Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Jurnal > Mobil |   


Autor: Bianca Marcovici         Publicat în: Ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016        Toate Articolele Autorului

Bianca MARCOVICI - FILE DE JURNAL (1)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Eu am prieteni evrei… Eu am prieteni evrei, cum pot să fiu antisemit? Cam cu asta se defilează pe net, sau în presă, liste româneşti, e.t.c. Citind-o pe Herta Muller în romanul ei, „Animalul inimii” unde e evocată o familie de evrei, vecini, cu care a trăit în armonie, după ce, tatăl ei, gestapovist a ucis cu sânge rece, evrei şi nu numai… M-am gândit-oarecum că ochiul ei priveşte cu indiferenţă ce se întîmplă! Fotografiază dar nu se implică! Astea sunt ipostaze care m-au făcut să notez. Copiii lor nu sunt responsabili de păcatele părinţilor, asta-i un adevăr…  
 
***  
La postul de televiziune de istorie am privit odata un film despre ce a urmat după al doilea război mondial, cum americanii au încercat să reeduce copiii nemţi punându-i în legătură cu cultura americană, tipărind ziare în limba germană, aducînd concerte cu artişti americani, bani mulţi investiţi pentru reculturalizarea poporului german. Era normal, doar nu e posibil să faci genocid.  
 
***  
Pe vremea lui Ceauşescu eram fericită când, la radio, între orele opt şi nouă dimineaţă, ascultând melodia preferată, înainte de închiderea emisiunii dădea, cică la cererea cuiva, o melodie străină. Asta era contactul nostru cu străinătatea! Acum, dupa ani mai ascult muzică de toate genurile, filmate la vremea lor, adică acum 40 de ani, 20 de ani, etc şi mă miră că le văd pentru prima oară. Îmi închipuisem pe vremea împuşcatului că toţi trăim la fel, adică nu există ceva mai mult decît ni se oferea, adică lumină, apă întreruptă de la nouă la cinci, viaţă austeră, sumbră, delegaţii ca inginer constructor, fără să se ţină seama că eram femeie, pe orice vreme, pe toate coclaurile, Muntenii de jos, Vaslui, Bărlad, Bucureşti, precum un bărbat cu cizme veşnice, muzica indicată de partid, gazeta de perete unde puteai să pui un poem numai dacă îl proslăveai pe ăia cocoţaţi pe stiva de lemne, cu steagul roşu! Colaborarile care mi se cereau, ţin minte exact, cînd vizitam redacţiile din Iaşi mi se zicea: „adu şi tu o poezie patriotica, nu de astea…că le cenzureză ăia”, etc! Ziarele cumprindeau aceleaşi articole patriotice standard. Oare cine ne îndopa cu ele primind salare grase, fără macar să reacţioneze, doar atunci s-au mai eschivat, în ultimul an, după ce –cu ochii mei- la Casa Scînteii, în vizită fiind, la micul lor restaurant tronau pastrămuri, brînzeturi, nevăzute în Iaşul meu, de ani şi ani! Poetul Ion Horea m-a condus odata spre autobuz. Imi zicea cît suferă el că nu poate publica decît autori aliniaţi partidului în „România Literară”.  
 
***  
Debutul mei la „Numele Poetului”, la Luceafărul. Alt poet din redacţie, Cezar Ivănescu care mi s-a plâns de acelaşi lucru! Cozile la care stăteam, ore întregi pentru nişte cartofi mici îmbrăcaţi în pămînt sunt ultima imagine pe care mi-o amintesc de la Iaşi. Vânzătorii ajunsese cei mai bine cotaţi oameni. Trebuiau cultivaţi, mângâiaţi, pupaţi în f… ca să te anunţe că au primit ceva la aprozar. Nu mai vorbesc de celelalte… Să ai relaţii la restaurantele de partid unde toţi membri lor aveau intrare liberă, în timp ce eu priveam prin de afară cum se lăfăiau la mese, zîmbeau, lumea era a lor! Am stat şi eu la un rând să cumpăr măcar o sută de grame de pastramă… Degeaba, după două ore de coadă am fost refuzată. Nu lucram acolo. Tocmai fusesem invitată de Editura „Litera” să dau bun de tipar la carte mea, „Dincolo de paradis”! Chiar că eram dincolo de paradis: nu-s facută pentru Sahara/ n-am să ajung-să vând sticle goale/ când n-o să mai am de mîncare/- scriam! Sahara…cum puteai să scrii atunci, România?  
 
