Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015        Toate Articolele Autorului

Asociația Magistraților din România. Dezbaterea ştiinţifică: „Rolul justiţiei în sistemul puterilor în stat” (partea a doua)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cu referire la independenţa puterii judecătoreşti şi a independenţei Justiţiei, Judecătoarea Î.C.C.J. Alina Macavei a punctat faptul că ele sunt garantate de CSM, organism atât cu judecători, cât şi cu procurori în componenţă, fapt ce conduce la garantarea de către procurori a independenţei judecătorului, în condiţiile în care aceştia nu garantează independenţa faţă de puterea executivă, desfăşurându-şi activitatea sub semnul principiului controlului ierarhic. Situaţia de fapt s-a evidenţiat, potrivit concluziilor judecătoarei Alina Macavei, atunci când funcţia de preşedinte al C.S.M. a fost ocupat de procurorul Oana Schmidt-Hăineala. Ca urmare, în vederea soluţionării acestei disfuncţionalităţi, judecătoarea a propus scoaterea procurorului de sub autoritatea ministrului justiţiei sau a oricărei entităţi din cadrul puterii executive:  
„Independenţa puterii judecătoreşti şi independenţa justiţiei sunt noţiuni sinonime, întrucât «puterea judecătorească» se exercită de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, iar «justiţia» se realizează prin instanţele judecătoreşti, adică de către judecători. Ca atare, substanţa puterii judecătoreşti, ca putere în stat, este dată de corpul profesional al judecătorilor, cei care stabilesc adevărul juridic şi singurii cărora le sunt asigurate prin lege garanţii de independenţă faţă de celelalte puteri ale statului. Pe de altă parte, noţiunile de «autoritate judecătorească» şi de «magistratură» îi includ atât pe judecători, cât şi pe procurori.  
Legiuitorul îşi pierde consecvenţa cu care a delimitat puterea judecătorească de autoritatea judecatorească deoarece, în art.1 alin.1 al Legii nr.317/2004, se prevede că independenţa puterii judecătoreşti este garantată de către Consiliul Superior al Magistraturii care are în componenţa sa judecători şi procurori. Cu alte cuvinte, independenţa justiţiei, adică a judecătorilor, poate fi garantată de către procurori, deşi aceştia nu prezintă garanţiile de independenţă faţă de puterea executivă de vreme ce îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului controlului ierarhic, iar şefii parchetelor sunt numiţi la propunerea ministrului justiţiei.  
Apărarea independenţei judecătorilor de către procurori, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, constituie o inadvertenţă legislativă pe care conflictul dintre judecători şi procurori, născut ca urmare a ocupării funcţiei de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii de către un procuror, a evidenţiat-o pe deplin. Această inadvertenţă legislativă nu poate fi remediată decât prin adoptarea de măsuri legislative menite să consolideze statutul procurorului, prin scoaterea sa de sub autoritatea ministrului justiţiei sau a oricărei entităţi care face parte din puterea executivă”.  
În scopul evitării situaţiilor ori afirmaţiilor ce pot prejudicia imaginea Justiţiei, judecătoarea supremă Alina Macavei a apreciat ca urgentă cerinţa modificării dispoziţilor art. 132 alin. 1 din Constituţia României şi a art. 54 alin. 1 si 4 din Legea 303/2004, în sensul excluderii procurorilor de sub sfera executivului: „Avalanşa de reţineri şi arestări din ultimele luni, în dosare penale în care sunt implicaţi oameni politici, a fost prezentată în spaţiul public ca lipsă de independenţă a justiţiei, motivat de faptul că luarea acestor măsuri s-ar fi realizat după mult timp de la descoperirea faptelor, dar imediat după alegerile prezidenţiale de anul trecut, sugerându-se prin aceasta influenţarea judecătorilor şi procurorilor de către fostul preşedinte al ţării, prin intermediul Preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv al Procurorului şef al D.N.A.  
Aceste alegaţii au fost alimentate, din păcate, de declaraţii publice, precum cele ale preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit cărora «Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie e un partener de nădejde al D.N.A.», cât şi de cele ale preşedintelui ţării care a afirmat că «oamenii cheie din justiţie sunt preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi, ai D.N.A. şi D.I.I.C.O.T.», declaraţii interpretate în spaţiul public drept căi prin care politicul poate influenţa justiţia.  
Aceste afirmatii aduc grave prejudicii de imagine justiţiei şi, pentru a fi evitate, impun modificarea dispoziţiilor art. 132 alin.1 din Constituţia României şi a art. 54 alin.1 şi 4 al Legii nr. 303/2004, în sensul înlăturării autorităţii ministrului justiţiei asupra procurorilor şi a atribuţiei acestuia de a propune numirea şi revocarea procurorilor generali ai Parchetului General, ai D.N.A. si D.I.I.C.O.T., urmând ca această atribuţie să fie preluată de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a consolida statutul procurorului, în calitatea sa de magistrat.  
Se impune şi o corectă abordare legislativă a carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor, pentru a evita neîncrederea în justiţie determinată de faptul că, în prezent, cauzele penale sunt soluţionate de tot mai mulţi judecători care provin din rândul procurorilor”.  
Dintr-un alt unghi de analiză, judecătoarea supremă Alina Macavei a evidenţiat faptul că se impune şi modificarea legislativă prin care să nu se mai permită trecerea din profesia de procuror în cea de judecător, şi invers, doar în baza unui interviu. Articolul de lege care funcţionează în prezent permite aceasta, creând posibilitatea ca procurori cu grad de Înaltă Curte să poată ajunge peste noapte judecători supremi, fără ca anterior să fi ocupat funcţia de judecător într-o instanţă inferioară.  
