Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Reportaj > Mobil |   


Autor: Camelia Stoian         Publicat în: Ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015        Toate Articolele Autorului

Camelia STOIAN - TELEGRAMĂ DE LA MADRID (2) – FELIZ NAVIDAD
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Crăciunul madrilen este foarte frumos! Tot atât de frumos ca şi în alte locuri creştine ale lumii! Sărbătoarea Crăciunului este bazată pe fapte narate în vechile scripturi purtate ca datina şi tradiţii de 2015 ani! De la naşterea Domnului Isus Cristos. După părerea mea, este cea mai frumoasă sărbătoare! Cu toate aceasta nu în toată lumea se sărbătoreşte la fel... Vorba aceea „Câte bordeie atâtea obiceie!". Prin Peninsula Iberică, Crăciunul a rămas destul de tradiţional dacă îl priveşti din punct de vedere religios, dar şi aici fenomenul comercial sufocă deseori tradiţia transformând-o totul într-un bâlci deseori de prost gust. Exemple? Sunt multe! Magazinele se împodobesc cu beteala şi reclame încă din noiembrie... Colindele de Crăciun se cântă peste tot, cu multe săptămâni înainte. De fapt nu sunt colinde, ci cântece de sezon! Brazii încărcaţi cu cadouri de decor şi butaforie domina încă de la început de decembrie pieţele importante ale oraşului... Copiii iau cunoştinţă cu darurile - care de fapt trebuie să le aducă Moş Crăciun sau Cei Trei Magi – cu mult înainte... aşa că până e să vină „moşu-magii” nu mai rămâne nimic din poezia obiceiului...  
 
Încet, încet, tradiţia se diminuează, se pierde în neantul amintirilor din povestirile bunicilor. Lumea nu mai sărbătoreşte... vrea doar cadouri! De parcă nu şi-ar putea satisface pofta nesăţioasă pe tot parcursul anului! Cin’ se bucură? Comercianţii, să trăiţi! Fac popoul mare – scuzaţi – din cauza bosillos-urilor (buzunarelor) doldora de câştiguri. Le merge treaba ca pe roate. Vânzările de „sezon” în întreaga lume depăşesc, după opinia mea, peste un trilion de dolari sau chiar mai mult! Dolari americani, desigur. Şi fraierul muşcă... Merge cu turma! Că, deh, e sărbătoare... aşa e la modă, aşa se poartă, zic ei! Cumpără sau primeşte toate prostiile, majoritatea nedorite, inutile. La biserică nu prea mai merge nimeni, dar la cumpărături... umplem magazinele, că doar trăim într-o societate de consum, nu într-una teocratică. Moş Gerilă a sucombat, Moş Crăci(uni)lă-finlandezul e e răcit şi bolnav undeva prin Rovaniemi, aşa că Moş Shoppingilă devine idolul nostru de sărbători! Plaza Norte 2, Xanadu, Príncipe Pío, Palacio de Hielo - centre comerciale din capitala spaniolă, sunt tixite de suflete în căutare de cadouri. Dar nici cu mercadillos (magazinele) din Paza Mayor, Puerta del Sol, Gran Via, sau cele din districtul Salamanca, nu mi-e ruşine. Pline ochi de furnicuţe gastadores (cheltuitoare) în două picioare! Şi eu printre ele!!! Auleo!  
 
Uitai de „El Gordo” (Grăsanul), cea mai străveche şi cea mai mare loterie din lume. Datează din 1812. Se ţine doar pe 22 decembrie, când toată suflarea madrilenă şi nu numai - mai sunt şi mulţi jucători din alte ţări ale lumii - stă cu ochii mijiţi la televizoare să vadă cifrele câştigătoare, sperând să câştige măcar un pellizco (o părticică) din marele premiu. Cifrele câştigătoare sunt prezentate prin cântările oferite de vocea cristalină al corului de copii de la Şcoala San Ildefonzo din Madrid. Un spectacol în toată regula.  
 
Aşa că, şi spaniolii noştri ţin pasul cotidian şi se aliniază cu restul lumii când e vorba de comerţ şi cumpărături! Şi domniile lor se disting în primul rând prin faptul că nu prea dau o mare importanţă Serii de Crăciun. Pentru ei importantă este venirea celor „Trei Crai de la Răsărit”, sărbătoare care se celebrează pe 6 ianuarie, deşi dacă luăm în considerare scripturile bisericeşti (Evanghelia după Matei) se spune că cei trei magi/crai au ajuns în Seara Sfântă cu daruri pentru pruncul Isus! Cu toate acestea îşi fac şi ei cadouri de Crăciun, chiar dacă artileria grea vine „con los Reyes Magos” adică de ziua celor trei magi... Atunci se serbează în forţă... şi se dau cadouri copiilor.  
 
