Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Ecouri > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015        Toate Articolele Autorului

Titiana Mihali. Un val de bucurie, o cascadă de supărări…
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Două vieţi devastate de destin şi două eroine de odisee: Titiana Mihali, Édith Piaf! „Privighetoarea Maramureşului” şi „Privighetoarea” şansonetistă şi-au scăldat deseori faţa în lacrimile aceloraşi mâhniri. Cel puţin în ce o priveşte pe artista maramureşeană, ele au fost de o dezolantă repetiţie până în preajma morţii sale (11 septembrie 1991) - doar moartea fiind pentru ea un act inedit şi final!  
Asemenea destine apar în descrieri ca desprinse din tragedii antice, când de fapt, atât în cazul uneia cât şi în cazul celeilalte trebuia ca biografiile să fie aurite de soare în mijlocul unor privelişti ce oglindesc măreţia artei muzicale, vibraţia atmosferei spectacolului muzical, fălnicia melosului, săgeata glasului incizând fără rană suflete, conştiinţa profesiei scenei, cu fir conexat la inimă.  
Din păcate, însă, ca şi despre Édith Piaf, despre una dintre cele mai fermecătoare cântăreţe ale Maramureşului, supranumite „Privighetoarea Maramureşului”, Tatiana Mihali, cerneala din care s-au hrănit literele înşiruite în cronici şi cărţi, e colorată din albastrele cristale ale supărării. Toată viaţa ei a fost brăzdată de cărări în cumpănă, aritmic dirijate şi disproporţionat în relaţie cu drumul cel bun: un val de bucurie, o cascadă de supărări, alt val, altă cascadă…!  
Acelaşi părinte, sau învăţător, sau confrate, sau companion al celor ce cântă, ori toate împreună, maestrul Benone Sinulescu m-a făcut atent să îmi îndrept inima spre soarta acestei artiste, să observ, simt şi înţeleg cât de îngeresc a cântat şi ce uriaşă pierdere a suferit folclorul românesc, odată cu trecerea ei în nefiinţă, la vârsta de numai patruzeci şi unu de ani. Era în culmea anilor, a satisfacerii acumulărilor din toate sferele cunoaşterii şi interpretării artistice şi umane, când abia începea să transmită în act desăvârşirea ei spirituală şi s-ar fi cuvenit să fie în sfârşit fericită, după necontenite biciuiri ingrate ale vieţii.  
Trist nesuportabil de trist: pentru Titiana Mihali timpul s-a oprit aici! A fost ca o păstoriţă ce şi-a iubit şi păzit mieii toată primăvara, trecându-i prin primejdia sacrificiului ritualic. A ajuns la iarba grasă a miriştii, în plină vară, iar cuţitul sinistru al păstorului nu s-a mai atins de blânzii mei… mieii păşteau în continuare şi creşteau ca din apă, păstoriţa însă, sfârşindu-şi timpul s-a prăbuşit sub lacrimi, spre-a se preface pământ!  
Se născuse la 29 noiembrie 1950, în Borșa, județul Maramureș (a decedat la Sighetu Marmaţiei), fusese o interpretă de muzică tradițională, folclorică din Maramureș, supranumită „privighetoare”. Era primul copil dintre cei zece ai familiei Gavrilă și Maria Mihali Rădăcină. Încă de la şaptesprezece ani a fost angajată la Ansamblul „Maramureșul” din Baia Mare și a colaborat cu Ansamblul „Cercănelul” din Borșa. În 1963, participând la un festival internațional de folclor din Dijon, în Franța, cucereşte „Colierul de Aur”, ce i s-a înmânat de către însuşi președintele Franței, Charles de Gaulle. A fost un scucces de răsunet, în măsură a-i croi alte cărări spre alte întreceri muzicale cum ar fi un festival în Polonia, la care a primit Cheia de Aur și Cupa de Cristal, după care va efectua turnee pretutindeni în lume, dintre care sunt menţionabile cele din Macedonia, Norvegia, Egipt, Sudan... În 1968 efectuează primele înregistrări la Radio România cu taraful ceterașului Gheorghe Covaci (zis Cioată) din Vadu Izei.  
La vârsta de douăzeci şi şapte de ani se căsătoreşte cu un căpitan de vas din localitatea Țăndărei, județul Ialomița, iar curând va veni pe lume o fetiță pe care o vor numi Titienuca şi care va urma o foarte scurtă şi nefericită trecere prin lume. Va muri la numai trei ani, în 1981 şi va fi înmormântată pe când artista nici nu se afla în ţară, efectuând un turneu prin Europa şi Orient şi nici nu ştia ce treegedie se consuma acasă în acest timp. La întoarcerea din turneu şi-a găsit copilul îngropat! Acesta este momentul din care va începe treptata crucificare a artistei. Valuri valuri se vor prăbuşi asupra ei tristeţile. Odată cu ele inima îşi slăbeşte iremediabil puterea şi, în consecinţă, zilele vieţii artistei îşi scurtează numărul. Va mai naşte doi copii, pe Aura şi Auraş, dar, cu toate acestea muzica plină de viaţă a ei dobândeşte tente opace de supărare, din ce în ce mai pronunţate şi în uniformitate cu avansarea bolii, agravate şi de un preinfarct suferit la un an de la moartea primei fiice, în studioul televiziunii în care filma cu Tudor Vornicu pentru o emisiune folclorică, după care a fost operată de urgenţă, pe cord deschis, la Spitalul „Fundeni” din București.  
Cum de atâtea ori în viaţă pedepsele omului nici nu trec fără să lase urme, nici nu vin singure, în 1989, artista divorțează de soţul ei și se întoarce acasă în Maramureș, unde va funcţiona ca profesoară de canto la Școala Populară de Artă din Sighetu Marmației. Ziua de 11 septembrie 1991 se grăbea însă să sosească în pragul de sus al vieţii Titianei Mihali! Inima ei s-a oprit după îndelungă şi grea zbuciumare căreia nu i-a rezistat! A fost înmormântată la Borșa, pentru ca, spre a i se îndeplini ultima dorinţă, fraţii să îi mute rămăşiţele lângă fiica ei care fusese înmormântată la Țăndărei, iar după alţi paisprezece ani, în 2005 să îi fie readuse la Borşa. Spre comemorarea sa, cântecele rămân a fi cele mai investite cu amintiri: „Mireasă, cununa ta”; „Cobor oile la vale”; „Du-te, dorule, în lume”; „Coborâi din deal în vale”; „Cine bea apă din vad”; „Rămâne lumea de mine”; „N-am crezut că pot ajunge”; „La Sfântă Măria Mare”; „Bine-mi pare c-o plouat”...  
Ce puţine cuvinte rămân în urma minunatei artiste Titiana Mihali, sortită să poarte prin viaţă jelile unei lumi întregi, şi jelile sale cât acestea la un loc! Dar cât de măreţ a rămas cântecul ei, mult mai deasupra celui mai înalt pisc pământesc. De aceea avem datoria să nu îl aruncăm de acolo în groapa neagră în care a fost coborât chinuitul corp al artistei!  
 
Aurel V. Zgheran (aurel.vzgheran@yahoo.com)  
 
Referinţă Bibliografică:
Titiana Mihali. Un val de bucurie, o cascadă de supărări… / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1789, Anul V, 24 noiembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!