Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015        Toate Articolele Autorului

„Regalitatea, astăzi”, ilustraţii în cuvinte, ale ASR Principelui Radu al României
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
(Partea a doua)  
 
Protestele publice din februarie 2012, faţă de întreaga clasă politică (putere şi opoziţie) care au condus la demiterea guvernului apoi la suspendarea fostului preşedinte Traian Băsescu, pentru ca voinţa a peste şapte milioane de români de la referendum să fie apoi răsturnată prin jocuri politice, sunt zugrăvite în capitolul „Mişcările de stradă, în iarnă”.  
Capitolul următor „Legătura dintre România şi Marea Britanie, prin cinci generaţii regale” este la rândul lui o peregrinare pe drumul istoric al Familiei Regale a României începută cu vizita Regelui Carol I la Londra, în anul 1874, când a fost întâmpinat de Lordul Primar de atunci, Sir Andrew Lusk. Sunt, rând pe rând evocate toate evenimentele bilaterale România-Marea Britanie, culminate cu cel care o are protagonistă pe Majestatea Sa Regele Mihai. Mai departe, alte file de amplă evocare sunt cele care ilustrează Jubileul de Diamant al Reginei Elisabeta a II-a, desfăşurat pe firul a şase zile de acţiuni publice, cu participarea a sute de mii de oameni care au omagiat-o pe Regină.  
Jubileul de Diamant al domniei Reginei Elisabeta a II-a a unit patru zile (2, 3, 4 şi 5 iunie 2012), într-o singură, grandioasă, splendidă sărbătoare a întregii naţiuni britanice. Au fost patru zile libere în care mersul timpului a avut o cadenţă solemnă, într-o desfăşurare succesivă de evenimente publice, unele dintre ele, în prezenţa Familiei Regale britanice.  
Sâmbătă, pe 2 iunie, în mijlocul a peste 130 000 de oameni, Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a, însoţită de Alteţa Sa Regală Ducele de Edinburg şi de alţi membri ai Familiei Regale a înmânat la Epson Derby, cupa jubiliară pentru cursele hipice din acest an, după care a vizitat Royal Barge, ambarcaţiunea abilitată special pentru Regină, din care urma să urmărească procesiunea nautică de pe Tamisa.  
Pe 3 iunie, în sute de localităţi din Marea Britanie şi Irlanda de Nord s-a organizat prânzul comunităţilor locale „Jubilee Big Lunch”, la care au participat numeroşi oameni, mii poate, cu toţii reuniţi în atmosfera sărbătorească londoneză. Alteţele Lor Regale, Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu ai României au participat la prânzul organizat de o comunitate locală aproape de Salisburg, la invitaţia doamnei Victoria McDonaugh, Locotenent Adjunct al Comitatului Dorset. Evenimentul a ocazionat o întâlnire cordială cu localnicii.  
În după amiaza zilei de duminică a avut loc evenimentul de o grandoare fascinantă a procesiunii ambarcaţiunilor de pe râul Tamisa, cu o desfăşurare mirabilă şi spectaculară de 1 061 de bărci, caiace, iahturi, vapoare şi alte ambarcaţiuni. Spectacolul s-a instituit într-o omagiere de o fantastică anvergură, a Majestăţii Sale Reginei, flotila de ambarcaţiuni, de şapte mile marine lungime, într-o aliniere şi o aspectare de festivitate, traversând metropola Londrei, de la podul Battersea, până la Podul Turnului, în prezenţa a 1 200 000 de oameni care au asistat de pe ţărmuri, de pe poduri şi de la ferestrele clădirilor de pe o parte şi alta a Tamisei, la o coregrafie pe ape.  
La bordul ambarcaţiunii The Royal Barge, care a plutit timp de o oră şi jumătate pe Tamisa, trecând pe sub podurile Battersea, Albert, Chelsea, Vaxhall, Westminster, Waterloo, Blackfriars, Southwark, London şi Tower s-au aflat: Regina Elisabeta, Principele Philip, Principele de Wales, Ducesa de Cornwall, Ducele şi Ducesa de Cambridge, Principele Harry. În Marea Britanie, în Europa, Commonwealth şi pe glob, multe milioane de oameni au urmărit imaginile acestor ample şi fascinante manifestări.  
Luni, pe 4 iunie, în piaţa rotundă din faţa Palatului Buckingham, pe o scenă rotundă care a înconjurat Monumentul Reginei Victoria s-a desfăşurat un concert de mare amplitudine artistică, organizat de BBC şi de Casa Majestăţii Sale Reginei, la care au evoluat: Sir Paul McCartney, Stevie Wonder, Sir Elton John, Sir Tom Jones, Robbie Wiliams, Jessie J., Ed Sheerin, JLS, Kylie Minogue, Annie Lennox, Alfie Boe, Grace Jones, Dame Shirley Bassey, Sir Cliff Richard, Renee Fleming, Gary Barlow şi alţii.  
Înaintea concertului, Majestatea Sa Regina Elisabeta a oferit un picnic. Alteţele Lor Regale, Principesa Moştenitoare şi Principele Radu ai României au participat la ambele evenimente, fiind invitate de către Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a.  
