Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Studii > Mobil |   


Autor: Camelia Tripon         Publicat în: Ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015        Toate Articolele Autorului

Camelia TRIPON - MOŞTENIREA
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cu ani în urmă mi-am spus: „Am coborât pentru a urca la stele”. Când porneşti pe un asemenea drum nu poţi să nu priveşti în urmă. Acolo se află casa sufletului tău. Acolo sunt strămoşii, acolo este paradisul, acolo este moştenirea - nadică moş-tenirea.  
 
Moş are acelaşi sens cu termenul sanscrit moksha care înseamnă eliberare, ca şi acţiunea moaşei în procesul naşterii, dar, dacă privim atent, şi moşia „Eliberează” prin capilaritate substanţele nutritive plantelor. Tot existenţa moşiei asigură libertatea oamenilor ce o posedă, iar moşul este reperul ereditar din care ne tragem. Şi „-tenire”, asemănător termenului francez tenir=a păstra, a ţine, a avea, dar şi a sta, subliniază sensul moştenirii, care ne face să fim liberi, dar şi statornici. Prin strămoşi şi ţară avem un trecut, prin noi un prezent, iar prin copii un viitor; în acelaşi timp trăirea spiritual-afectivă şi informaţia impregată în ADN-ul nostru şi în pământul în care s-a scurs sângele strămăşilor ne leagă strâns de trecut.  
 
Nu ştiam să scriu când am aflat de la tata că „Mahabharata” este una din marile şi cele mai vechi epopei ale lumii, alături de „Ramayana” şi „Vedele”. Pasiunea pentru literatura a tatălui meu l-a apropiat şi de discuţiile aprinse ale anilor ’70, când intelectualii români au început să descopere că limba română se apropie mai mult de sanscrită decât de latină. Din nefericire mulţi ligvişti români n-au aflat încă!  
 
Brăila este poate cea mai mare moştenire a mea. Acolo, în miile de ani (neoliticul din Brăiliţa), şi poate chiar în milioanele de ani (secarea Mării Sarmatice i-a determinat pe primii oameni să spună BĂRĂGAN, adică bara=balta care merge=gon ca şi în engleză, germană, getică, armeană), s-a născut setea de adevăr şi libertate, purtată de Panait Istrati, Hariclea Darclée, Maxy Herman, Ana Aslan pe marile „scene” ale vieţii şi lumii. Acestui oraş vreau să-i redau vechimea. BRĂILA nu este termen slav, el vine de la arhaicul brai=băţ de bătut brânza, după Dicţionarul de arhaisme şi regionalisme. În tradiţia locală există vorba „A nimerit orbul Brăila după mirosul de brânză”. În epoca trecută, brânza de Brăila era foarte apreciată la Paris, în „ţara brânzeturilor”. Paradoxal, urmele lăsate pe telemea de pânza în care se scurge sunt în relief, ca şi literele alfabetului Braille - pentru orbi... Este un oraş cosmopolit, care ar adăposti, după informaţiile doamnei Mariana Nicolesco, 3.000-4.000 de piane în casele urbei. În 1858 funcţionau nouă săli de teatru şi vreo cinci grădini (majoritatea cu câte 300 de scaune) unde au jucat Millo şi Caragiale, Fany Tardini, Vlădicesu şi Halepliu, apoi din 1887 Aristizza Romanescu, Nottara, şi străini precum Coquelin sau Sarah Bernardt. În repertoriu: „Hoţii” de Schiller, „Hamlet”, „Othello” de Shakespeare, ori piese de Victor Hugo sau Ibsen. Viaţa culturală era reflectarea situaţiei financiare în oraşul unde Bursa de cereale era renumită în toată Europa. Nici azi brăilenii nu sunt mai prejos; într-un ziar central era prezentată discrepanţa dintre nivelul de trai şi interesul extraordinar (sălile pline) pe toată perioada festivalului de teatru, chiar şi pentru piesele în limba maghiară. Existau legături strănse între comunităţile evreieşti din Brăila şi Târgu Mureş. Poate că nu întâmplător cele două sinagogi din Târgu Mureş se află pe str. Brăila, respectiv str. Şcolii - cărora li se alătură Calea Călăraşilor (denumirea principalei artere din Brăila) pe care se află un monument comemorativ al Holocaustului. Poate cei care vor să schimbe numele străzii Călăraşilor ar trebui să se gândească la dorinţa evreilor care au „botezat” strada cu zeci de ani în urmă, şi care, poate au murit în opresiunile horthyste.  
 
În armoniile „Valurilor Dunării” de Iosif Ivanovici şi ale „Dunării Albastre2 (ignorate de Filarmonica din Târgu Mureş în concertele de Anul Nou, deşi ştim că Dunărea ne este mamă de mii de ani nouă şi popoarelor celtice, care i-au dat numele de Danubius) privesc cum curge spre cer lumina strămoşilor noştri şi sper ca într-o zi să mă alătur ei.  
 
--------------------------------  
Camelia TRIPON  
Târgu-Mureş  
(2006)-2015  
 
Referinţă Bibliografică:
Camelia TRIPON - MOŞTENIREA / Camelia Tripon : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1498, Anul V, 06 februarie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Tripon : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Camelia Tripon
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!