Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Comemorari > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015        Toate Articolele Autorului

Artemiza Bejan Reîntoarceri peste pragul uitării la zăcământul bunăstării spirituale
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
„Cântecele de dor, cântecele «bătrâneşti», doinele, cântecele de rezistenţă ale folclorului muzical bucovinean din zona Cernăuţiului, culese de la izvor şi rupte de la rădăcină pentru glastra cu flori spirituale a neamului românesc, au fost mângâiate cu glasul Artemizei Bejan, un glas de catifea ce va rămâne întipărit în memoria afectivă a celor ce preţuiesc şi urcă la suflet cântecul adevărat, curat şi valoros, pur muzical folcloric şi cu toate caratele nestematelor din zăcământul bunăstării noastre spirituale”, rostea la telefon, indicându-mi să scriu, la dispariţia artistei, maestrul Benone Sinulescu.  
Rămâne gol de cuvânt graiul în aceste momente când un neam îşi conduce spre despărţire, cu pasul gândului îngreunat şi demobilizat de supărare, o căprioară a pajiştii lui, pe care-o va plânge de-acum roua în iarbă, norii sub văzduh, umbra sub frunză, apa între maluri, câmpia, colinele, podişul şi munţii Bucovinei.  
Prima solista profesionistă, angajată, a ansamblului „Ciprian Porumbescu”, din Suceava, Artemiza Bejan, a fost românilor moldoveni sol înaripat cu aripi de melos, înflăcărat cu dragoste de cultura neamului său, juruit lui să-i panseze rana, să-i aline dorul, să-i cheme iubirea, să-i întărească puterea de lucru, să-i sporească dragostea de ţară, să-i dea cuprins iubirii de copii şi jelei de părinţi, să-i crească răbdarea, credinţa, omenia, al României, al ţării întregi, cu hotare dincolo de cele de azi, cu fraţi neînstrăinaţi şi moşii nespintecate…  
S-a stins într-un cămin pentru personae vârstnice, la vârsta de optzeci şi patru de ani! Ultimul ei spectacol a avut loc la Suceava, în toamna anului 2009, cu prilejul aniversării a cincizeci şi cinci de ani de activitate a ansamblului „Ciprian Porumbescu”. Avea origini cernăuţene, azi locuri ucrainene, spunea însăşi artista aceasta, iar spiritul ei avea origine universal umană. Cânta despre şi pentru arderea lăuntrică a omului şi se inspira numai de la izvorul natural al vieţii în unire inseparabilă cu tradiţiile, cultura şi arta sătească a aşezămintelor din bătrâna Bucovină de poveste şi-n armonie cu natura, ce ţine în echilibru, sub legi nestrămutabile, viaţa şi civilizaţia din timpuri dacice în continuitate până azi! Această artistă a fost prima ce-a interpretat o doină din zona Sucevei pe o scenă naţională.  
Refugiată de la Cernăuţi, în 1944, a făcut studii generale la Rădăuti, apoi o facultate cu specializarea statistician. A şi lucrat ca economist, pentru ca, într-o zi, cineva de la radio, cu numele Alexandru Damian, care peregrina prin ţară pentru descoperirea de interpreţi să o remarce într-un spectacol, la Rădăuţi. Solicitată să vină la Bucureşti, i se oferă ocazia de a fi propulsată în lumea muzical folclorică profesionistă, aceasta fiind ocazia de a fi prima doinitoare din Suceava în măreţia unui spectacol de scenă de prestigiu naţional. A interpretat „Bade de pe Remezan”, într-un moment de cruce a drumurilor de destin al ei, dintre care l-a ales şi urmat cu miraculos succes până la sfârşitul vieţii pe cel al spectacolului muzicii!  
„Am cunoscut-o când nu împlinisem 18 ani, acum 55 de ani, era o superbă din toate punctele de vedere.”, rememora la regretabila despărţire de Artemiza Bejan, interpreta Sofia Vicoveana. „Eu eram un copil timorat, venit din lumea satului. Era impunătoare, demnă şi foarte frumoasă. A avut un glas limpede, clar şi un repertoriu aparte, cu doine, cu bătrânească şi cântece de dor. Am aflat târziu că este în suferinţă, am încercat să o ajut cât am putut. Îmi pare rău de tot necazul ei şi îmi pare rău că nu am reuşit să o ajut mai mult. Obişnuiam să-i spun doamnă, până când m-a rugat să nu mai fac acest lucru, vroia să mă simtă mai aproape. A făcut ceva pentru acest colţ de ţară, este o pierdere pentru zona noastră şi pentru cântecul popular românesc. Dumnezeu să o odihnească şi să o alăture celor buni!”  
