i amprenta de inefabil. Lucrările ei, fie cele colorate sau cele lucrate în peniţă, au un Duh de Lumină. Degajă căldură şi parcă susură acorduri dulci de flajeolete. Şi toate acestea, pentru că artista este o fică duhovnicească, plecată la tot ce este sacru. În râvna sa pentru lucrarea spirituală, nu precupeţeşte nimic; nici timp, nici efort, nici iubire.  
  
Constanţa, este una din acele persoane care caută în orice lucru, sufletul luminii. Şi, odată găsit începe să-l plămădească. Liantul – este fărâma de har, fărâma de dumnezeire din noi fiecare. Uimirea în faţa fenomenelor vieţii pe care le socoteşte miracolele creaţiei, îi este călăuză fidelă. Cu ea se însoţeşte într-un rotund armonios sub formă de inimă. Avidă-n cunoaştere, adulmecă una după alta, mişcările din lăuntrul şi din afara sa, hrănindu-şi sufletul cu desăvârşire. 
  
Cu o nemărginită smerenie, din multitudinea de chipuri, ea desprinde arhietipuri, efigii umane pe care le desăvârşeşte: fie în penel cu acuoarelă, fie în peniţă doar în câteva trăsături de condei, până obţine imaginea optimă. Aşa este Î.P.S. Dr. Casian Crăciun – Arhiepiscop la Dunărea de Jos, pentru care autoarea are o preţuire şi un respect aproape mistic, ale cărui predici le ascultă cu emoţie şi pietate de fiecare dată. Se pare că preţuirea este reciprocă. 
  
,, Alături de ceilalţi părinţi slujitori şi credincioşi, îl vedeam pe Î.P.S.Părinte, asemenea unui sfânt duhovnic cu nemărginită smerenie în faţa lui Hristos, Mântuitorul nostru şi în faţa Maicii Domnului. Autenticitatea slujbei, pacea şi blândeţea cuvintelor şi privirilor sale, îmi oferea liniştea sufletească, sau starea pe care mi-o crea o sfântă rugăciune. ,, 
  
Autoarea oferă informaţii grafice executate atât de frumos cu lăcaşuri de cult, monumente istorice ctitorite cu sute de ani în urmă, aşezăminte de cultură, chipuri de sfinţi părinţi, ilustrate în chip admirabil în acuarelă sau în peniţă. Privesc la toate acestea şi la Brăila la început de secol XIX, ilustrat grafic cu nostalgic har şi parcă simt parfumul suav al magnoliilor din copacii risipiţi printre tufele de brăduţi şi platani din centrul oraşului, în părculeţul cu vechiul ceas al Brăilei. Dar cel mai mult îi place autoarei să vorbească despre Maica Domnului, despre Măicuţa Dunăre: ,, O Dunăre ce dă un farmec aparte şi nespus de plăcut, precum o amforă străveche de agată patinată vineţiu. ,, 
  
Deasemenea descrierea Bărăganului iubit pentru cuminţenia şi hărnicia lui, aducând sufletelor omeneşti rodul grâului, porumbului...cât şi al altor plante. Autoarea, consideră grâul – monumentul vieţii. Şi pe bună dreaptate ! În toate minunăţiile vieţii, ea vede lucrarea şi Milostirea Divină: ,, Şi oamenii cu imperfecţiunile lor, tot daruri de la Dumnezeu sunt !,, 
  
Un alt fragment conţine evocarea expoziţiei artistului-plastic Vespasian Lungu, profesorul ei de pictură de la Şcoala Populară de Arte, sau prilejul întâlnirilor şi reîntâlnirilor cu alţi oameni aleşi cu prilejul expoziţiilor sale sau cele ale unei lansări de carte. 
  
Artista însă, evocă admirabil clipele memorabile de la expoziţia profesorului ei din anul 1993, numită ,, Şoapta acuarelei ,, dedicată poetului nepereche Mihai Eminescu, precum şi multor alţi scriitori români – oameni de mare spirit ai neamului nostru românesc – expoziţie onorată de prezenţa multor personalităţi române printre care şi Î.P.S. Dr, Casian Crăciun ( pe atunci, Vicar la Episcopia Dunării de Jos ), însoţit de Părintele Rafail Noica – fiul marelui filozof Constantin Noica, precum şi de numeroşi părinţi slujitori din Protoeria Brăilei. 
  