„Grădina Palatului Buckingham s-a umplut de oameni, începând cu ora 15. Regina a cerut, în mod special, ca fiecare musafir din cei prezenţi la picnicul din magnifica grădină a Palatului Buckingham să fie tratat cu cea mai mare atenţie şi ospitalitate. Astfel, fiecare dintre noi a primit un splendid coş cu o aleasă artă culinară, de la preferinţele ecologice ale Principelui de Wales şi produse de la ferma lui, până la celebrele produse de la Ferma Regală de la Windsor şi cea de la Sandringham. Totul ambalat cu cel mai mare rafinament. Nu cred că vreunul dintre cei 10 000 fericiţi posesori ai invitaţiei la picnic se va despărţi vreodată de aceste amintiri. Cu o zi înainte, şase milioane de oameni au luat parte la prânzuri jubiliare pe străzile localităţilor lor, de-a lungul şi de-a latul Regatului Unit. De fapt, întreaga filozofie a Jubileului a fost aceea a legăturii dintre Suverană şi naţiunea britanică. Se estimează că jumătate din populaţia Marii Britanii a luat parte în mod direct la Jubileu, iar cealaltă jumătate a urmărit totul la televizor” a precizat Alteţa Sa Regală Principele Radu al României.  
La concert au participat peste 570 000 de spectatori dintre care 70 000, în piaţa din faţa Palatului, iar 500 000 pe celebra cale a Londrei „The Mall”. 10 000 de spectatori au avut scaune. A fost prezentă Majestatea Sa Regina, care a urcat pe scenă, la finalul concertului. Au fost alături de Regină, Principele de Wales şi Ducesa de Cornwall, Principele ţinând un discurs de audienţă. Principii William şi Harry, Principesa Catherine şi toţi ceilalţi membri ai Familiei Regale britanice au fost prezenţi în Loja Regală. Nu a putut fi prezent Ducele de Edinburg, care s-a internat la spital din cauza unor afecţiuni de sănătate.  
După intonarea Imnului Naţional al Ragatului Unit, „Good Save The Queen”, Majestatea Sa Regina a aprins Flama Naţională de pe Mall (pe tot cuprinsul ţării au fost aprinse 60 de flame, drept omagiu pentru cei 60 de ani de domnie ai Reginei).  
Marţi, 5 iunie 2012, a patra şi ultima zi a Jubileului de Diamant a avut loc o slujbă de binecuvântare la Catedrala St. Paul’s din Londra, la care au asistat 2 000 de participanţi. Apoi, Regina a participat la o recepţie găzduită de Lordul Primar şi de Primarul oraşului Londra, la Mansion House. În absenţa A.S.R. Ducelui de Edinburg, Familia Regală britanică a participat la o recepţie găzduită de City of London, la Guildhall.  
A urmat procesiunea trăsurilor regale, pe celebra cale londoneză „The Mall”. După spectacolul flotilei de ambarcaţiuni de pe Tamisa, această procesiune a fost încă un moment fabulos. Nu de mai mică splendoare a fost spectacolul aviatic al avioanelor Forţelor Aeriene Regale britanice, care a urmat şi la care a asistat din balconul Palatului Buckingham, Regina, Principele Charles şi Camila, Principele William şi Catherine, Principele Harry.  
Cu aceasta a luat sfârşit o feerie londoneză, întinsă ca un arc ceremonios peste întreaga Marea Britanie şi mai departe, în Europa şi pretutindeni, la Jubileul de Diamant ai celor 60 de ani de domnie, ai Majestăţii Sale Reginei Elisabeta a II-a!  
Un nou capitol cuprinde însemnări fascinatorii de călătorie cu Trenul Regal, timp de două zile, la Alba Iulia. Pentru prima oară după anul 1948, cu ocazia celebrării a 90 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria la Alba Iulia, Familia Regală a României va reiniţia tradiţiile călătoriilor cu luxosul Tren Regal de care se leagă atâtea şi atâtea jurnale de călătorie, din prospera epocă a Regatului României. Marea Unire şi o seamă de „pete de culoare” posibile „la nivel individual, nu şi la nivel instiuţional” din interiorul vieţii de Palat şi al domeniului instituţional public sunt restrânse în capitolul „Învăţătura Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria.”  
Următoarele pagini sunt comemorative, dedicate Regelui Zog al Albaniei, sub genericul „Un secol de independenţă a statului albanez”. Rândurile scrise despre regele albanez au fost prilejuite de înhumarea în ţara natală a rămăşiţelor pământeşti ale sale, ceremonial la care a participat, la iniţiativa Preşedintelui Albaniei, Bujar Nishani, Alteţa Sa Regală Principele Radu al României.  
Zilele de 16, 17 şi 18 noiembrie 2012 au avut pentru naţiunea albaneză o semnificaţie aniversară, fiind marcat centenarul Statului albanez, printr-o suită de manifestări festive. În contextual reaşezărilor statale pe temelia realităţilor istorice, unul dintre evenimentele circumscrise sărbătorii întemeierii statului albanez a fost înhumarea rămăşiţelor pământeşti ale Regelui Zog, alături de ceilalţi membri ai Familiei Regale a Albaniei în interiorul frontierelor Statului fondat şi modernizat în timpul Regelui acum omagiat.  
Albania de azi, membră N. A. T. O., candidată la alinierea între ţările membre U.E., cu o populaţie de trei milioane de locuitori, după patru decenii de dictatură comunistă a reieşit la libertate repornindu-şi speranţele pentru o ţară restaurată. Ea datorează mult Regelui Zog, ilustră personalitate istorică, domnitoare între anii 1928-1939, perioadă în care Regatul României a fost condus de trei regi: Ferdinand, Mihai (sub regenţă), Carol al II-lea. Contemporanii Albaniei de azi atribuie Regelui Zog, pe lângă înfăptuirea istorică a Independenţei Albaniei, modernizarea ţării, stabilitatea, crearea de instituţii stabile şi consolidate, profesionalizarea principalelor domenii… Între 1930-1940, relaţiile albanezo-române au cunoscut o creştere şi consolidare pe baze de avantaje bilaterale. Pe aceste coordonate se defineşte şi vizita de Stat, din 1939, la Sinaia, a Suveranilor albanezi. Elementele semnificative ale legăturilor albanezo-române le constituie aromânii din Albania, o comunitate susţinută direct şi activ de către Nicolae Iorga. În prezent există în Albania două sute de mii de albanezi de origine română.  
