Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Biografii > Mobil |   


Autor: Boris Mehr         Publicat în: Ediţia nr. 1319 din 11 august 2014        Toate Articolele Autorului

Scurtă istorie a vestitului Koba
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Scurtă istorie a vestitului Koba 
  
În anul 1879, luna decembrie , se năştea la Gori un prunc pe nume Iosif, tatăl său legal fiind Visarion, dar tatăl natural nu s-a arătat la botez. Era un nobil gruzin, la care era angajată mama viitorului tătuc al popoarelor. Cizmarul osetin Visarion îşi bătea cu regularitate familia, ceea ce l-a obligat pe nobilul gruzin să-l trimită pe bietul Iosif la un seminar teologic. Iosif era obsedat de legenda unui haiduc pe nume Koba, a luat acest pseudonim cu care îl onorau numai prietenii cei mai fideli, mai târziu, adică Molotov, poate şi alţii, majoritatea prietenilor fiind lichidaţi cu multă atenţie după 1917. Cu aproape un deceniu mai devreme se născuse la Simbirsk învăţatul-teroris Ulianov-Lenin, care dorea din tot sufletul să-l răzbune pe fratele Alexandr, unul dintre participanţii la un atentat arhicunoscut împotriva ţarului. La un deceniu după naşterea lui Iosif-Koba se năştea un alt titan-tâlhar , viitor pictor şi dictator Dolfi Hitler. În doar două decenii, 1870-1890, istoria s-a căpătuit cu cei mai destoinici călăi din mileniile cunoscute de noi. Împrietenindu-se cu un revoluţionar de profesie, Iosif a învăţat cum se jefuiesc transporturile de bani pe calea ferată, bani necesari luptei împotriva ţarismului. A ajuns la închisoare, apoi în Siberia, unde erau mai mulţi revoluţionari decât în toată Rusia. Koba a devenit Stalin, cum Ulianov a devenit Lenin ( de la fluviul Lena), Bronstein a devenit Troţki ( după numele unui gardian). Tovarăşii se cam fereau de Koba pentru că acesta dormea cu cizmele pe el şi mirosea urât. I se spunea „puturosul”, iar la limbi străine era tufă de Veneţia. În schimb citea orice era în limba rusă, pe care a îndrăgit-o mai mult decât gruzina. Nu iubea pe intelectuali, era tăcut, se supăra repede. Antipatia lui pentru Troţki, Kamenev, Zinoviev era evidentă. În tinereţe , seminaristul scria versuri de dragoste, despre natură,aşa cum Hitler picta. . Apoi s-a căsătorit cu fiica unui revoluţionar Svanidze, pe care o salvase de la înec. Iosif avea o mână mai scurtă, în urma unei poliomielite, de aceea în multe poze apare cu mâna sub al treilea nasture al hainei militare, imitându-l pe Napoleon. În ce priveşte talentele sale de militar se poate spune că era total inapt, având la activ două înfrângeri răsunătoare – la Ţariţân, numit ulterior Stalingrad, unde a fost trimis pentru organizarea alimentaţiei armatei, dar a intervenit în planurile de atac, apoi în Polonia, unde , alături de un alt inapt precum Tuhacevski, a pierdut toate bătăliile. De aceea l-a şi împuşcat, în 1938 pe admirabilul său tovarăş de arme, acuzându-l de complot. Destinul lui Stalin a mai avut sincope riscante, astfel ,în 1917 s-a opus acţiunii din octombrie ( 7 noiembrie, pe stil nou) , numai pentru că organizarea era în mâna lui Troţki. Lenin l-a iertat, dar tensiunea dintre cei doi a crescut în timp. În 1922, la trei ani de la atentatul comis de socialist-revoluţionara Fani Kaplan, nu se ştie de cine încurajată, Lenin a căzut la pat, iar Stalin l-a izolat la staţiunea Gorki ( a nu se confunda cu numele scriitorului) . Krupskaia , soţia lui Lenin, care i-a suportat soţului toate aventurile amoroase, a fost îndepărtată brutal de către Stalin. Lenin i-a scris că relaţiile lui cu secretarul general