Oamenii au avut nevoie din totdeauna de modele. S-au creat şcoli, s-au format discipoli în jurul cărora maeştrii au pledat cu har. S-au adunat în jurul unor chipuri şi suflete iluminate. Autoarea, îl vede pe înaltul arhiereu prezent aici sau în alte locuri, ca pe un om sfânt trimis de Dumnezeu, ca pe o euharistie, ca un dar spiritual care cinsteşte şi preamăreşte arta – imn al bucuriei, închinat vieţii pe pământ. La acestă expoziţie a profesorului său, artista are senzaţia că asistă la o liturghie cerească. 
  
Cuvintele dăruite de înaltul arhiereu sunt aidoma hranei, aidoma pâinilor şi peştilor înmulţite de Iisus, pe munte, care nu s-au isprăvit până când nu s-au săturat mulţimile venite să-l asculte pe Învăţător şi au mai rămas suficiente resturi, pentru a hrăni şi păsările cerului. Cuvinte care înalţă şi smeresc totodată ! Cuvinte de har. Cuvinte de împărtăşanie stropită cu lacrimi şi mir şi şterse cu mahrama Veronicăi. 
  
,, Inima ochilor mei se luminează ,, - spune autoarea. Cu alte cuvinte, ea a învăţat să privească lucrurile şi oamenii, aşa cum numai pe Dumnezeu ştie să-l vadă; cu privirile inimii şi cu inima ochilor. Artista îşi dezvăluie predilecţia pentru icoana Maicii Domnului cu Pruncul şi a Sfântului iubit, Fanurie, la ale cărei slujbe participă necondiţionat. 
  
,, Îngenunghez în faţa Sfântului Fanurie, care parcă mă aşteaptă să-mi spun gândurile,  
  
dorinţele sau tot ce este înlăuntrul minţii mele, că poate uneori am rătăcit prin fantasme sau 
  
patimile răutăţii. ,,  
  
Un alt crâmpei din viaţa artistei se referă ca celelalte multe, prin participarea sa la hramul Mănăstirii Sfânta Treime de la Buciumeni – eveniment rămas încrustat cu lumină în azurul sufletesc începând cu anul 2001. ,, Cu greu îmi puteam imagina febra dulce a hramului. Ştiam că Liturghia 
  
Sfintelor slujbe ale Sfintei Treimi, se ţin în mijlocul codrului, aşa cum îi place lui Dumnezeu verdeaţa, florile şi tot cântecul păsărilor fără sfârşit...însă nu mi-am închipuit că în această zi, împărăţia patriei de Sus se va uni cu împărăţia patriei de Jos şi totul va fi într-o bună rânduială cu Dumnezeu.,, 
  
Când glasul chiriarhului nostru, pornit din inimă, a dat binecuvântarea începerii Sfintei Liturghii, s-a făcut o tăcere deplină de puteai asculta corul păsărilor hărăzite de Dumnezeu, cum şi ele îşi ridică rugăciunea spre înălţimile cerului, mulţumind Domnului, făcându-ne să medităm la noi înşine, să ne punem în valoare tot ce avem mai bun în inima şi în sufletul nostru. ,, 
  
Liturghia naturii, a vieţuitoarelor ei, a arborilor şi a păsărilor, liturghia izvoarelor şi a ierbii – toate cântând laudă lui Dumnezeu ! Iată la ce a asistat autoarea, nu un an, ci ani la rând. Liturghii cereşti – liturghii pământeşti ! Toate spre edificarea spirituală a omului, la care participă ierarhi, proţi, credincioşi însoţiţi de un mare cor de îngeri; dar la care participă în toată plenitudinea ei, însăşi sfânta natură. Momente înălţătoare care te fericesc şi te liniştesc, deopotrivă. 
  
Autoarea flămâdă şi însetată de Cuvânt bun şi ziditor, presară în toate descrierile sale, rugăciuni, fragmente de psalmi, pilde şi învăţăminte culese din sfintele slujbe. Descrierile ei, sunt precum valurile de lumină, revărsându-se în trepte către Dumnezeu, către oameni. Ecouri către cer rezonând din inima fiecăruia.  
  
Cezarina Adamescu 
  
membru al U.S.R. 
  
August 2013 , Galaţi 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Natură moartă cu ecouri de linişte / Constanţa Abălaşei Donosă : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1348, Anul IV, 09 septembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constanţa Abălaşei Donosă : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Constanţa Abălaşei Donosă
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!