Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Ecouri > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015        Toate Articolele Autorului

Nelu Huţu. Peregrin prin Letea Veche a Bacăului de-odinioară…
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Locurile natale şi ale copilăriei cântăreţului prin glasul căruia au vorbit în toată a doua jumătate a veacului trecut şi bucuria şi lacrima inimii ţărănimii ilustre şi autentice de altădată a sudului Moldovei, făceau întrucâtva parte din mărginimea Bacăului, dar au fost înghiţite bucată cu bucată cu gura lacomă a administraţiei orăşeneşti, pentru ca azi să fie o falie pestriţă de interferenţă a uliţei cu strada, nici una nici cealaltă în aspectul lor civilizat, şi una şi cealaltă eşuate în a nu fi nici stradă nici uliţă, ca şi locuitorul acestui spaţiu, nici orăşean şi nici sătean…! Aici e Letea Veche, despre ea-i vorba, fosta şi actuala Letea Veche, un cartier ori un fragment de sat învălmăşit în amestecul de identitate în care n-a mai rămas nimic din îndeletnicirile şi cultura sătească strămoşească şi nici nu se poate spune că modernitatea urbană şi-a impus marca.  
A căuta acum arta, cultura, tradiţia, folclorul, în această suburbie, ar însemna încă o eşuare în căutarea nimicului. Şi-atunci, ce altceva mai rămâne de întreprins întru găsirea urmelor acestor valori, decât călătoria prin amintiri. Doar astfel regăsim flăcăii şi mândrele, plugarii, ciobanii, plutaşii oglindiţi în opere istorice, literare, plastice, folclorice ce sunt păstrate pentru folosul contemporanilor, ca hrană sufletească şi lumină a conştiinţei, astăzi.  
Dar, numai aducându-ne aminte şi de interpretul de muzică folclorică Nelu Huţu, fiu al locului acestuia putem peregrina prin Letea Veche, pe toate drumurile de cumpănă ale Moldovei şi prin toate cămările inimii! Călăuziţi de Nelu Huţu am putea rememora câmpiile cu grâne, pădurile, apele, dealurile, munţii şi oamenii acelui timp scurs odată cu priveliştile spirituale ale lor, adâncile trăiri iradiate de la strămoşi până azi când iremediabil s-a ajuns la capăt, de aici încolo, Bacăul de ieri intrând într-o nouă dimensiune nimbată a conştiinţei istoriei muzicii folclorice româneşti.  
Aceste rânduri puteau însele să nu fie scrise dacă maestrul Benone Sinulescu nu mă incita cu glasul şi personalitatea acestui artist şi om al pământului Bacăului, muncit greu într-o durată milenară, dar iubit şi apărat cu vrednicie, păstrat curat şi roditor. „Ai greşi să nu scrii despre Nelu Huţu”, mi-a zis maestrul. „Este un mare şi neuitat cântăreţ de folclor moldovenesc. A glăsuit culminant cântecul românesc, a fost un om care într-o viaţă a uşurat munca aprigă a sătenilor truditori ai ogorului, mângâindu-i cu melosul popular în care a combinat dorurile, iubirile, bucuriile, jelile tuturor”. Datorită acestei „trageri de mânecă”, aşadar, interpretul născut la Letea Veche a Bacăului, Nelu Huţu se-ntoarce pentru un oricât de scurt popas la răspântia drumurilor printre amintiri, pe urmele culturii săteşti şi pe firul melosului folcloric moldovenesc întins de creatorii şi interpreţii lui. Sunt câţiva artişti asupra cărora m-am oprit pe cărăruile pe care i-am urmat ani de zile ca să îi cunosc sau cercetez, şi pe care a stăruit maestrul Benonme Sinulescu să nu-i pierd din vedere. Pe majoritatea i-am integrat în scrierile mele, pe unii din păcate, neavând suficientă cunoaştere despre ei, nu. Acestora, ca şi altora, le vor fi în viitor primitoare filele unei noi ediţii a cărţii mele „Timp fără ani. Oglinzile unui veac”. Mai sunt şi alte diverse motive pentru care am renunţat la zugrăvirea portretelor în cuvinte ale câtorva artişti, cum este cazul regretabil al interpretei Raveca Săndulescu, pentru care a insistat, de asemenea, maestrul Benone Sinulescu, spunându-mi despre ea că este „o uluitor de sensibilă doinitoare a Banatului şi Ardealului”. „Am apreciat-o”, a adăugat maestrul „atât ca artist cât şi ca om, a cântat uneori în acelaşi spectacol cu mine, ne-am întâlnit la televiziune deseori, o ascultam atent, eram fascinat, mă fermeca, îmi dădea hrană sufletească, îmi crea o fericire când o ascultam!” Aceste spuse m-au convins, fireşte, numai că fascinanta artistă s-a retras totalmente din lumea muzicală şi nu dă curs niciunei soliocitări de interviu, sau măcar unei scurte convorbiri din care să se poată ţese un fragment de prezentare a ei. Am apelat şi la interpreta Ileana Constantinescu, rugând-o să mă ajute pentru demersul întâlnirii cu artista Raveca Săndulescu şi mi-a spus, că nu este cu putinţă pentru nimeni de a purta o discuţie cu ea, nici măcar telefonic. Este foarte regretabilă şi absolut neînţeleasă această decizie a artistei pe care, însă, nimeni nu trebuie decât să o respecte, de vreme ce nu o poate converti prin niciun mijloc.  
În ce îl priveşte pe Nelu Huţu, materialele ce pot furniza date biografice, în afară de cântecele sale, sunt nu insuficiente, ci aproape lipsă. Prezentul text despre el s-a alcătuit pe suportul ascultării tulburătoarelor sale cântece şi al amintirilor afective depănate de maestrul Benone Sinulescu.  
O vie aducere aminte o călăuzesc versurile cântecului de mai jos, glăsuit cândva spre a rămâne ca muntele contra anilor, apărat de neuitare:  
 