Familia Regală a Albaniei a plecat în exil la 9 aprilie 1939, la numai câteva zile de la naşterea Prinţului Moştenitor Leka. S-a stabilit temporar în Grecia, Turcia, Anglia şi Egipt, pentru ca în ultimii ani de viaţă ai Regelui să revină în Franţa; Regele a murit la 9 aprilie 1961, la Paris şi a fost înmormântat la cimitirul Thiais, în afara capitalei franceze.  
A fost exhumat cu onoruri militare, personalităţi ale Familiilor Regale din Europa şi Asia aflându-se printre participanţii la această procesiune şi deopotrivă, solemnitate. Ceremonia înhumării a fost oficiată la Palatul Regal din Tirana. Preşedintele Albaniei, Bujar Nishani, Prinţul Leka, însoţit de logodnica Sa, actriţa Elia Zaharia, alte personalităţi au fost prezenţe la eveniment. Din partea României a participat, la invitaţia Preşedintelui Albaniei, Alteţa Sa Regală Principele Radu al României.  
La înhumarea oficiată cu onoruri militare au participat peste trei mii de albanezi. Aducerea şi înhumarea rămăşiţelor pământeşti ale Regelui Zog în Albania este un act politic cu efect al consolidării statale reverberat în demnitatea naţională. Decizia de a fi încorporat acest eveniment în sărbătoarea Independenţei de Stat a Albaniei este rod al conlucrării preşedintelui cu Guvernul albanez. „Manifestarea solidarităţii şi admiraţiei naţiunii albaneze a fost impresionantă”, consemnează Alteţa Sa Regală Principele Radu al României („Ieri”, 17 noiembrie 2012), „pe străzile însorite ale Tiranei, mii de oameni au aşteptat demn şi răbdător să ajungă la «Palatul Brigăzilor», reşedinţa Regelui Zog în anii 1930, pentru a-şi pleca fruntea în faţa sicriului defunctului rege. Ceremonia înhumării a fost onorată de focuri de tun, de discursul de omagiere al Preşedintelui Albaniei şi de cel al Şefului Familiei Regale albaneze. La ridicarea sicriului pe umerii soldaţilor Albaniei de astăzi, ofiţerul a oferit drapelul naţional care acoperise coşciugul Principelui Leka al II-lea, gest aplaudat de întreaga mulţime”.  
Sicriul Regelui a fost aşezat în Mausoleul Regal reconstruit după demolarea lui de către comunişti, pe acelaşi plan arhitectural.  
Repatrierea şi înhumarea Regelui Zog are pentru poporul albanez şi din perspectiva reprezentării sale internaţionale, semnificaţia reconsiderării şi reconcilierii naţionale. În memoria Regelui omagiat, la „Palatul Brigăzilor”, Preşedintele Albaniei, Bujar Nishani a oferit un dineu. Au luat parte prim-ministrul Sali Berisha, preşedintele Parlamentului, Josefina Topalli, membri ai Parlamentului şi ai Guvernului, ai Corpului Diplomatic acreditat la Tirana, oaspeţi străini.  
„Sărbătorile din aceste zile, de la Tirana”, consemnează în continuare Alteţa Sa Regală Principele Radu al României, „nu au doar semnificaţie istorică sau regală. Naţiunea albaneză, ţara au apărut pe hartă doar odată cu căderea comunismului şi în manifestarea aspiraţiilor către N. A. T. O. şi U. E. Albanezii au, exact precum românii, bulgarii şi celelalte popoare din regiune, partea lor inconfundabilă de tradiţie, istorie, identitate culturală. Doar cunoscând şi făcând cunoscute lumii aceste părţi definitorii din viaţa noastră putem naviga în prezent şi pregăti viitorul!”  
Un capitol următor, intitulat „Regele Mihai la 91 de ani” este închinat Majestăţii Sale Regelui, cu prilejul aniversării a 91 de ani de viaţă. Paginile mai evocă şi faptul că la gala anuală organizată de Crucea Roşie britanică, pe 6 noiembrie 2012, Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu ai României au oferit Patronajul Regal evenimentului. Crucea Roşie din Regatul Unit este sub patronajul Majestăţii Sale Reginei Elisabeta a II-a, iar Regina Maria a României a fost preşedinte de onoare al Crucii Roşii din România; Familia Regală a României a avut strânse legături, datate până în 1948, cu mişcarea mondială a Crucii Roşii.  
Este, de asemenea oglindită vizita în Marea Britanie a Majestăţii Sale Regelui Mihai în zilele de 6, 7 şi 8 noiembrie 2012 în care a participat la e serie de evenimente importante, cum ar fi dineul organizat de breslele tradiţionale ale Londrei, omagierea Majestăţii Sale şi primirea de către Lordul Primar al Londrei, în reşedinţa oficială, Manison House ori sărbătorirea în Royal Chapel Savoy din Londra, sediul Ordinului Regal Victorian, unde Majestatea Sa a luat parte la un Te Deum condus de capelanul profesor Peter Galloway, omagiat fiind pentru al 75-lea an de când a primit Marea Cruce a Ordinului Victorian. Au fost prezente la ceremonie Alteţele Lor Regale Ducele şi Ducesa de Glancester care au reprezentat pe Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a; au fost, de asemenea prezente Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu ai României, precum şi Principesa Elena cu fiica Elisabeta-Karina. Cu această ocazie s-a arborat în catedrală Stema Regală a României. Este singular în istoria de două secole a Ordinului Regal Victorian, faptul aşezării blazonului Majestăţii Sale Regelui Mihai la Royal Chapel Savoy, ceea ce nu s-a încuviinţat niciunui alt rege din altă ţară decât Marea Britanie. De acum blazonul Majestăţii Sale se va afla permanent în Royal Chapel Savoy.  
