Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Portret > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015        Toate Articolele Autorului

Aurel V. Zgheran: Liliana Oncioiu. Conversaţie simfonizată
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
„La noi pietrele vorbesc/ Iar pădurile şoptesc,/ La noi stâncile gândesc/ Iar izvoarele doinesc/, Florile sunt cântătoare/ Şi cu vorbe chemătoare.”/. Pe firul acestor versuri din „Legenda Branului”, scrise pe piatra izvorului din inima satului Şirnea se revarsă torentul sufletesc al tumultoşilor ardeleni neaoşi, cu dragoste şi credinţă stătută, domolit în line doine pe care le glăsuieşte alinător ca mâna ce mângâie, interpreta Liliana Oncioiu. 
  
Pe cât de abrupte şi dârze sunt aspiraţiile bunilor oameni cu mult dor şi adâncă poveste de viaţă, ai aşezărilor braşovene de unde provine artista şi pe care ea le cântă de copilă, cu dragul, frumosul şi fidelitatea neasemănate decât cu acelea încremenite în stânca munţilor, pe atât de melancolic, de mătăsos şi de cald e glasul acestei cântăreţe! 
  
„Muzica dă suflet universului, aripi gândirii, avânt închipuirii, viaţă şi veselie tuturor lucrurilor... înălţând sufletul către tot ce este bun, drept şi frumos...”, astfel îşi oglindeşte propria stare a actului artistic, Liliana Oncioiu, extrăgând miezul filozofiei lui Platon, din care-şi zideşte ţelul şi autodeterminarea sa de a cânta, a primi jarul cântecului prin porii sufleteşti, a i se dărui totalmente, stingând jarul acesta în apa dragostelor şi-a tuturor trăirilor omeneşti revărsate în fluviu spre viaţa sa, netezindu-i-o, dându-i lucire, sensibilizând-o! 
  
Fie vorba de veselia jocului, de setea de viaţă, rupând în aval orice dig, fie vorba de o anume boemă artistică, fie vorba de pace, bucurie, viscol sufletesc, supărare, iubire, deznădejde... toate găzduite în proporţile destinului fiecăruia..., interpreta Lilioana Oncioiu picură în orice cântec melancolie şi lirism, meditaţie şi vis, toate coborâte din norul inimii sale într-o ploaie pufoasă de sunete ce nu răpăie, ci susură asemenea firului de apă, curgând din timpuri vechi în subteran, subtil, ca şi cum s-ar furişa prin tenebrele pământului! 
  
Vorbind cu artista Liliana Oncioiu, nimeni nu-şi aleargă cuvintele, şi le caută, şi le alege, iar tonul rostirii lor nu poate fi decât optimist, scutit de orice neîncredere sau deziluzie, dar blând, aproape şoptit, căci doar aşa poate intra în armonia vocii artistei, ale cărei corzi vocale sunt toarse din mătase! De la întâile cuvinte schimbate cu Liliana Oncioiu se ţese firul unei prietenii strânse, iar întreaga conversaţie, chiar şi aceea din care se alcătuieşte un interviu, e o simfonizare a vorbirii, o plăcere a discuţiei, o provocare la aflarea unei poveşti frumoase de viaţă şi cântec! 
  
Mai apropiat şi mai accesibil unei inimi sensibile nu e nimic mai mult decât cântecul. Când este vorba despre cel popular, el are întotdeauna o legătură inseparabilă cu locurile natale. Care sunt acelea ale interpretei de muzică populară şi folclorică Liliana Oncioiu? 
  
M-am născut la 27 septembrie 1968 în satul Şirnea, judeţul Braşov, sat aşezat la poalele munţilor Piatra Craiului, în culoarul Rucăr - Bran, fiind primul sat turistic din România, declarat în anul în care m-am născut. Într-adevăr, locurile natale au fost baza cântecelor mele şi ele se regăsesc în piesa mea: „Eu sunt fata din Şirnea”. Mi-am dorit ca în cântecele pe care le-am glăsuit să cânt frumuseţea locurilor şi oamenilor din ţinutul Branului. 
  
Vorbind, aşadar, despre cântec, vorbim despre ideal în ce te priveşte. Ai ajuns greu, ori lin la el, târziu, sau devreme? 
  
