Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Ecouri > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015        Toate Articolele Autorului

Aurelia Fătu-Răduţu. Stradă a nevoiaşilor, urcată în constelaţia bogaţilor spirituali
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Născută pe 12 iunie 1929, la Vasiova, a fost să aibă în copilărie un confort modest de locuire într-o casă nespaţioasă de pe str. Bârzăveni, la nr. 12. Provenind dintr-o familie de oameni simpli, tatăl, Teodor Fătu, fiind lăcătuş, iar mama, Maria Ioan, originară din Vasiova, fiind muncitoare, se năştea la începutul veacului trecut o stea a folclorului bănăţean în căsuţa de pe acea stradă, ce avea peste ani să se însteleze cu faima numelui celei ce venea pe lume, în sălasul ei, Aurelia Fătu-Răduţu. Preluând numele artistei strada de altădată, Bârzăveni, pe atunci a nevoiaşilor, urcă azi în constelaţia bogaţilor spirituali. N-aveam, poate, să reflectez la aceasta, dacă maestrul Benone Sinulescu nu-mi spunea. Scufundându-şi, în felul său, din nou gândul în troianul de nostalgii cu marii artişti ai scenei melosului folcloric românesc, maestrul Benone Sinulescu mi-a îndreptat meditaţia spre această cântăreaţă ilustră care a trecut ca o lumină prin veacul fără ani al cântecului românesc.  
A urmat şi absolvit în 1941 Gimnaziul de Stat pentru Fete din Reșița, apoi, în 1949, Liceul Mixt, de asemenea, din Reșița, dar cânta deja, de la şase ani şi cânta, pesemne, mirabil, cu fermecătorul glas cristalin de copil ce nu mult după această vârstă avea să intre în laboratorul de şlefuire al profesorilor de muzică Ion Românu și Miron Șoarec. Se pare, fără a avea date certe în legătură cu aceasta, că ministrul Carol Loncear, originar din Bocșa Montană, ar fi sprijinit-o să se lanseze în lumina, splendoarea, dar şi asperităţile carierei artistice. Fapt este că în 1950, Aurelia Fătu-Răduţu ia admiterea la Conservatorul din București, dovadă a nivelului superior de studiu, şi ardoarei de a şi-l dezvolta, iar traseul ei solar prin cântecul de suflet, românesc, indică propriul talent, certa sârguinţă, seriozitatea, munca neîntreruptă.  
Ca om şi ca artistă fermeca. „Era”, spune poetul Nicolae Sârbu, creionându-i portretul total, fizic şi lăuntric, „o femeie frumoasă, cu o ținută statuară, cu păr negru și ochi căprui, tipul bănățencei, iradiind în jur siguranță și bună dispoziție.” Frumos portret din pastele metaforei!  
În 1950, artista şi-a unit viaţa cu alesul inimii sale, colonelul de aviație Ion Răduțu, iar în 1953 a dat viaţă unicului lor copil, Adrian, azi inginer. A fost anul acesta, 1950 unul încărcat neîmpovărător, însă, cu multe începuturi de drum, cruciale pentru viitorul Aureliei Fătu-Răduţu: admiterea la Conservator, căsătoria, apoi angajarea la Ansamblul „Barbu Lăutaru”, pe atunci al Institutului de Folclor, unde a activat sub bagheta iluştrilor dirijori Ion Luca-Bănăţeanul și Nicu Stănescu. Prietenă şi colegă cu neuitata Angela Moldovan, la acest ansamblu, Aurelia Fătu-Răduţu avea să îşi cizeleze vocaţia, într-o companie cum nu se poate de nimerită pentru întinderea în faţa sa a unui drum artistic larg cât o esplanadă şi nesfârşit ca eternitatea!  
În 1953 a debutat în spectacol la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din București, apoi, în 1955 s-a angajat la Ansamblul „Ciocârlia”, putându-se spune că din acest moment păşeşte hotărât pragul nimbat al universului sonor folcloric românesc. De acum, Radio Timișoara și Radio București o vor acapara ca permanentă voce în cadrul emisiunilor de muzică populară. Va începe o colaborare fructuoasă cu Radiodifuziunea Română, acompaniată de orchestre ce-aveau la pupăitru pe dirijorii Ion Luca-Bănățeanu, Victor Predescu și George Vancu. Urmează, din 1962, apariții dese la TVR şi turnee de spectacole în ţară și străinătate (U.R.S.S., China, Japonia, Franța, Italia, Anglia).  
În august, 1972, Aurelia Fătu-Răduţu va păşi pentru ultima oară prin locurile copilăriei sale, la Vasiova, apoi, 25 septembrie, acelaşi an, va fi ultima ei zi, cancerul la gât de care suferea secerând-o de pe picioare, la Bucureşti.  
Drept o palidă recunoaştere din partea Statului Român de altădată, dar, în tot cazul mult mai mult decât din partea şovăitorului în această privinţă Stat român de azi, prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, cântăreței Aurelia Fătu-Răduțu i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Române, „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. Insuficientă şi nesemnificativă ofrandă instituţională! Tainic, însă, în spiritul scenei ard pururea jarul nestematelor ei cântece, iar lumina văpăii acestora se reflectează în lumina iubirii şi neuitării din partea neamului românesc, doar el statornic în reîntoarcerea binelui sufletesc pe care îl primeşte de undeva în răspântiile anilor şi vieţii lui!  
 
Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)  
 
Referinţă Bibliografică:
Aurelia Fătu-Răduţu. Stradă a nevoiaşilor, urcată în constelaţia bogaţilor spirituali / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1797, Anul V, 02 decembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!