După această ceremonie a urmat un dineu oficial, oferit de Ordinul Victorian la Stationers’ Hall din Londra, una dintre cele mai vechi şi prestigioase clădiri a ghildelor tradiţionale englezeşti. Sir Gavyn Arthur, al 675-lea Lord Primar al Londrei şi Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta au rostit toasturi. Toate evenimentele s-au desfăşurat sub aură de solemnitate.  
Într-un capitol următor este evocat Regele Simeon al II-lea, la împlinirea a 75 de ani. Cu această ocazie, ASR Principele Radu a rostit un discurs în faţa ministrului Apărării Naţionale, a rectorului şi a Senatului Universităţii Naţionale de Apărare. Majestăţii Sale Regelui Simeon al II-lea i s-a conferit Medalia „Onoarea Armatei României”. De aemenea, în Sala Senatului Universităţii Naţionale de apărare, Regele omagiat şi Regina Margareta, Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu ai României, Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei şi Baronul de Holzhausen au fost oaspeţi ai general locotenentului profesor universitar Teodor Frunzeti, rector al universităţii. Capitolul din carte cuprinde o biografie a regelui Bulgariei.  
În continuare, capitolul „Competenţă şi simţ al datoriei. O perspectivă regională” se referă la aspectele economiei şi dezvoltării intrate de optsprezece ani în vederile Summit-ului Eurasiatic „Marmara”, de atunci şi până azi, actuale.  
„Nunta de safir”, capitol al unei superbităţi elogiace consemnează omagial împlinirea a 65 de ani de căsătorie a Majestăţilor Lor Regelui Mihai şi Reginei Ana. Povestea unei vieţi împreună a Regelui şi Reginei în lungul exil şi în continuare, din ziua începerii fragedei şi lentei eliberarări a României de urmele dictaturii, până azi, este povestea unei iubiri şi unei fidelităţi în faţa căreia orice rău pierde forţa luptei. „Nunta de safir” este cea care renaşte frumuseţea şi sfinţenia acestei iubiri consfinţite printr-o căsătorie ferecată cu safirele credinţei.  
Tradiţiile legate de aniversarea zilei de naştere a Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii începute încă din secolul al XVIII-lea şi prezentate pentru România pe firul depănat de pe mosorul secolelor până azi sunt povestite în capitolul „Lecţie de patriotism, memorie şi bun-gust”.  
În continuarea expunerilor înmănunchiate de către ASR Principele în cartea „Regalitatea, astăzi”, capitolul „Societatea de geografie din România” este dedicat evenimentului primirii Înaltului Patronaj Regal de către Societatea de Geografie din România, în ziua de 4 iulie 2013, la Palatul Elisabeta, în Sala Regilor. Expozeul ASR Principelui, cu această ocazie, este unul de afirmare a preţuirii faţă de breasla geografilor şi evidenţiere a semnificaţiilor pe care le au în istorie ştiinţele geografiei, din momentul participării personale la întemeierea Societăţii de Geografie din România a Principelui Carol I, şi până azi.  
Regina Ana este luminos şi afectiv omagiată în carte, la capitolul „Regina Ana la 90 de ani”. Este o filă de carte închinată Majestţii Sale Reginei căreia Principele i-a scris biografia într-o valoroasă şi splendidă carte, numită Ana. Portretul Reginei”. „În intimitatea căminului lor, înconjuraţi de copii şi nepoţi, Majestăţile Lor au sărbătorit în linişte şi tihnă cei 90 de ani ai Reginei Ana, împliniţi miercuri, 18 septembrie 2013. Dintre toate acele multe lucruri care s-ar putea spune despre Majestatea Sa, suferinţa şi continua încercare la care această femeie a fost supusă de destin ar putea să ocupe primul loc.” Aici începe firul cuvintelor afectuoase pe care ASR Principele le aşează într-o alcătuire omagială pentru Regina României. „De-a lungul anilor, la toate vârstele, Majestatea Sa a dezvăluit aparatului de fotografiat o frumuseţe, un farmec, o spontaneitate şi o eleganţă ieşite din comun. Neobişnuite calităţi, mai ales în contrast cu temperamentul care le însoţea. Fiindcă Regina noastră nu este o femeie suavă, ci una energică. Ea poate fi abruptă în reacţii, tăioasă în replici, iute în gesturi şi plină de un aplomb rebel. Agilitzatea sa nu este una de balerină, ci una de felină. Ana a României nu răspunde vieţii şi lumii, ci le provoacă. Gata mereu să se alăture unei demonstraţii de stradă, Regina preferă să călărească decât să gătească, să facă tâmplărie în loc de conversaţie de salon. Reginei îi place fotbalul, preferă bocancii pantofilor cu toc şi se simte stingherită în rochii lungi, cu diadema pe cap. Uneori, în compania verilor ei regali, Majestatea Sa face glume (în mod privat, nu în public), despre protocol şi rigorile ceremonialului”, aceasta-i o schiţă de portret a Reginei creionate călduros de către ASR Principele. „În cartea Un război. Un exil. O viaţă, Ana a României îşi făcea cunoscută, surprinzător şi franc, părerea că viaţa nu-i este datoare cu nimic, dar nici ea vieţii. Prin aceasta, Regina încerca să spună, în felul ei spontan dar profund, că nu consideră încercările unui exil de o viaţă ca fiind o nedreptate, dar nici un privilegiu. A fi regina unei ţări interzise cinci decenii este, cert, un destin neobişnuit, însă nu este cel mai la îndemână dar pe care ţi-l poate face viaţa!”, în acest mod şi încă în alte cuvinte în continuare, de foarte plastic dar exact contur, o ilustrează pe Regină, Alteţa Sa Regală Principele Radu al României.  
