Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Aparitii > Mobil |   



ÎN OGLINDA SUFLETULUI MEU - NOU VOLUM DE VERSURI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Poeta Camelia Ardelean, „refugiată-n zilnice parade“  
 
Trebuie să recunosc, de la început, că am lecturat, cu interes şi cu plăcere, volumul de versuri intitulat „În oglinda sufletului meu“, semnat de tânăra şi talentata poetă Camelia Ardelean. O carte tipărită în acest an la tot mai cunoscuta şi apreciata Editură Inspirescu, din Satu Mare.  
 
Nostalgice pe alocuri, insolite şi retorice, patetice şi „îmbrăcate“ într-o muzicalitate ce place auzului, versurile Cameliei Ardelean denotă o uşurinţă a versificaţiei cum mai rar am întâlnit la alţi poeţi din generaţia ei. Sigură pe mânuirea condeiului, dar şi pe regulile gramaticale ale limbii române, poeta are un discurs liric bine „ornat“ cu metafore: „Răsuflu tinereţea cu ardoare,/ Îmi văd neîncetat de al meu zbor,/ Mă-mbăt cu-a zilelor de vis savoare,/ Plutind, din când în când, pe câte-un nor.“ (Destin - pag.82) sau: „Dau buzna peste mine amintiri,/ Strivindu-mă cu goana lor nebună./ Adăpostită sub un colţ de lună,/ Încerc să evadez din amăgiri.“ (Traficantul de vise - pag.54)  
 
Camelia Ardelean dă dovadă în acest volum, cum de altfel şi în volumele anterioare publicate, că stilul clasic îi asigură cel mai bine posibilitatea de a-şi exprima stările sufleteşti, emoţiile şi sentimentele. Orice vers pare bine „lustruit“, fiecare strofă contribuie la arhitectura poeziei căreia i se substituie, chiar dacă, adeseori, orice strofă poate fi socotită un poem de sine stătător: „Poetu-ncearcă-n scurta-i existenţă/ Să creioneze calea unui vis./ Cu iz de flăcări şi de penitenţă/ Este iubirea-n propriul paradis.“ (Suflet de poet - pag.102) sau: „Ni-e viaţa colivie de cleştar/ Sau, uneori, o temniţă adâncă,/ Şi-ntr-ale scrisului n-avem habar/ De slovele ce ne aşteaptă încă...“ (Rol de poet - pag.49). Aproape toate poeziile grupate în acest volum de către Camelia Ardelean, lasă impresia că poeta se confesează cititorului dispus să-i împărtăşească măcar o parte dintre stările-i sufleteşti: „Mi-a-ngheţat şi fericirea, cu o lacrimă-n exil,/ Împietrită de zăbava dintre martie şi-april...// Traversez singurătatea c-un surâs gimnazial,/ Mă priveşte fără jenă, cu-al ei rânjet bestial.“ (Mi-a-ngheţat şi fericirea - pag.44).  
 
Un poet ce ne avertizează că „plouă peste lume cu adânci suspine“ şi care ne asigură că iubirea „e o scumpă amuletă“ sau „un fluture ce moare/ în simpla tresărire de cuvânt“, nu poate fi decât un poet talentat, aşa cum este şi cazul Cameliei Ardelean, care încearcă, în multe din poeziile sale, să găsească răspuns la o serie de întrebări: „Oare nu e păcat/ Că azi, doar banul ne vorbeşte ?“; „Cum aştept să vină mâine, când nu m-am desprins de ieri?“  
 
Fluenţa versurilor, păstrarea unui ritm captivant al rostirii poetice, găsirea unor rime mai rar întâlnite, precum şi abordarea unor teme capabile să emoţioneze pe cel care ascultă sau lecturează poeziile incluse în cartea la care facem referire, ne fac să credem, cu sinceritate, în reuşitele viitoare ale poetei Camelia Ardelean.  
 
În încheierea acestei scurte recenzii, subscriu la sublinerea pe care o face poetul Eugen Evu pe ultima copertă a acestui volum: „Camelia Ardelean se limpezeşte prin scrisul ei melodic, remarcabil, al talentului autentic, şi nu manierist. Emoţia primează, este „motorul“ suav, gingaş, înrourat, înduioşător, al gesticulaţiei lirice.“  
 
Ioan Vasiu  
 
.................................  
 