În seara de ajun, numită aici „La Noche Buena”, după ce vin de la biserică, unii spanioli cinează în familie. Alţii consideră că prânzul primei zile de Crăciun (Día de Navidad) este mai important. Tradiţionalele mariscos (fructe de mare), peste care tronează angulas (anghile, pui de ţipari), nu lipsesc de pe masa nici celui mai sărac spaniol. Urmează o supă (de casă) caldă, o friptură, urmată de desertul tradiţional numit turrón, un fel de alviţa făcută din miere, zahăr, albuş de ou, nuci şi alune prăjite. „Jamonul” (jambonul) este şi el la loc de cinste, mai ales că Spania deţine locul de elită în prepararea acestuia. Madridul, cred că este printre puţinele oraşe din lume care are unul, sau mai multe, „Museo del Jamón”. Wow, ce salivare se face acolo! Papilele gustative lucrează din plin. Acolo se şi gustă... din bunătăţile şuncilor! Contra-cost, desigur. „La botul calului”, vorba aia, sau stând comfortabil la o masă, poţi savura o feliuţă de Jamon Serrano. Dacă vizitaţi oraşul vă dau şi o adresă: Calle de Atocha, 54, 28012 Madrid. Mai e un alt muzeu de şunci pe: Calle Mayor, 7, 28013 Madrid, nu departe de intersecţia cu Calle San Cristobal. Sper să îmi dea şi mie un picior de porc afumat cadou curatorii muzeelor cărora le fac reclamă pe-aici!  
 
Să ne reîntoarcem la „españolii” noştri şi la seara de Crăciun. Şi ei pregătesc mai multe feluri de mâncare - ca la noi -, dar trebuie să recunosc că sunt mai chibzuiţi. Nu fac abuzuri şi nu mănâncă până li se apleacă... Ibericii nu prea cunosc şi nu prea ştiu multe depre sarmale, dar se delectează cu „paella” care are unele ingrediente similare, precum carnea, orezul şi mirodeniile...! Fără varza acră însă! Desigur se distrează şi vorbesc mult şi tare, căci doar latini sunt precum cei de pe meleagurile mioritice. Beau... dar mai puţină tărie şi mai mult vin, „sagria” de preferinţă – un vin roşu amestecat cu rom, bucăţi de fructe, cuburi de ghiaţă şi mirodenii...  
 
După cina festivă majoritatea vizionează la televizor discursul tradiţional de Crăciun al suveranului, regele Felipe al VI-lea al Spaniei! Vorbe de suflet, îndemnuri, mesaje de pace şi bucurie! Apoi cei mai viejo, adică seniorii familiei, iau drumul patului, iar cei tinerei de abia aşteaptă să se termine cina pentru a pleca la fiesta... la dans, la discoteci, baruri şi la alte distracţii de noapte.  
 
În aceste zile, metropola trăieşte intens 24 din 24 de ore. Centrul Madridului este mereu zgomotos, însă în această perioadă vuieşte! Dacă închizi ochii, pur şi simplu ai impresia că te afli într-un capitol din Scrisoarea a III-a! Cu câteva schimbări în versurile eminesciene, bineînţeles: „Şi abia veni Crăciunul/ Ce mai freamăt, ce mai zbucium/ Vitrine-abundând de daruri,/Juvaieruri şi de dulciuri/ Madrilenii umplu strada/, Cumpărând la primul semn/, Totul ce le cade-n mână/ După ochi, gust şi îndemn// Şi apoi se duc spre case/ Încărcaţi ca nişte-albine/ Cu buzunarele goale.../ Pân’ la anul care vine!”  
 
Ei, dar ce credeţi că noi românii nu facem la fel? Ne place să facem cumpărături, să dăruim, să ne bucurăm de bucuria altora! Aşa e frumos! Aceasta e partea pozitivă a sărbătorilor de iarnă. Uneori, o mică atenţie oferită cu drag apropie oamenii, făcându-i mai buni, mai prietenoşi, mai înţelegători şi mai fericiţi. Căci de aceea se zice şi pe aici:  
„Feliz Navidad”!  
----------------------------  
Camelia STOIAN  
Madrid, Spania  
27 decembrie 2015  
 
Referinţă Bibliografică:
Camelia STOIAN - TELEGRAMĂ DE LA MADRID (2) – FELIZ NAVIDAD / Camelia Stoian : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1823, Anul V, 28 decembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Stoian : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Camelia Stoian
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!