E un text de iubire şi reverenţă sub raza fermecătoarei oglinzi a privirii Majestăţii Sale Reginei Ana, urmat de articolul „Albert, Principele Consort”, dedicat Principelui Consort al Marii Britanii şi Irlandei de nord, născut la 26 august 1819 şi mort la doar 42 de ani, în data de 14 decembrie 1861.  
După aceasta, pe o întindere de multe file se aşterne capitolul Basarabia, jurnal de călătorie”, de Ioan-Luca Vlad. Este jurnalul unei călătorii efectuate de Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare şi Principele Radu ai României, în octombrie 2013, în Republica Moldova. A fost o călătorie cu un fond spiritual foarte emotiv, fiind prima păşire pe pământul Moldovei de peste Prut a ASR Principesei, pe când ASR Principele mai vizitase până atunci Basarabia, în calitatea de Reprezentant Special al Guvernului României.  
Jurnalul acesta, fascinant, de călătorie, este alcătuit de către avocatul, mediatorul, arbitrul, Consilierul Privat onorific al Familiei Regale a României, Ioan-Luca Vlad. Capitolul include reflecţii şi evocări care privesc momente considerabile ale istoriei uniforme Casei Regale a României şi Basarabiei. În această vizită, în afară de autorul capitolului Alteţele Lor Regale au mai fost însoţite de către Generalul de Brigadă (r) Eugen Porojan, Aghiotantul Regal, precum şi de Directorul Protocolului Regal Sandra Gâtejean-Gheorghe, de o echipă formată din doi şoferi şi o responsabilă din Departamentul Ospitalitate. Jurnalul, împărţit pe zile, zugrăveşte în deplinătate, cursivitate şi limpezime descriptivă, oglinda evenimentelor care le-au avut protagoniste pe Alteţele Lor Regale într-o istorică şi deopotrivă sentimentală vizită considerată sub semnul actualităţii externe.  
Discursul ASR Principelui Radu al României la Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova din 8 octombrie 2013, următor jurnalului de călătorie din Basarabia se intitulează „Coroana Română, instituţia identităţii statale şi a vocaţiei europene”. Titlul semnifică fondul temei. „Coroana Română”, precizează ASR „este continuatoarea lungului şir de voievozi şi domnitori care au îndrumat viaţa şi destinul acestor meleaguri. Casa Regală, care împlineşte, peste trei ani, un secol şi jumătate de existenţă, nu a fost niciodată cu adevărat o instituţie politică, ci mereu, în toate vremurile, o instituţie istorică şi o instituţie a identităţii naţionale.” Istoria noastră comună, vorbind despre Republica Moldova şi România este parcursă în decursul a 2000 de ani sub auspiciile însemnului regal al Coroanei Române, pe tot şirul formelor de titulaturi regale, de la voievozi şi domnitori, la regi.  
Aniversările a 92 şi 93 de ani ai Majestăţii Sale Regelui Mihai sunt derulate în imagini din cuvinte luminate de iubire şi respect în capitolul următor celui despre Coroana României. De remarcat că în niciuna dintre scrierile sau discursurile Alteţei Sale Regale Principelui Radu al României nu se separă Republica Moldova nicio clipă. Cu atât mai puţin în cele închinate Majestăţii Sale Regelui. Fireşte, nici capitolul acesta nu face excepţii. Cele două aniversări au fost particularizate de evenimentul „Porţi Deschise la Palatul Elisabeta”, de mese oferite de către Majestatea Sa unor personalităţi politice, economice, ştiinţifice şi culturale ale ţării. Victor Ponta, Daciana Sârbu, Dorin Chirtoacă, Oleg Bodrug, Radu Stroe, Emil Constantinescu, Ion Sturza, Călin Popescu Tăriceanu, acad. Ionel Haiduc, Arhiepiscopul Francisco Javier Lozano, nunţiu apostolic şi decan al Corpului Diplomatic, Estanislao de Grandes Pascual, ambasadorul Spaniei, Philippe Gustin, ambasadorul Franţei, Jiri Sitler, ambasadorul Cehiei, Claudiu Săftoiu se numără printre personalităţile invitate de Majestatea Sa Regele Mihai cu ocazia aniversării din anul 2013, pentru ca în anul 2014, printre personalităţi să se afle Lech Wałęsa, Emil Constantinescu, Stanislav Shushkevich, Sali Berisha, Petru Lucinschi, Rexhep Meidani, Viktor Iuşcenko, Vladis Zatlers şi alţii. În acest an Majestatea Sa a oferit un dineu istoric în onoarea a unsprezece foşti şefi de stat din Europa Centrală şi de Est.  
În seara zilei de 20 noiembrie, Majestatea Sa Regele Mihai a conferit Marea Cruce a Ordinului Coroana României lui Lech Wałęsa. Fostul preşedinte polonez este primul şef de stat decorat de Rege, după 1947. Decoraţia se datorează contribuţiei sale la căderea comunismului în Europa.  
