Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Portret > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015        Toate Articolele Autorului

Florica Bradu. În alipire afectivă cu cerul sufletului…
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Se ştie că la un festival de la Istanbul, cântăreaţa Florica Bradu a interpretat o incantaţie despre ploaie şi s-a pornit ploaia! O fi surâs norilor, artista cu gropiţe în obraji, i-o fi fermecat cu vocea ei de susur de fântâniţă din care norii iau apă de sete şi lacrimi de bucurie, jale şi iubire, iar de aceea, ei au vărsat o ploaie caldă în răsunetul doinelor de catifea!  
„Florica Bradu”, spune maestrul Benone Sinulescu, „dacă a chemat norii şi-au venit, aducând ploaia, poate chema cu repertoriul ei folcloric, prestigios, curat, cu rădăcină, dar şi datorită frumuseţii aparte, melodicităţii catifelate, poeziei cântecului, dragostea, şi va răspunde, dorul şi va răspunde, veselia, şi va răspunde, poate invoca jalea şi va răspunde alinarea...! Este o interpretă de muzică folclorică ale cărei cântece rezonează în armonie cu sufletul omenesc!”  
S-a născut la Şicula, în Arad, din părinţi ţărani, cu iubire şi aptitudini de interpretare a melosului popular, în primul rând de către tatăl ei, un cântăreţ ştiut şi preţuit în perimetrul aşezării arădene natale a celei ce va să fie floare spirituală, floare a glasului folcloric, şi a versului fraged ca floarea, frumoasă, numai duh de cânt şi poezie, numai melancolie şi alinare a cântului! Şcolăriţă în primele clase, la Şicula, aici a sorbit în suflet primele farmece ale muzicii, auzite de la răpăiala ploii, de la sunetul frunzei, sufletul vântului, tunetul norilor, scârţîitul săniilor pe nămeţi încremeniţi de geruri, şi de la gurile sătenilor, de la cântecele psaltice, în biserică, ori de la lăutarii horelor de altădată, din sat. A urcat de mică pe scenă, la serbări şcolare şi nu era greu pentru nimeni să intuiască pentru ea un drum ales în viaţă, cel spre splendoarea şi trudnicia scenei! Într-o zi s-a lipit de urechea ei genericul unei emisiuni radio, ce-avea să-i croiască drumul şi să-i aprindă în inimă jarul unei chemări: „La cererea ascultatorilor”. Şi-a încropit un zis „post de radio”, într-un copac de sub streaşina casei, în care urca şi cânta muzică populară, la cererea vecinilor, copiilor prieteni, bătrânilor satului. Aşa s-a ivit la Şicula mica artistă ce-avea să ajungă curând marea artistă a melosului folcloric românesc, Florica Bradu.  
Paşii pregătirii şcolare şi i-a perindat prin Liceul nr. 2, apoi Liceul Moise Nicoară din Arad, fără a înceta să cânte, niciun moment, la serbări şcolare şi să participe la diverse concursuri artistice, ajungând astfel să fie selecţionată, la şaptesprezece ani, în Ansamblul „Ciocarlia”, ca solistă dar şi pentru formaţii de dansuri populare. Nu i se permite de către părinţi, însă, să meargă la Bucureşti înaintea terminării cursurilor liceale. Dar, participând la Ineu, la un concurs artistic, a fost remarcată de Ioan Bradu, cel care mai târziu îi va fi socru şi care a insistat faţă de tatăl ei să meargă cu ansamblul folcloric din Oradea pe litoral. A primit învoială de la tatăl ei, iar deplasarea la mare va fi pentru pasul cardinal spre înflăcărarea unei iubiri continuate într-o apropiată căsătorie cu Mircea Bradu, pe care-l cunoaşte acum şi aici.  
Îşi va continua studiile la facultatea de Filologie din Oradea, dar, fireşte, fără a părăsi nicio clipă cântecul. Participă la concursul de televiziune „Dialog la distanţă”, fiind nominalizată ca reprezentant al Crişanei. Este notată cu 9 şi 10, iar faptul are importanţa în sine prin aceea că va fi remarcată de Televiziunea Română şi Radio. După acest concurs va participa la Festivalul internaţional studenţesc din Turcia, unde va câţtiga locul I şi Cupa de Cristal a festivalului, după care se va prezenta la Festivalul Internaţional de la Agrigento din Sicilia, unde va fi aleasă Miss Europa Primavera, fapt meritat deplin, în măsura în care artista Florica Bradu nu farmecă doar cu talentul muzical, ci şi cu frumuseţea ei corporală.  