.................................  
 
Camelia Ardelean  
 
Redefinirea spaţiului personal la doar o privire distanţă  
 
Cât de neînsemnat ar fi acel simplu punct, care totuşi ar putea fi de referinţă… Oricare mers, până şi o rotire în jurul propriei fiinţe, depind exact de acel punct. Absolut nevinovat privindu-te pe tine, stând în block-start spre mai departe, timp în care surprinzător afli că eşti legat, în univers, cel puţin de propria ta imagine, pe care o trăieşti de multe ori aievea, fără a şti neapărat dacă e cea adevărată.  
 
Evident că te duci descifrabil în reflecţii, atunci când îţi pui sufletul în cea mai uşor programabilă balanţă, care face legătura între real şi imaginea despre acesta. Ce să aibă oglinda cu sufletul… păi cred că totul! Sufletul trebuie, până la urmă, privit de undeva, din afară, pentru a fi sigur că este al tău, altfel rişti să îţi confunzi personalitatea cu mai ştiu eu a cui…  
 
Ceea ce face frumos să se întâmple poeta Camelia Ardelean, şi anume „În oglinda sufletului meu” poate fi o crudă şi totodată închegată, spre definire, privire ajunsă la maturitatea matriceală a cuprinderii înţelepte, aşezată pe principii estetice cu vibraţie lirică de excepţie, atent aranjată ca un car alegoric, pe care odată urcate, ideile să arate aşa cum trebuie, adică impecabil.  
 
Referirea la acurateţe, pe care tocmai ce îndrăzneam să o proclam, se susţine de la sine: „Plouă peste lume cu adânci suspine,/ Iar speranţa nouă tinde spre ocult,/ Aşteptăm o rază care să ne-aline,/ Retrezind zglobie-al fericirii cult.// Îngerii de ceară nu ne mai acultă,/ Rugăciuni febrile tremură în van,/ Copleşiţi de reguli şi mâhnire multă,/ Aruncăm credinţa peste paravan.// Suflete de gheaţă, ca-ntr-o bibliotecă,/ Zeci de pagini goale lin îşi răsfoiesc,/ Ofilita soartă-şi plimbă pe potecă,/ Avansând rănită, zâmbetul grotesc.// În oglinda vie ne privim cu teamă,/ Îngroziţi de-abisul ce-l putem vedea,/ Respirând cuminte, ne-ndreptăm spre vamă,/ Croşetăm fantasme după o perdea.// Stăm zidiţi în ocne de singurătate,/ Îmbrăcaţi în straie de circari banali,/ Deghizarea-n iarnă n-am pus-o deoparte,/ Ne-am rămas, în viaţă, cei mai mari rivali.” (Oglinda sorţii).  
 
Sunt aici, neîndoielnic, mai mult decât elemente supracalificate cu sau în stări, nu toate facultative, ci pare-mi-se, la un moment dat, obligatorii, cu toate nuanţele necesare pentru un curcubeu veritabil. E trăirea adâncă a poeziei vii, care se loveşte, deloc altfel, decât de bolta incredibila, impasibila şi uneori aproape că imposibila de-nţeles, ea, soartă.  
 
După cum excelent remarca în studiul său introductiv Acad. Eugen Evu, aşa şi e… O exprimare-n extrapolare a lumii curbate, îndoite-n sentimente grave, fără neapărat să-l parafrazez pe mult-preţuitul meu prieten. Revolta vine ne-ntrebată, la fel şi suspinul. Dar şi doza necesară de (auto)ironie, care face bine, dacă ne cuprinde la intersecţiile inerente firii.  
 
Dacă văd bine, e un suficient tot (relativitatea nu-mi dă pace!) într-un singur poem, ceea ce mai rar de a se întâmpla. Camelia Ardelean dovedeşte că are soarta în propriile mâini, iar oglinda care nu-i dă pace e binevenită-n acuarela spaţio-temporală, pe care, vrem nu vrem, trebuie s-o avem permanent la noi în astă viaţă, pe urmă mai vedem…  
 
Daniel Marian  
 
Referinţă Bibliografică:
ÎN OGLINDA SUFLETULUI MEU - NOU VOLUM DE VERSURI / Camelia Ardelean : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1715, Anul V, 11 septembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!