Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Patrimoniu > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015        Toate Articolele Autorului

Angela Moldovan. O întâlnire curmată, aşteptând...!
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cu obârşie basarabeană, născută la Chişinău, pe 19 septembrie 1927, copil vesel, cu ochi rotunzi ca bilele şi lucitoare ca jarul, glăsuitoare de cânt moldovenesc pur, de la natura şi vatra lui, dar finisat precum cristalul de şlefuitorul sticlei, artista inegalată între hotarele româneşti, în toate timpurile şi de nimeni, Angela Moldovan aduce dovadă că vibraţia melosului nu e o înzestrare de sine stătătoare a vocii. Ea este zidită în fiinţa umană, spre a contura armonia sunetului necontenit plămădit în melodii de mii de ani în urmă, până azi.  
E de necontrazis crezământ faptul că Angea Moldovan l-a auzit de la frunza şi fluierul ciobanului, de la toacă şi clopot din turle de vechi aşezăminte monahale, de la tulnice care-au dus în veacuri, din deal în deal, vestea, dragostea şi alarma şi de la gură de glăsuitor popular al cântecului, în care cultura, arta şi tradiţia sătească au fost sfinte ca dumicatul prescurei, de la vântul din pustiu şi de sub streaşină, de la orchestra pădurii şi de la susurul din fântână de la tot ansamblul naturii care cântă monumental, necurmat în veacuri, ani, zile şi clipe...  
De din toate aceste locuri a venit melosul care a fermecat-o pe Angela Moldovan, iar ea l-a cules ca pe grâne pentru pâinea cuptorului inimii. Pâinea aceasta, înmuiată în vin viu din podgorii plantate de mână supraumană, jumătate înger, jumătate demon, hrăneşte cu mântuire şi vină omenirea, de când e ea omenire şi până n-o mai fi! Cântecele Angelei Moldovan sunt jumătatea înger. De un timp de peste o jumătate de veac, ele mângîie inima şi-o coase la răni cu acele dragostei. Sunt printre cele mai înveselitoare din folclorul nostru, şi grandioase ca tablourile ariilor din operă. Sunt ocniţe pictate ale satului, produc alaiuri lăuntrice, întind câmpii, căi la cer, mări şi râuri cu valuri bătute de lună şi stele, codri cu zimbri, cerbi şi păsări, cu fagi deşi şi poteci împlăpumite de frunze căzute, ca inima de gânduri... Un văzduh cu eterne cărări fără pulbere, spre vis, spre dor, spre dragoste, spre lacrimă, spre ideal, spre dezolare, clădesc în suflet cântecele artistei Angela Moldovan!  
Este o Virginia Zeani a folclorului românesc. Romanţa „La oglindă” e o „Traviata” recompusă de Timotei Popovici şi George Coşbuc, înadins pentru vocea Angelei Moldovan. Monumentalele cântece interpretate de ea nu sunt numai glas măiastru miruit cu lumină de la fulger şi sunet de vioară, sunt şi linişti interioare şi fluvii de bucurii curse în tenebrele sufletului. La căldura inimii Angelei Moldovan se zugrăvesc de către meşteri vechi bucovineni, suceveni, chişinăuneni, ori de la Delenii pietrarului Ilie Şalaru, tatăl privighetorii care dintr-acolo a zburat, Maria Şalaru, fresce din cuvânt şi melodie. În cântecele Angelei Moldovan jocul chiar joacă, lacrima chiar plânge, veselia chiar râde, iubirea chiar renaşte... pe sub ochii ascultătorului cântecelor Angelei Moldovan se desfăşoară frize cu teme rustice, ascultătorul le trăieşte, intră în ele, este personaj al lor, iar gândul şi sufletul lui cântă într-o contemplaţie intimă.  
Dacă Angela Moldovan ar fi interpretat muzică de operă, fără teama de a greşi, o poate spune oricine că glasul i-ar fi slujit să fie o mezzosoprană de aur a muzicii lirice româneşti şi universale. Doar unor trei nume, Haricleea Darclé, Virginia Zeani, Angela Gheorghiu, dacă i s-ar fi alăturat Angela Moldovan, n-ar fi fost nici distonant, nici în plus! Dar Angela Moldovan a ales muzica folclorică şi inspirată alegere a fost aceasta, întâi pentru că muzica folclorică a ales-o ea pe Angela Moldovan, apoi pentru că muzica lirică, întocmai voci de acestea avea. De altfel, din 1950, câţiva ani a şi activat pe scena Operei din Cluj ca solistă de operă. Apoi, de atunci şi până azi este dedicată, în primul rând cântecului folcloric.  
Începuturile de referinţă în muzica populară, ale Angelei Moldovan, datează din perioada colaborării sale, în 1954, cu Ansamblul „Ciocârlia”, apoi cu Orchestra „Barbu Lăutaru” din București, la care devine solistă, în anul 1955. Un an mai târziu, în 1956 începe un mare circuit cu Ansamblul „Ciocârlia”, plecând din China şi continuând în Coreea de Nord, Vietnam și Uniunea Sovietică. A fost un turneu de şase luni, dintre care patru a evoluat în China.  
Abia în 1962, a trecut oceanul în ţara libertăţii, Statele Unite ale Americii, unde a cântat în şaizeci şi patru de spectacle, pe o durată de trei luni, în cincizeci şi şase de state, dintre care, la „Carnegie Hall” din New York, a evoluat într-un spectacol grandios, iar la Washington, unde s-a organizat un spectacol de gală, la „Constitution Hall”, într-o sală cu unsprezece mii de locuri a asistat însuşi secretarul de stat, Dean Rusk. Demnitarul american s-a declarat la dineul de după spectacol foarte încântat de amplitudinea artistică a muzicii folclorice româneşti, reprezentate la cea mai înaltă valoare de către interpreta Angela Moldovan. Este notabil şi faptul că la sfârşitul spectacoului, secretarul de stat al SUA a acordat autografe împreună cu artiştii români, pe discuri oferite publicului. La acelaşi spectacol, Angela Moldovan a dăruit o păpuşă îmbrăcată în port popular românesc fiicei preşedintelui Kennedy, Caroline.  