„Înlăturarea acestei surse de neîncredere”, afirma judecătoarea supremă, „motivată de lipsa de imparţialitate în realizarea actului de justiţie, impune abrogarea art. 61 al Legii nr. 303/2004 care permite trecerea din profesia de procuror în cea de judecător şi invers, în baza unui interviu. Acest text legal îngăduie parcurgerea unor trasee profesionale diferite către aceeaşi funcţie, permiţăndu-le procurorilor să eludeze criteriile mai exigente de evaluare, aplicabile în cazul judecătorilor (spre pildă faptul că, la examenele de promovare în funcţii de execuţie, subiectele sunt elaborate diferit pentru cele două categorii profesionale, dar şi neconcordantele vizând criteriile de eligibilitate între judecători şi procurori pentru a accede la acelaşi grad profesional ). Toate aceste aspecte au condus la o realitate, devenită îngrijoratoare, aceea că la secţiile penale ale instanţelor superioare sunt tot mai mulţi judecători care provin din rândurile procurorilor.  
Abrogarea art. 61 al Legii nr. 303/2004 ar evita situaţii inedite, precum cea în care procurori de carieră au dobândit calitatea de judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.  
Privitor la accederea magistratului la Î.C.C.J., judecătoarea Alina Macavei este de părere că acesta nu ar trebui să se prezinte în faţa procurorilor din CSM, care sunt legaţi de puterea executivă, ci doar în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului:  
„Lipsa unei reale independenţe a procurorilor faţă de puterea executivă ar trebui să constituie un impediment pentru ca aceştia să decidă, în orice modalitate, asupra carierei judecătorului. Din acest motiv se impune modificarea art. 521 pct. 2 lit. b) al Legii nr. 303/2004 în sensul că judecătorii care candidează pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu trebuie să mai susţină interviu în faţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care este alcătuit şi din procurori, ci numai în faţa secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii”.  
Cu referire la activitatea C.S.M., judecătoarea Alina Macavei a spus:  
„Înlăturarea suspiciunilor cu privire la influenţa politicului asupra deciziilor judecătorilor vizează şi abrogarea art.33 al Legii nr.304/2004, care acordă preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie atribuţia de a face parte de drept din Completul de 5 judecători şi de a-l prezida. Aceste suspiciuni se referă la independenţa acestor persoane, în calitatea lor de judecători, datorită modului de numire în funcţie şi a raporturilor fireşti de colaborare cu celelalte puteri ale statului, pe care le presupun funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.  
Numirea în aceste funcţii se realizează la cerere, prin depunerea candidaturii, fără o evaluare a competenţei profesionale, astfel încât adoptarea acestui text legal nu poate fi susţinută decât de necesitatea sublinierii autorităţii funcţiei, care este însă insuficientă şi contracarată de alte argumente, precum faptul că patru dintre membrii Completului de 5 judecători sunt aleşi în mod aleatoriu, iar cel de-al cincilea este desemnat prin lege, ceea ce înseamnă că, pentru legiuitor, «aleatoriu» este sinonim cu «nu chiar aleatoriu».  
Abrogarea se justifică şi din perspectiva creşterii eficienţei activităţii preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie căruia, prin lege, îi revin numeroase atribuţii care, prin importanţa şi complexitatea lor, pot determina, în mod explicabil, o lipsă de eficienţă, de natură a afecta imaginea justiţiei, în ansamblu sau, astfel ca degrevarea sa de atribuţia prevăzută în art. 33 al Legii nr.304/2004 i-ar permite alocarea unui timp important pentru realizarea celorlalte atribuţii.  
Spre pildă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se confruntă în prezent cu o lipsă acută de judecători specializaţi în materia contenciosului-administrativ, are un sediu impropriu şi înregistrează aspecte de practică neunitară, în absenţa unui mecanism de unificare a propriei jurisprudenţe, deşi jurisprudenţa Înaltei Curţi trebuie să fie cunoscută şi respectată de instanţele de grad inferior.  
Un ultim argument, de această dată de analogie, este acela că au fost abrogate prevederile legale privind atribuţia preşedintelui sau vicepreşedintelui altor instanţe de a prezida şedinţele la care participă şi nu a existat vreodată un text legal care să îi desemneze să facă parte, de drept, dintr-un anume complet”.  
Pe 24 aprilie 2015, Palatul Parlamentului a găzduit un eveniment pe care, de bună seamă, istoria îl va aşeza la locul lui cuvenit. El, însă, s-a făptuit pentru prezent. Importanţa care i s-a acordat din partea unora şi a altora se edifică în prezenţa sau neprezenţa acestora. Prezenţa, fireşte, exprimă buna credinţă, respectul şi dorinţa de sănătate a Justiţiei Române, neprezenţa face loc unui şir de interpretări. Oricare ar fi acestea, o singură certitudine este actuală şi vădită: lupta nu e încheiată, nici rezistenţa nu-i epuizată în sistemul Justiţiei din România!  
 
(Aurel V. ZGHERAN)  
 
Referinţă Bibliografică:
Asociația Magistraților din România. Dezbaterea ştiinţifică: „Rolul justiţiei în sistemul puterilor în stat” (partea a doua) / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1583, Anul V, 02 mai 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!