Încă un jurnal de călătorie, de această dată în Iordania este semnat de către acelaşi Ioan-Luca Vlad şi cuprinde însemnări din vizita la Amman a Alteţei Sale Regale Principele Radu al României în zilele de 25, 26, 27 noiembrie 2013, ca reprezentant al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai I, alături de reprezentanţi ai mediului de afaceri din România. Vizita, aşa cum rezultă din jurnalul scris cu rigoare a indus o privire pozitivă asupra domeniului cultural şi economic românesc din partea partenerilor de resort din ţara vizitată şi a deschis calea unor abordări instituţionale între România şi Iordania. Au avut loc întâlniri tehnice, comerciale, culturale între întreprinzători iordanieni şi reprezentanţii oamenilor de afaceri români, membri ai delegaţiei şi, de asemenea, o primire a ASR Principelui Radu la Majestatea Sa Regele Abdulah al II-lea al Iordaniei, întrevederi cu primul ministru al Iordaniei, Abdulah Ensour, precum şi participarea la dejunul privat oferit de către ASR Principesa Muna Al-Hussein a Iordaniei, mama actualului Suveran.  
Următorul articol, „Convenţia Arhitecţilor” se referă la aspecte de la Convenţia Internaţională a Arhitecţilor, la care ASR Principele participă pentru a doua oară, după precedenta ediţie ROCAD. Textul este aliniat pe probleme de arhitectură mondială şi puncte de interferenţă între ea şi arhitectura românească pe parcursul dezvoltării istorice. Din nou, Trenul Regal face obiect al descrierilor ASR Principelui, de această dată în contextul drumeţiei cu valoare simbolică pe ruta Sinaia Bucureşti.  
ASR face referire la datele care privesc fabricaţia trenului, aspectarea etc... De asemenea sunt descrise momentele de întâmpinare a trenului în gările de pe traseu, de către mulţimi entuziaste, cât şi evenimentele organizate la Castelul Peleş de către Familia Regală a României.  
Al doilea discurs la Academia Română, susţinut de către ASR Principele Radu al României la 6 octombrie 2014, dedicat centenarului morţii Regelui Carol I, conţinut în carte, este fundamentat de tema comemorativă a Marelui Rege, iar în următoarele file este cuprins încă un discurs al ASR Principelui la conferinţa „O lume fără ziduri”, organizată de Institutul de Diplomaţie Culturală din Berlin, între 7-9 noiembrie 2014, la un sfert de secol după căderea zidului Berlinului. Textul este denumit „Coroana şi România modernă”.  
Capitolul care urmează se numeşte „25 de ani de libertate şi democraţie în România. Reflecţii pentru viitor despre instituţionalism şi bună guvernare”. Este un interviu remarcabil, realizat de către Vlad Badea, la Palatul Elisabeta, în anul 2014, care, într-o spicuire de analize, oricât de alese, reprezintă infinit mai puţin decât ce se deduce prin citirea in integrum a interviului construit pe o largă platformă de idei. Absolut toate problemele de ordine mondială, de actualitate naţională şi istorie a României, de cultură, economie şi politică românească, despre monarhie şi regalitate în context istoric şi actual ale României..., imaginea luminoasă a Majestăţii Sale Regelui Mihai, Coroana României, Basarabia, Constituţia, Statul, derizoriul în viaţa instituţională sunt cuprinse în acest interviu realizat pe coordonate ale satisfacerii intenţiei de dezvoltare a adevărului întemeiat pe dezbateri complexe, cuprinzătoare de teme de interes general al societăţii româneşti contemporane.  
„Jubileul de argint” al Principesei Moştenitoare este emoţionant realcătuit în cuvinte pe cuprinsul cărţii „Regalitatea, astăzi”. La 18 ianuarie 2015 Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta, Custodele Coroanei române din 2007 a sărbătorit împreună cu societatea românească un sfert de secol de când a păşit pe pământul românesc, pentru prima oară. Cuvintele adresate cu această ocazie Principesei de către ASR Principele sunt foarte emoţionale şi afective. Cu această ocazie, Principesa Moştenitoare a organizat o zi a Porţilor Deschise, la Muzeul Satului. Au fost împreună la eveniment sorele Alteţei Sale Regale, Principesele Sofia şi Maria. Un număr de şaizeci de invitaţi din Europa şi America au participat, de asemenea. A fost organizată o ceremonie la Sala Regilor de la Palatul Elisabeta, la care s-au conferit decoraţii regale în numele Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României. Au fost decoraţi: Frédéric Mitterrand (Franţa), maestrul culinar Albert Roux (Marea Britanie), Contesa Susannah Maas Antamoro de Céspedes (Elveţia), Şcoala gimnazială Principesa Margareta din Bucureşti, doamna Jean Milligan-David (Elveţia), avocatul Florin Iacobescu, Patricia Klecanda (SUA), Corina Motts-Roberts (Elveţia) şi Mugurel Mărgărit-Enescu. După eveniment, ASR Principesa Moştenitoare Margareta, însoţită de ALR Principesele Sofia şi Maria au vizitat Televiziunea Română, împreună cu invitaţi din America şi Europa. Au fost prezentaţi ministrul francez Frédéric Mitterrand, şi expertul ONU Danielle Maillefer. Gazdă a fost directorul general al Televiziunii, Stelian Tănase.  