***  
Aveam mulţi prieteni care erau scriitori. După 1989 neghina s-a ales! Ce s-a întâmplat înainte de 1989? Mă duceam destul de des la redacţiile:” România Liberă, Cronica, Convorbiri Literare sau Editura „Junimea”, Casa Pogor la întâlnirile junimiştilor! Iancu Vasile, Lucian Vasiliu, Nicole Turtureanu, Daniel Corbu, Nichita Danilov, Emil Brumaru, Ioanid Romanescu, Virgil Cuţitaru, Ioan Holban, Ioana Vasilescu, Valeriu Stancu, Cassian Maria Spiridon şi mulţi alţii. Vroiam să trăiesc în atmosfera scriitoricească, uneori veneau la mine şi în micul meu salon inventam o altă viaţă literară! Ştiu, telefoanele erau ascultate, în ele erau microfoane! Lucru ăsta l-am aflat după 1989, ce mai puteam schimba? Ne-am scos repede „piesa neagră” din telefon fiind bucuroşi că nu ne mai ascultă nimeni! La serviciu am descoperit în subsol camerele de ascultare. Erau stivuite tot felul de aparatură, un zid întreg! Mă întrebam deja, de ce m-au mutilat trimiţându-mă la „maşina de detectat minciuni”, cum am scris după ce publicasem în revista „Cultul Mozaic” poemul „Auschwitz”.  
 
***  
Ce a mai urmat, după 1989, am reuşit să ne asociem. Asociaţia de prietenie, România- Israel-Filiala Iaşi. Am avut veo 200 de membri. Sediul a fost la mine acasă. Am reuşit să organizen o mulţime de întâlniri culturale, schimburi culturale, la filarmonică, la TV-Radio Iaşi. Expoziţie de fotografii, etc. Figuram ca secretară. Preşedinţii au fost violonistul Bujor Prelipceanu, actualmente directorul filarmonicii ieşene, mai pe urmă Grigore Ilisei, scriitor şi fost director al radio- televiziunii din Iaşi. Preşedintele asociaţiei a fost regretatul scriitor Victor Bârlădeanu. Pot să zic că reuşisem să o aduc pe Ambasadoarea Isrelului la mine în casă, i-am uitat numele. Un amănunt picant: Mi-a mâncat toată „şocolata” pe care o aveam în casă. O cutie israeliana ajunsese la mine, cineva mi-a adus-o cadou! Nu văzusem ciocolată de câţiva ani. Se făcea pe atunci numai ciocolată albă! Dispăruse cacao, cafeaua naturală, ness-ul!  
 
***  
Deocamdată mă opresc aici. Notaţiile fugare se vor sedimenta la pensie! O să fac imediat o statistică à la BBC, cu aia care ne iubesc mult!!! Am ajuns în Israel. Aici e paradisul de Dincolo… aşa cum am visat în România.. titlu de carte adevărat! De aici o să relatez totul neutru, iubesc evreii dar şi alte naţionalităţi, aşa zicea Ceauşescu, fie-i ţărâna grea…Noi eram „şi alte naţionalităţi!” Aici alte naţionaliţăţi conferă titlu de care sunt mândră, echivalent cu Turnul Babel construit în Grădinele Semiramidei din imaginaţie!  
---------------------------------  
Bianca MARCOVICI  
Haifa, Israel  
15 aprilie 2016  
 
 
Referinţă Bibliografică:
Bianca MARCOVICI - FILE DE JURNAL (1) / Bianca Marcovici : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1933, Anul VI, 16 aprilie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Bianca Marcovici : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Bianca Marcovici
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!