După absolvirea facultăţii va funcţiona ca profesoară la şcoală, apoi la „Casa Pionierilor”, ocupându-se rodnic de culegere de folclor alături de copiii înscrişi la cercul de muzică pe care îl coordona şi continuând în acelaşi timp să participe la spectacole de muzică folclorică în ţară şi străinătate.  
După revolta populară din decembrie 1989 s-a stabilit împreună cu fiica ei Raluca, în Statele Unite ale Americii, unde va continua să cânte împreună cu formaţii româneşti venite din ţară, preocupându-se afară de aceasta şi de activităţi din domeniul cosmetic, după efectuarea unui curs de specializare în înfrumuseţare. În acest timp, Raluca una dintre fiicele artistei, pe lângă Ancuţa şi Lioara, a absolvit studiile cu Magna cum laudae, fapt pe seama căruia a obţinut un post de asistent universitar. Departe de ţara natală, dar neuitând de ea şi neînstrăinându-se niciodată de spiritul, cultura, tradiţiile, melosul românesc, artista Florica Bradu a identificat în America, pentru ea şi fiicele sale un tărâm al realizărilor cele mai favorabile în planul material şi un suport benefic de menţinere spirituală în specificul curat românesc. „Doamne, greu mă-ncearcă un dor”, „Aşa-s maică de străină”, „Satul meu, oamenii mei”, „Leagănă-te vârf de brad”, etc., sunt cântece foarte emoţionale, doveditoare în acest sens!  
Autoare de cărţi, artista exemplifică modelul interpretului erudit, ce studiază, îşi dezvoltă ştiinţa în domeniul amplu folcloric este atrasă de carte şi trudeşte la făptuirea ei. La împlinirea a treizeci şi cinci de ani de activitate artistică a publicat a treia carte a sa, ce cuprinde un număr de trei sute de texte, poezii, balade şi cântece bătrâneşti, obiceiuri ale vieţii de familie şi datini de sărbători, culese de autoare, intitulată „Dor şi neuitare. Poezii şi obiceiuri din Crişana”. Evenimentul lansării s-a bucurat de sprijinul P. S. Episcop Virgil Bercea al Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, din Oradea, un ierarh care, spre cinstirea Sfinţiei Sale şi întru memoria bună şi recunoscătoare a lumii culturale româneşti este întotdeauna asociat evenimentelor de promovare a culturii şi artei noastre, unul dintre acestea find mirabila festivitate acordată aniversării celebrei soprane Virginia Zeani şi publicării cărţii închinate biografiei acestei artiste solare a scenei lirice mondiale, „Canta che ti pasa”.  
Lansarea cărţii interpretei Florica Bradu, la Oradea, a ocazionat momente de vastă încărcătură emoţională şi larg orizont cultural, moderate de jurnalista dr. Cristina Puşcaş. Artista a fost înconjurată de artişti interpreţi de folclor ai Bihorului, şi nu numai, oameni de artă şi litere, fiica sa Raluca, „o prezenţă electrizantă şi fermecătoare”, cum e prezentată în informaţii cotidiene, de nepoata sa Sophia - fiica Ralucăi şi nepotul Ioachim - fiul Ancăi Bradu, de prieteni, scriitorul şi omul de cultură Mircea Bradu, primarul Ilie Bolojan şi alţii...  
„M-am tot gândit ce au în plus canţonetele italiene comparativ cu folclorul nostru, de ce sunt mai cunoscute şi mi-am dat seama că nu au nimic în plus. M-am întrebat ce au în plus dansurile irlandeze comparativ cu dansurile noastre populare şi mi-am dat seama că nu au nimic în plus. Există doar o explicaţie de ce sunt mai cunoscute: faptul că au avut posibilitatea de a li se face mai multă publicitate. Este o carte-eveniment, care nu apare în fiecare zi. O carte care ne poartă către ceea ce este mai bun în viaţa noastră ca popor şi ne ajută să înţelegem valoarea folclorului… Deschideţi această carte şi ospătaţi-vă! Veţi înţelege mai bine ce este arhetipul, etosul, veţi înţelege-o pe doamna Florica Bradu!”, a îndemnat P. S. Virgil Bercea, deschizător al seriei vorbitorilor, la lansare.  