Seara a fost continuată cu un concert de gală la Ateneul Român, susţinut de Camerata Regală, cu Horia Andreescu la pupitru. Au mai încununat momentele muzicale omagiale, Corul Filarmonicii „George Enescu” şi violonistul Remus Azoiţei. Au fost prezente 800 de personalităţi din România şi de peste hotare. A urmat la Palatul CEC un dineu oficial, la care au participat: Victor Ponta, Daciana Sârbu, Călin Popescu-Tăriceanu şi Loredana Popescu-Tăriceanu, membri ai Parlamentului, Emil Constantinescu şi soţia, Dorin Chirtoacă, preşedinţii Academiei Române şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei, cu soţiile, Andrei Chiliman cu soţia, Sorin Dumitrescu, Ştefan Câlţia, Horia Andreescu şi soţia, Dan Grigore şi dr. Maria Grigore, violonistul Remus Azoiţei, Stelian Tănase, preşedintele Societăţii Române de Radiodifuziune, directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă, preşedintele Romfilatelia, doamna Rodica Coposu, Ilie Năstase cu soţia, primarul comunei Regina Maria din Soroca şi soţia, Andrei Dimitriu cu soţia, preşedintele CEC Bank şi soţia, Î.P.S. Mitropolit Onorific Nifon al Târgoviştei şi P.S. Episcop Sofronie de la Oradea, Î.P.S. Ioan Robu, ambasadorii Marii Britanii, Germaniei şi Italiei. Au mai fost prezente personalităţi din societatea civilă românească şi internaţională, jurnalişti... reprezentanţi ai companiilor care au calitatea de furnizor al Casei Regale a României, personalităţi care au primit decoraţii regale, reprezentanţi ai Casei Majestăţii Sale, reprezentanţi şi colaboratori ai Fundaţiei „Principesa Moştenitoare Margareta”.  
În rezumat, prin paginile cărţii „Regalitatea, astăzi” ne asigurăm regăsirea cu istoria şi obţinem o întrezărire a orizontului societăţii româneşti. Călătorim descriptiv prin istoria regalităţii române, începând de la epoca Marelui Rege Carol I, purtăm sub privirea luminată blazonul Casei Regale, însemnele regalităţii, amintirea regilor, reginelor principilor şi principeselor României precum şi imaginea vie a Familiei Regale române actuale, simţim cu porii sufleteşti ataşamentul şi loialitatea lor la statalitatea României, cultura, libertatea, suveranitatea şi prosperitatea ţării. ASR Principele Radu al României opinează că România, ca şi restul ţărilor europene are nevoie de „modelul de cârmuire regal”, pe lângă leadership-ul moral reprezentat de Mandela, Havel, Papa Ioan Paul al II-lea..., politic, reprezentat printre alţii de către Adenauer, de Gaulle, Churchill..., economic, reprezentat de Bill Gates sau Rockefeller şi alţi oameni de afaceri.  
Volumul „Regalitatea, astăzi” induce atenţie cărţilor regale făptuite întru trebuinţă de cunoaştere a istoriei şi de lectură elevată, mare parte din ele, de către Alteţa Sa Regală Principele Radu al României. Este în deplinătate menţionabil pentru esenţialul cuprins în cartea „Regalitatea, astăzi”, următorul paragraf: „Camera Deputaţilor a votat chiar în zilele când volumul de faţă se afla la tipar, cu 249 de voturi «pentru» şi un vot «împotrivă» legea prin care 10 Mai devine sărbătoare naţională a României. Un moment plin de înţelesuri pentru prezentul şi viitorul românesc.  
Am alcătuit această carte cu gândul la anul viitor, când românii vor sărbători 150 de ani de la fondarea Familiei lor Regale. Uitându-mă înapoi, atent la fiecare dintre pagini, sunt înclinat să cred că ea, cartea, descifrează premisele unui început, pentru Coroana română şi pentru societatea românească.”  
„Regalitatea, astăzi” are o capacitate vastă şi deopotrivă sintetizatoare, de analiză a monarhiei româneşti şi a monarhiilor constituţionale din Europa, în imaginile lor istorice şi contemporane. Olanda, Belgia, Spania, Marea Britanie sunt prezentate ca monarhii potrivite cu România. Cartea identifică trăsături uniforme şi diferenţiale, ale monarhiilor europene în relaţie cu România, evidenţiază rolul monarhiilor constituţionale în ţările lor, în baza prerogativelor regale cuprinse în Constituţie. Sunt identificate legături ale Familiei Regale române cu familiile regale ale Bulgariei, Albaniei, Serbiei, Muntenegrului, Greciei, sunt evaluate acţiunile de colaborare instituţională ori privată, familială cu aceste familii regale europene, dar, în primul rând cu Familia Regală a Marii Britanii, cu Majestatea sa Regina Elisabeta a II-a, de care Familia Regală a României este legată prin rudenie.  
Sunt trecute în revistă acţiunile diplomatice regale româneşti, vizitele membrilor Familiei Regale române în ultimii zece ani în ţări ca SUA, Franţa, Italia, Turkmenistan, Slovenia, Germania, Egipt, Republica Cehă, Croaţia, Finlanda, Georgia, Turcia, Iordania, Marea Britanie, fireşte Republica Moldova şi altele... Multe file sunt acordate Castelului Peleş, istoricului lui, descrierilor competente cu privire la arhitectură, lucrări de restaurare etc., sunt abordate activităţile diplomatice ale Familiei Regale a României, personal ale Majestăţii Sale Regelui Mihai, cu privire la intrarea României în UE şi NATO, susţinuta şi roditoarea activitate a ASR Principelui Radu, în calitatea de Reprezentant Special al Guvernului, motivul şi condiţiile candidării Alteţei Sale Regale la preşedinţie, prezentarea Fundaţiei Principesa Moştenitoare Margareta, expuneri în legătură cu activiţăţile fundaţiei, evocări de evenimente ale Familiei Regale a României, cum ar fi decorări regale, primiri ale personalităţilor române şi internaţionale, ale tinerilor şi personalităţilor din societatea civilă românească şi de pretutindeni, nunţi regale româneşi şi ale familiei princiare britanice, aniversările Majestăţii Sale Regelui Mihai, ale Majestăţii Sale Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, aniversările princiare ale Alteţelor Lor Regale ale Familiei Regale române, evenimentul „Garden Party” de la Palatul Elisabeta etc...  