Mândruliţo cu mărgele  
Spune-mi cât să-ţi dau pe ele!  
Mândruliţo cu basma,  
Spune-mi cât să-ţi dau pe ea!  
Spune-mi, spune-mi, mândruliţă,  
Cât să-ţi dau pe-a ta guriţă?  
Spune-mi, mândro, cât îmi cei  
Pentru ochişorii tăi?  
Mândruliţo cu cercei,  
Spune-mi cât să-ţi dau pe ei!  
Că cerceii din ureche  
Ei în lume n-au pereche!  
Tu pereche n-o să ai  
O guriţă dacă-mi dai!  
Că guriţa de la tine  
E ca mierea de albine!  
Pentru-a ta basma-nflorată  
Aş da dragostea mea toată!  
Şi mi-aş da şi inima  
Mândro, pentru dumneata!  
Inima, bat-o norocu’!  
Că nu-şi mai găseşte locu’!  
Că mă-ndeamnă dragostea  
Să viu lângă dumneata!  
Spune-mi, mândro dragă,  
Cât să mai aştept?  
Inimioara, mândro,  
Rău mă doare-n piept!  
Spune-mi, mândro dragaă  
Cât să mai aştept?  
Inimioara, mândro,  
Rău mă doare-n piept!  
 
Aflându-se printre informaţiile despre Nelu Huţu, rare ca apa în deşert, pe un site al postului de radio „Antena Satelor”, textul de mai jos îşi găseşte cu prisosinţă locul citării lui aici, cu atât mai mult cu cât îl creionează pe artist obiectiv şi concis, lucru binevenit şi în măsură să contureze edificator portretul acesta afectiv dedicat artistului: „Considerat cel mai de succes interpret al melodiei «Trandafir de la Moldova», Nelu Huţu se numără și astăzi printre cei mai complecși artiști ai scenei folclorice românești. Asemeni unui actor foarte sigur pe sine și pe «partitura» sa, dornic să creeze momente artistice unice și dacă se poate memorabile , Nelu Huţu a reușit să dea fiecărui cântec frumoase înțelesuri, prin interpretări originale și pline de umor. Ca angajat al Filarmonicii «Paul Constantinescu» din Ploiești, a susținut peste o mie de concerte live, în care a experimentat genul de spectacol interactiv, reușind să aducă astfel folclorul în contemporaneitate . Mai mult decât atât, a creat peste 150 de cântece, multe dintre acestea încredințându-le colegilor săi de scenă, interpreți extrem de apreciați încă de pe atunci: Ștefania Rareș, Ileana Constantinescu, Ion Dolănescu. «Hai, la hora mare», «Huțulca», «Hai la horă, măi flăcăi», «Mândruliță cu mărgele», «Busuioc moldovenesc»... sunt piesele cu care odinioară, Nelu Huţu impresiona și fascina marele public. Astăzi, aceste înregistrări îmbogățesc Fonoteca de Aur și ne ajută pe noi, iubitorii de folclor, să înțelegem că frumusețea oricărui act artistic vine întotdeauna, dintr-un preaplin de sensibilitate și expresivitate.”  
 
Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)  
 
Referinţă Bibliografică:
Nelu Huţu. Peregrin prin Letea Veche a Bacăului de-odinioară… / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1790, Anul V, 25 noiembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!