„S-a stins o voce de aur a cântecului popular românesc! Era o emblemă a cântecului popular bucovinean, fiind prima ambasadoare a doinei bucovinene. Înregistrările din fonoteca radioului naţional rămân o dovadă de necontestat a valorii repertoriului său. Din câte cunosc, locuia singură, la Bucureşti, într-o garsonieră modestă, luptând din greu cu sărăcia şi suferinţa fizică. Moartea a venit ca o veritabilă eliberare din mrejele unei societăţi ale căror valori au fost pervertite, o societate în care artişti reprezentativi sunt ignorţi, umiliţi şi condamnaţi la o existenţă mizeră! Este tragic şi revoltător să constaţi că oameni de o asemenea valoare se pierd în negura uitării şi sfârşesc singuri şi neajutoraţi. Dumnezeu să o odihnească şi să-i călăuzească paşii spre o lume mai bună!”, sunt rostiri uimitoare de câtă analiză obiectivă pe seama unor experienţe de viaţă necrezute, conţin, ale foarte tânărului interpret de muzică populară şi realizator radio-tv, Mircea Cârtişorean Raţiu.  
Odată cu dispariţia Artemizei Bejan se adaugă în troianul de regrete tardive, remuşcările, meditaţiile, întrebările, uimirile că oameni de certă şi solară valoare patrimonială a neamului românesc ajung la bătrâneţe să sfârşească bolnavi, părăsiţi, uitaţi, săraci, trăindu-şi chinuitor ultimele zile, cu lipsuri şi cu demnitatea umană şi preţuirea cuvenită periclitate!  
„A încetat din viaţă, la vârsta de 84 de ani, una dintre primele interprete ale cântecului popular din Bucovina – Cernăuţi, Artemiza Bejan.”, scria, la rându-i, mistuit în tăcerile glasului, interpretul şi realizatorul la Radio România, Cătălin Maximiuc. „A fost prima interpretă profesionistă din această regiune şi tototodată prima solistă profesionistă, angajată a ansamblului «Ciprian Porumbescu» din Suceava. Ultimul spectacol susţinut în mijlocul sucevenilor a avut loc în toamna anului 2009 cu ocazia aniversării a 55 de ani de activitate a ansamblului sucevean. Dumnezeu să o odihnească în pace!”  
La rându-mi, îmi reprim neatenţia ce era cât pe ce să mă conducă la o ocolire a acestei mari interprete de muzică folclorică a zonei Bucovinei, de nu s-ar fi întâmplat să mă întrebe maestrul Benone Sinulescu dacă am cuprins-o în cartea mea. Nu-mi trecuse prin minte aceasta, o spun pentru că nu pot să mi-o iert. Pe de altă parte, întâmplarea a avut latura ei benefică prin aceea că maestrul Benone Sinulescu mi-a mai indicat după aceasta şi alte nume, îngrijorat fiind întrucâtva de faptul că ar putea să-mi mai scape din vedere şi alţi artişti uitaţi, sau chiar necunoscuţi, iar atât cât mi-a fost cu putinţă să îndrept lucrurile, cartea aflându-se deja la Editură, repornind o muncă grăbită de documentare, la momentul în care crezusem că m-am degajat de această istovire pe care-o avusesem timp de trei ani, pentru alcătuirea cărţii, am mai adăugat multe texte cu artişti ce fuseseră omişi.  
Datorez foarte mult maestrului Benone Sinulescu pentru că nu m-a lăsat să sar peste unii artişti importanţi şi pentru foarte multă informaţie pe care mi-a oferit-o, ca şi prezentatorul Octavian Ursulescu, din partea căruia am avut folositoare consultări privindu-i pe interpreţii de muzică uşoară.  
Încheind sumarul cărţii am avut satisfacţia conferită de readucerea în amintire şi a artistei unice, de imensă importanţă în culegerea şi interpretarea unor comori de cântece oglinditoare ale folclorului bucovinean din zona Cernăuţi, Artemiza Bejan.  
Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)  
 
Referinţă Bibliografică:
Artemiza Bejan Reîntoarceri peste pragul uitării la zăcământul bunăstării spirituale / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1820, Anul V, 25 decembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!