Afară de Ansamblul „Ciocârlia” alături de care a cântat între 1954-1983, şi de Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” care a acompaniat-o pe artistă un singur an, între 1955-1956, Angela Moldovan a colaborat cu Orchestra de muzică populară „Înfrățirea” din Cluj Napoca (1950-1954), Orchestra de muzică populară Radio, Ansamblul „Rapsodia română” din București, Ansamblul „Doina Bucureștiului”, Ansamblul Folcloric „Târgu Mureș”, Orchestra „Brâulețul” din Constanța, Orchestra „Plaiurile Bistriței”, din Bacău, Orchestra „Rapsozii botoșanilor”, Ansamblul Folcloric „Ciprian Porumbescu” din Suceava, la pupitru cu mari maeştri ai artei dirijorale, printre care Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Nicu Stănescu, Nicușor Predescu, Constantin Arvinte, Nicolae Botgros, George Sârbu, Ion Cobâlă... A cântat, într-o activitate longevivă artistică alături de stelele folclorului muzical românesc Maria Tănase, Maria Lătărețu, Rodica Bujor, Ioana Radu, Mia Braia, Ion Luican, Vlad Dionisie, Fănică Luca, Ana Balaci, Ion Cristoreanu, Emil Gavriș, Dan Moisescu, Benone Sinulescu, Maria Ciobanu, Gheorghe Turda, Irina Loghin, Ion Dolănescu şi alţii. A fost aplaudată şi ovaţionată pe mari scene ale lumii, printre care pe cele din Albania, Bulgaria (de două ori), Polonia (de două ori), URSS (de cinci ori), China (de două ori), Mongolia (de două ori), R.P.D. Coreeană (de două ori), Vietnam, India, Statele Unite (de cinci ori), Germania (de trei ori), Franța (de trei ori), Italia, Belgia, Olanda, Austria (de două ori), Grecia, Iugoslavia (de trei ori), Israel (de zece ori), Canada, Maroc (de două ori), Algeria (de două ori), Kuweit, Birmania Republica Moldova... A străbătut lumea, purtând pretutindeni melosul popular al neamului românesc, adunat într-un repertoriu alcătuit în mare parte din culegeri personale ale sale, predominant din zona nordului Moldovei și a Bucovinei. A avut o adorabilă apariţie în filmul regizat de către maestra originală din Buhuşi, Elisabeta Bostan, „Veronica”, jucând rolul Smaranda.  
În 1960 i s-a decernat Ordinul „Muncii” clasa a II-a şi titlul de Artist Emerit al R.P.R.; este laureată a Festivalurilor și Concursurilor Internaționale de la Varșovia cu premiul I și Moscova, cu medalia de aur; a primit în 1967 prin decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a „pentru merite deosebite și îndelungată activitate artistică”, iar în 2002 Preşedinţia României i-a decernat prin Președintele Ion Iliescu Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”. În anul 2012, la Galele Casei de discuri Electrecord i s-a decernat diploma pentru întreaga sa operă, înstelată de douăzeci şi două de discuri vinil, o casetă și un CD.  
„Mi-am făcut bundiță nouă”, „Fata neichii”, „Sârba de la Deleni”, (Deleniul, acest aşezământ ieşean căruia i se cuvine să revendice o boiereasă a cântecului folcloric moldovean, cu glas lin ca zefirul la streaşina sufletului, ochi albaştri ca safirul, fluvii de gânduri şi vulturi de speranţe, Maria Şalaru), „Ia mai zi-i măi fluieraș”, Merge satul la cules”, „Dorul mă cată pe-acasă”, „Mărioară de la munte”, „Nu-i bai”, „Cine stă posomorâtă”, „Asta-i sârba mărunțică”, „Mi-am pus dorul pe cântar”... sunt cântece cu sigiliul artistic auroral Angela Moldovan.  
Maestra Angela Moldovan, scufundă azi în ochi, aceiaşi ochi lucitori ca jarul şi rotunjiţi de compas cu un vârf fixat pe suflet şi altul în univers, o istorie şi un mit solar al muzicii folclorice româneşti!  
 
*  
 
În timpul alcătuirii acestei scrieri pentru cartea mea „Timp fără ani. Oglinzile unui veac”, maestra Angela Moldovan s-a stins din viaţă! Tristeţea ne-a devastat pe toţi! Vorbisem cu maestra să ne întâlnim pentru a efectua fotografii de folosinţă pentru ilustrarea cărţii, dar aşteptarea care îmi asumă o mare vină, a curmat acest plan. Am şi astăzi numărul de telefon al maestrei în memoria telefonului meu şi mă împiedică să îl şterg, nu ştiu ce gând! Trec mai departe de el atunci când îl redescopăr printre numere şi îl las acolo, la locul lui, parcă aşteptând încă şi azi să sun ori să fiu sunat ca să stabilim ziua întâlnirii noastre!  
Textul de carte a rămas întrerupt unde se afla când maestra Angela Moldovan a pornit călătoria (13 octombrie 2013) contra drumului pe care eu şi azi o caut! De atunci nu i-am mai adăugat nici un cuvânt!  
 
Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)  
 
Referinţă Bibliografică:
Angela Moldovan. O întâlnire curmată, aşteptând...! / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1635, Anul V, 23 iunie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!