Prima dată am urcat pe scenă la vârsta de cinci ani, la serbările şcolare din satul Şirnea, sat în care am urmat cursurile şcolii gimnaziale până în anul 1980. De mică am fost selectată de regretata profesoară Marioara Benga şi de soţul ei Gheorghe Benga să fac parte din Ansamblul Şcolii Generale Şirnea, atât ca solist cât şi ca dansator, participând la Festivalul „Cântarea României” din anul 1973 până în anul 1980 şi cucerind diferite premii. În anul 1980 părinţii mei au hotărât să se mute în Moieciu de Jos, un alt sat aparţinând ţinutului brănean, la doar câţiva kilometri de locul unde m-am născut, iar clasele a şasea şi a şaptea le-am urmat la Braşov, la Şcoala generală nr. 5, unde am făcut parte din corul şcolii, şi am participat la diverse competiţii. 
  
Dacă trăsăturile tale sufleteşti, spiritul tău nici scurt nici nervos, dimpotrivă cu un caracter ilustrativ în blândeţe însă cu profundă independenţă, cu distinctă personalitate, erau conturate încă în această perioadă despre care vorbeşti, la sfârşitul clasei a opta, ne aflăm deja la capătul unui drum şi începutul altuia care mai târziu va avea ca punct terminus scena cea mare. Finalmente, talentul tău muzical manifestat simptomatic dintr-o atât de fragedă juneţe, a fost fructificat la nivelul artistic acum, ori mai târziu? 
  
Mi-a plăcut să cânt dintotdeauna şi aş fi dorit să urmez cursurile Liceului de Muzică, dar mama nu a fost de acord, spunându-mi atunci că aceasta nu este o profesie adevarată, că doar „lăutarii” cântă... Astăzi şi-a schimbat părerea...! Am urmat cursurile Liceului Economic „Andrei Bârseanu” din Braşov, iar până în anul 1986, când am terminat liceul, am activat alături de Ansamblul Şcolii generale din Şirnea, din când în când. 
  
În acest caz, nu vorbim de roade timpurii ale cântului...? 
  
Da şi nu! În anul 1986 m-am căsătorit - azi am o familie frumoasă, cu două fete; soţul şi fetele mele sunt sprijinul meu în tot ceea ce fac. Am urmat apoi cursurile Facultăţii de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, din cadrul Universităţii „Gheorghe Bariţiu” din Braşov, unde am obţinut calificarea de economist, meserie pe care o practic şi în prezent. Din 1986 pâna în 2008 am făcut o pauză lungă, fără să activez cumva pentru pasiunea mea din copilarie - muzica-, fără să apar cântând, nicăieri... doar fredonam după alţi solişti melodiile care îmi plăceau. Însă nu mi-am pierdut niciodată speranţa că voi urca din nou pe scenă, măcar în faţa Şirnenilor mei dragi…! 
  
Prin urmare, întoarcerea nu a fost neaşteptată. Când a avut loc? 
  
În anul 2008. Simţind că nu s-a stins pasiunea mea pentru cântec, m-am înscris la Şcoala Populară de Artă „Tiberiu Brediceanu” din Braşov, unde am urmat trei ani canto popular si doi ani specializare canto popular, până în 2013. Aici am cunoscut-o pe profesoara Gabriela Şeicanu, cea care m-a încurajat să merg mai departe şi să-mi fac propria identitate cântând cântecele mele din frumosul ţinut brănean. Aşadar, cu ajutorul profesorului Gheorghe Benga am cules primele două cântece care au fost puse pe muzica specifică zonei noastre, de către pofesorul Viorel Moişanu din Braşov. Apoi am reuşit să-mi imprim primele două cântece în studioul „Săndel Filip”, din Cluj-Napoca, acompaniată fiind de către orchestra condusă de dirijorul Traian Covrig. 
  
Concret, harul lăuntric, la ce dată şi în ce împrejurare a reizbucnit la lumina libertăţii cântului? 
  
Începând cu anul 2011 am participat la diverse manifestări culturale, apărând totodată şi la diferite televiziuni. Apoi, tot cu ajutorul profesoarei Gabriela Şeicanu m-am hotărât să strâng material pentru un album personal. Aşa că, tot ce aveam cules, bine depozitat, atât pe benzile de casetofon, cât şi piesele pe care mi le-am amintit că se cântau în zona noastră, le-am adunat şi le-am oferit spre a le da culoare şi strălucire, spre a fi creionate Angelei Chelaru din Seuşa judeţul Alba, poet popular cu har. Au urmat imprimările în studioul „Glas transilvan”, cu orchestra „Ardealul”, sub bagheta maestrului Emil Mihaiu. 
  