Fără măsură de competente în domeniu, merită a fi citate cuvintele etnomuzicologului Elise Stan, din prefaţa volumului: „Rar am mai întâlnit în literatura de specialitate o scriitură atât de limpede, o radiografie atât de fină a poeziei populare, un veritabil act de cultură şi originalitate. Vă invit să vă opriţi asupra acestor pagini, aşa cum am făcut-o eu, să vă bucuraţi de versuri şi cântări, izvorâte din sufletul românului şi surprinse de o mare artistă”.  
„Fiecare vers popular, fiecare imagine artistică e hrană pentru sufletul meu” reflectă mărturisitor interpreta Florica Bradu. „Am avut o relaţie specială cu publicul care m-a iubit şi îi sunt recunoscătoare. Întotdeauna mi-am dorit să aduc ceva nou atunci când am apărut în faţa publicului pentru a-i răsplăti dragostea. Am realizat această carte dintr-un simţământ de a dărui. Mi-am dorit întotdeauna să am un repertoriu curat, cu texte frumoase” [...]  
„Fiindcă frumuseţea doinei nu vine din rigoarea ritmului, ci din rigoarea stării tale de atunci”.  
Şi, într-o încheiere de căldură sufletească din partea fiicei artistei, Lioara Bradu, buchet de flori de suflet sunt cuvintele: „Mi-e dor de apa rece și dulce, băută pe nerăsuflate în tinda bunicilor. Mi-e dor de vorbele lor cu aromă de tei. Mi-e dor să întind mâna și să culeg struguri. Sau mere. Sau pere. Sau luceferi. Mi-e dor de Făt Frumos din vremea când eu eram Cosânzeană. Mi-e dor de Zmeul Zmeilor. Și de Muma Pădurii mi-e dor…  
Mi-e dor să chem ploaia. Mi-e dor să-mblânzesc vântul. Să încalec fluturi ca să fur cheile Raiului.  
Mi-e dor de mirosul de gutui. Mi-e dor de picioarele mele înghețate în opinci și ciorapi aspri de lână, din vremea când mergeam la colindat pentru un pumn de nuci și o straiță de mere.  
Mi-e dor de părinții mei tineri.  
Mi-e dor de mâinile bunicii mele frământând pâine. De mâinile bunicului meu frământând pământul. De mâinile mele frământând părul copiilor mei. De scaieții și ierburile câmpului rătăcite în părul meu ciufulit de copilă…  
Mi-e dor de cântecele mamei. Mi-e dor de cântecul meu. Mi-e dor de toate dorurile cântate, necântate sau necuvântate…  
Si nu-i dor ca dorurile să-l omor cu gândurile. E-un dor ce trebuie hrănit cu Dor.  
Oameni buni, de vă macină un dor, ca o foame năpraznică, deschideți astă carte și ospătați-vă. Rupeți încet și cu sfială bucăți de suflet românesc și mestecați îndelung, până ce veți simți că din cerul gurii plouă cea mai curată limbă română. Când ați adunat destulă apă vie cât să încapă într-o cană de vorbă, spălați-vă cu ea amintirile. Sau visele. Sau rănile. N-o să vă vindece de dor (că nici nu trebuie). Dar o să vă dăruiască Neuitare – un soi de nemurire pentru muritori.  
PS. Îți multumesc, mama, că m-ai învățat să-mi fie dor!”  
În timp ce acelor ce-aud, ascultă şi iubesc glasul artistei Florica Bradu, le este dor mereu de Florica Bradu. Şi atunci când au urechea, ochii şi cerul sufletului în alipire afectivă cu Florica Bradu şi cântecele sale, le este dor de Florica Bradu, cum le este dor de ei, de inima lor, de gândul lor, de dragostea lor, de suspinarea lor, de voioşia lor…!  
 
Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)  
 
Referinţă Bibliografică:
Florica Bradu. În alipire afectivă cu cerul sufletului… / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1759, Anul V, 25 octombrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!