În cuprinsul cărţii se face în mai multe rânduri referire la Fundaţia Principesa Moştenitoare Margareta a României (FPMR). Înfiinţată în anul 1990 de către Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta a României, împreună cu Majestatea Sa Regele Mihai I, această fundaţie este o organizaţie nonguvernamentală de elită care are ca ţel dezvoltarea societăţii civile în România. În acest sens, FPMR funcţionează ca un „catalizator pentru dezvoltarea potenţialului uman, în spiritul demnităţii, solidarităţii şi promovării talentului şi valorilor culturale româneşti”, aşa cum este specificat în programul Fundaţiei.  
Având de la înfiinţare o durată ce depăşeşte douăzeci de ani, Fundaţia a dezvoltat multiple proiecte durabile în domeniile educaţiei, dezvoltării comunităţii, societăţii civile, sănătăţii şi culturii, toate ţintind şi reuşind să contribuie eficient la reînnoirea spirituală şi socială a României prin aceea că „îmbunătăţesc condiţiile de viaţă ale copiilor, vârstnicilor, tinerilor şi familiilor din comunităţile defavorizate, stimulează solidaritatea între generaţii şi creează o punte de comunicare între copii, tineri şi vârstnici, încurajează valoarea tinerilor talentaţi”, aşa cum este rezumat în descrierea pentru promovarea lor.  
Încorporat acestor programe, Fundaţia mai are ca scop stimularea voluntariatului, inspirarea spiritului comunitar, în cadrul comunităţilor în care se implică. Astfel, aceste programe au un caracter intergeneraţional, activităţile educative, recreative, sportive, în sfera comunitară, integrând toate generaţiile. Într-o exemplificare concretă a lor, fundaţia ajută pe cei aflaţi în situaţii sociale şi materiale dificile, descoperă şi încurajează talentul individual, restrânge în comuniune persoane de toate vârstele, făurind noi căi de comunicare între generaţii, activează în cadrul comunităţilor defavorizate, pe întreg teritoriul României, oferind beneficiarilor instrumentele şi cunoştinţele pentru ca ei să se poată ajuta singuri. Centrele comunitare pe care le înfiinţează se bazează pe parteneriate puternice cu organizaţiile locale, cu societatea civilă, cu instituţiile şi autorităţile locale, cu sectorul de afaceri.  
Pornind de la aceste parteneriate, dezvoltă proiecte comunitare puternice, intergeneraţionale, sustenabile pe termen lung.  
Cât priveşte sprijinul pe care îl primeşte Fundaţia pentru derularea proiectelor, Alteţa Sa Regală Principesa Moştenitoare Margareta a României menţionează: „Au fost şi continuă să fie alături de Fundaţie cei care au înţeles că este nevoie de implicarea fiecăruia dintre noi pentru a schimba mentalităţi şi pentru a reda demnitatea românilor. Pentru acest sprijin eu mulţumesc tuturor prietenilor Fundaţiei şi îmi doresc ca şi în continuare, prin activitatea pe care o desfăşurăm, să promovăm responsabilitatea socială, atât la nivel individual cât şi la nivel corporatist, să motivăm cât mai mulţi români să devină membri activi şi implicaţi sociali ai acestei ţări”.  
Trecând de douăzeci de ani de activitate, Fundaţia Principesa Margareta a României are realizări şi proiecte ale căror beneficii sunt zeci de mii de oameni, ceea ce îi construieşte prestigiul unei organizaţii elevate, utile, transparente, asigurarea că toate contribuţiile ajung neocolitor eficient şi integral, la beneficiari. Toate acestea sunt în fapt o oglindă a promovării de către Fundaţie a valorilor solidarităţii sociale, demnităţii individului, altruismului, respectului, toleranţei, responsabilităţii individuale şi în comunitate, încrederii, transparenţei şi acţiunii.  
„Împreună putem oferi un viitor mai bun copiilor, un prezent mai demn bătrânilor, o şansă în plus familiilor defavorizate”, aceasta este deviza care activează întregul în unitate şi individualitate, al programelor Fundaţiei Principesa Margareta a României.  
Acauarelarea de către membrii Familiei Regale a României a Regalităţii române nu s-a făcut niciodată decât în grija ilustrării ei curate, reale şi semnificative, încât societatea românească şi mondialitatea contemporană fiecărui timp al cursului istoriei să aibă modelul funcţionării ei instituţionale şi nu numai. Primordiala misiune a evocărilor legate de Familia Regală a României este de a oglindi viu istoria. Paşii făcuţi de către Alteţa Sa Regală Principele Radu al României, în această direcţie, sunt documente mărturisitoare, readunate din memorialitatea regalităţii de până azi dar şi clădite din faptele şi principiile regalităţii contemporane în act, la care Alteţa Sa Regală Principele Radu al României este parte.  
Aceasta este lucrarea cea mai demnă şi trebuitoare pe care o personalitate - un principe în acest caz - o poate făptui pentru ţara sa şi lumea schimbătoare în fulgerătoare repeziciune!  
 
Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)  
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
„Regalitatea, astăzi”, ilustraţii în cuvinte, ale ASR Principelui Radu al României / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1628, Anul V, 16 iunie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!