In anul 2012 am cunoscut-o pe Maria Dan Păucean, cunoscută interpretă din ţinultul Albei, de pe Valea Secaşelor, care ulterior mi-a devenit prietenă „sora mea” cum spune ea, alături de care am început o frumoasă colaborare, în urma căreia am reuşit să imprimăm opt duete în care ne-am adunat gândurile şi trăirile, creionate cu ajutorul Angelei Chelaru. 
  
După întâlnirea cu artista Maria Dan Păucean se fixează, aşadar, o idee de proiect, care începe, să prindă viaţă...? 
  
Da, la sfârşitul anului 2013 am finalizat înregistrările pentru albumul ce cuprinde douăzeci de cântece, douăsprezece ale mele, piese din ţinutul Branului şi opt duete cu Maria Dan Păucean. Materialul l-am intitulat sugestiv „Din Moeciu la Doştat”, Moieciu fiind locul în care m-am stabilit eu şi Doştat locul în care s-a născut Maria. Albumul a fost editat de Casa de Discuri „Glas transilvan” din Cluj - pe acestă cale doresc să-i mulţumesc Floricăi Chiorean. 
  
Împreună cu Maria Dan Păucean ai realizări artistice mirabile. Niciodată voi nu aţi recurs la folosirea mecanică a vocii, nu v-aţi repetat, n-aţi mers pe linia cântecului comercial ieftin, aţi cântat întotdeauna respectând compoziţia şi culorea melosului popular, imaginea şi poezia pură a cântecului, nimic nu a decurs în forme întâmplătoare. Caracterizează mai direct şi mai aproape de adevăr acest fapt. Care sunt, concret, roadele zelului vostru, talentului şi inspiraţie voastre. 
  
După apariţia albumului au apărut şi primele roade ale muncii noastre, lansarea albumului având loc prima dată la Radio România Internaţional, în cadrul emisiunii „Zile d’ale d’ale noastre”, realizator Cătălin Maximiuc, apoi la Radio România Cultural, Radio „Antena satelor”, Radio Târgu Mureş. Am avut apariţii la televiziuni din întreg spaţiul românesc - aş aminti TVR 3, realizator Sergiu Vitalian Vaida, Televiziunea Târgu Mureş, redactor Mihai Nasca, Favorit TV, TVH, Etno TV, Hora TV, ANTENA 1 Deva, Agro TV, TVS Braşov, Rapsodia TV, TV SAT, Curier TV, Inedit TV etc. Tot împreună cu Cătălin Maximiuc, cel care este şi realizatorul emisiunii „Călător prin ţara mea”, difuzată pe TVH, am realizat mai multe ediţii ale emisiunii în ţinutul brănean, lansând albumul şi scoţând în evidenţă locurile frumoase în care m-am născut, satul meu natal şi oamenii locului, cu toate îndeletnicirile lor. Doresc să-i mulţumesc pe această cale pentru că a avut încredere în mine. Aş dori să mai adaug că am o colaborare frumoasă cu soliştii din zona mea dar şi cu solişti consacrati din ţară. Cu ajutorul lui Cătălin Maximiuc ne-am unit şi am realizat un album intitulat „Dragu-mi-i cu neamul meu”, care cuprinde douăzeci şi şase de cântece şi două poezii, în total cincisprezece solişti. Materialul muzical este produs de către Asociaţia „De la români, pentru români”, în colaborare cu casa de discuri IJAC Music Production. De ceva vreme am început să strâng material pentru cel de-al doilea album, dar pâna atunci mai urmează albumul cu „Asociaţia „De la români, pentru români”. 
  
Ai dreptul să decizi un final declarativ pentru cine doreşti şi, fireşte, în modul firii tale creatoare, tipic romantice... 
  
În final, aş încheia prin a spune că mă simt un om împlinit, având alături de mine numai oameni de calitate… şi asa cum spun într-unul din cântecele mele...: „Mi-a dat Dumnezeu noroc/ Şi-i mulţumesc pentru tot...!”/. 
  
Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) 
  
Referinţă Bibliografică:
Aurel V. Zgheran: Liliana Oncioiu. Conversaţie simfonizată / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1662, Anul V, 20 iulie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!