Stalin sunt îngheţate şi va clarifica poziţia acestuia în partid. Lenin a murit după un an şi jumătate fără a mai clarifica nimic. Dar lagărele, poliţia politică, dictatura au fost creaţia bunului Lenin, cu entuziasmul lui Troţki , aflat alături. Contribuţiile catastrofale ale lui Koba au constat în următoarele – lichidarea întregii echipe formate de Lenin, izgonirea, apoi uciderea lui Troţki şi, cel mai important – desfiinţarea NEP-ului, noii politici economice, adică a pieţei libere şi iniţiativei libere, prin care Lenin dorea să stabilizeze economia. Colectivizarea forţată este opera fundamentală a lui Stalin, metodă preluată orbeşte de ţările socialiste după al doilea război mondial, cu excepţia Poloniei, Iugoslaviei şi Bulgariei ( aici existau cooperative înainte de război). Pasul invers făcut de guvernul Roman, în România anilor 1990-1991 a fost la fel de inept. În 1925, Stalin îl lichidează pe Frunze, de teama unui puci militar. Paranoia se accentuează. În 1929-1932, ţăranii ucrainieni cad victimă duşmăniei nebuneşti a lui Koba, care considera că Ucraina nu este devotată Puterii Centrale. Îi înfometează, mor milioane de oameni, sunt bombardaţi , mitraliaţi. SUA a ajutat cu tehnică şi consiliere programul de industrializare a URSS, un program – fulger, cu scopul vădit de a da o lecţie Europei de Vest şi a opri tendinţa URSS de a avansa în Asia. Ascensiunea lui Hitler, în loc să-l îngrijoreze pe Stalin îl fericeşte, caută mereu colaborarea, în ura sa pentru Anglia şi Franţa. Rezultatul – pactul Ribbentrop-Molotov de împărţire a Europei de Est. Alt rezultat- un pas aproape fatal – mutarea spre vest a graniţelor URSS, subestimarea strategiei germane, trezirea unor duşmănii nedorite din partea Poloniei şi României. Stalin credea orbeşte că Hitler nu va deschide frontul răsăritean, dar a încălcat principiul lui Napoleon, nu aştepta să te atace duşmanul. Micul osetin-gruzin s-a dovedit din nou un pigmeu în arta militară. A fost salvat de dârzenia ruşilor siberieni, ca şi de ajutorul american. După război, vechiul antisemitism al seminaristului s-a retrezit. A vrut să deporteze pe evrei în Extremul Orient, iar o parte să plece în Palestina să facă o ţară socialistă. Este ciudat cum de un om dotat cu o putere de muncă extraordinară, o memorie la fel de cuprinzătoare, cădea mereu în plasa propriilor iluzii. Primul care s-a bucurat de moartea lui Koba a fost prietenul Beria. Un obsedat sexual, extrem de inteligent, Beria ar fi dorit să renunţe la RDG, să facă o pace durabilă cu Vestul pentru reforme în interior. Desigur, sub controlul Securităţii. Hruşciov, unul dintre cei mai ciudaţi lideri de la Kremlin l-a lichidat. Ne întrebăm cum au reuşit doi oameni- Stalin şi Hitler, aparent normali, să ucidă zeci de milioane de oameni. Nu ei i-au ucis, ci un sistem care funcţiona ca aparatul lui Kafka din povestirea COLONIA PENITENCIARĂ. Ideologia, structura bazată pe această ideologie au funcţionat nebuneşte. Istoria este presărată de asemenea fapte iniţiate fără feed-back de fanatici ai puterii. Fostul jefuitor de trenuri cu bani nu avea nimic comun cu progresul social, economic. Lecţiile nu se învaţă. Sperăm că marile puteri nu vor accepta asemenea lideri, deşi viitorul nu poate fi prezis.  
  
BORIS MARIAN  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Scurtă istorie a vestitului Koba / Boris Mehr : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1319, Anul IV, 11 august 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Boris Mehr
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!