Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Modele > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015        Toate Articolele Autorului

Valeria Seciu. O mitologie intimă, departe de singurătate
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Sub clopotul de cobalt al cerului palpită atâtea destine umane infinit inversabile între bine şi rău, surâs şi suspin, chin şi extaz, fericire şi devastare sufletească. Soarta artiştilor e cea mai încăpătoare a oceanului de forfote umane care în fiecare secundă îşi rostogoleşte alte valuri la ţărmul fiinţei şi sufletului. Succesul artiştilor decurge dintr-o alchimie secundă combinaţiilor vieţii, în ritm cu multe renunţări, studii, munci, haruri…  
 
Astfel şi-a trăit şi îşi trăieşte viaţa actriţa Valeria Seciu, în centrul unui univers subtil al ei! Semnificaţia uzuală a termenului „viaţă” are, în ce o priveşte pe actriţă, două congruente: unul este filmul, celălalt este scena! Timbrul de singurătate a zilelor sale actuale lasă în urmă o viaţă de familie, pare-se optimiste doar până în clipa în care a rămas singură, soţul, actorul Octavian Cotescu, stingându-i-se pretimpuriu şi regretabil din partea întregii pleiade de staruri ale teatrului şi cinema-ului românesc, iar fiul lor retrăgându-se în viaţa monahală, la o mănăstire de pe muntele Athos - sub numele monahal Daniil, se numără printre traducătorii celei mai recente ediții românești a culegerii de texte teologice Everghetinos (din gr., „Binefăcătoarea”).  
 
Despământenit şi imaculat, spiritul artiştilor se bucură în singurătate de fraternitatea siderală a stelelor - artiştii strălucesc lumii, stelele luminează universului! Rămasă singură în familie, actriţa Valeria Seciu şi-a clădit o mitologie intimă, departe de fiordurile tainiţelor omului care nu are pe nimeni, pentru că are amintiri, are scena, are publicul!  
 
S-a născut pe 1 august, în Bucureşti. Cu potenţialităţi artistice plurivalente, ca toţi actorii generaţiei sale de aur, actriţa Valeria Seciu a abordat tot ce înseamnă actorie: teatru, film, radio, voce și televiziune. A urmat cursurile Institutului de Teatru şi Cinematografie „I.L. Caragiale” din București, la clasa lui A. Pop Marțian, între 1960-1964, avându-l ca asistent pe actorul Octavian Cotescu, cel care-i va fi soţ mai târziu. Din rândurile colegilor de promoţie, Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Florina Cercel, Mariana Mihuț, Rodica Mandache, Virgil Ogășanu, Dora Cherteș, Cătălina Pintilie, Mircea Andreescu sunt nume de efigie a teatrului şi filmului românesc.  
 
A debutat, în 1964, pe scena Teatrului Național din București, cu rolul Veronica Micle, din piesa „Eminescu”, de Mircea Ştefănescu, alături de Ion Caramitru şi sub îndrumarea regizorului Sică Alexandrescu. Tot în acest an a debutat şi în film, cu un rol în „Casa neterminată”, regia Andrei Blaier. După un stagiu de doi ani la Cluj, unde a jucat în „Androcle și leul” de G.B. Shaw și în „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila a revenit la Teatrului Național din București unde va juca până în 1978 când se va transfera la „Teatrul Mic”. Pe toată perioada de la Naţional, actriţa Valeria Seciu a jucat, bucurându-se de un succes constant, rolul Cordeliei din piesa „Regele Lear”, regizată de Radu Penciulescu. Teatrul Naţional din Bucureşti constituie pentru actriţa Valeria Seciu „amvonul” consacrării sale actoriceşti, regizoarea Cătălina Buzoianu ca şi directorul Teatrului, Dinu Săraru având un aport de determinare în acest sens. De asemenea, partenerii de scenă ai actriţei, actorii Ștefan Iordache și Gheorghe Visu. Rolurile notabile jucate de Valeria Seciu în această perioadă sunt cele din spectacolele „Să îmbrăcăm pe cei goi”, „Maestrul și Margareta”, „Niște țărani”, „Cerul înstelat deasupra noastră”, „Doamna cu camelii”.  
 
La începutul anilor 1990 întemeiază şi conduce Teatrul „Levant”, unul dintre primele teatre independente de după 1989. În paralel cu activitatea sa de la „Levant”, actriţa va continua să joace și la „Teatrul Mic”, apărând în recitalul „Arta iubirii” sau fiind distribuită în rolul „Arkadina”, din „Pescărușul” de Cehov, două reprezentaţii de succes, în regia Cătălinei Buzoianu. Rod al colaborării actriţei cu această regizoare, Valeria Seciu va apărea cu succes în spectacolul „Pelicanul”, după August Strindberg (1994), montat în spațiul neconvențional al unui depozit de la sala Dalles. În 1998, colaborând la Teatrul Nottara cu regizorul Alexandru Dabija, în spectacolul „Lungul drum al zilei către noapte” (E. O’Neill), va interpreta remarcabil rolul feminin, care îi va conferi nominalizarea la Galele UNITER pentru cel mai bun rol principal feminin. După 2000, apariţiile sale pe scenă sunt sporadice, dar şi aşa, aplaudate de public şi apreciate în critica teatrală, în special pentru, două dintre creațiile sale: Esme Allen în „Cum gândește Amy” de David Hare, regia Cătălina Buzoianu, „Teatrul Mic”, 2006, și Gloucester în „Regele Lear”, după W. Shakespeare, regia Andrei Șerban, Teatrul „Bulandra”, (2008) care au cucerit premiile UNITER.  
 
Preşedinţia i-a acordat în anul 2000, prin preşedintele de atunci, Ion Iliescu, medalia comemorativă „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu”, pentru merite deosebite în promovarea și interpretarea operei poetului naţional, în principal cu spectacolul „Trecut-au anii”, un ciclu de recitaluri de poezie și muzică susținute ani consecutivi pe diverse scene din ţară, alături de actorii Ion Caramitru şi Ovidiu Iuliu Moldovan, precum și de clarinetistul Aurelian Octav Popa. În contextul creionării unor note biografice sumare, sunt notabile în activitatea actriţei Valeria Seciu şi interpretarea unor personaje la teatrul radiofonic.  
 
Pe firul cronologic, rolurile jucate în film de actriţa Valeria Seciu se enumeră astfel: „Casa neterminată”, de Dimos Rendis, regia Andrei Blaier (1964); „Asediul”, de Corneliu Leu, regia Mircea Mureșan (1971); „Parașutiștii”, de Mihai Opriș, regia Dinu Cocea (1972); „Instanța amână pronunțarea”, regia Dinu Cocea (1976); „Casa de la miezul nopții”, de Fănuș Neagu, regia Gheorghe Vitanidis (1976); „Regăsire”, regia Ștefan Traian Roman (1977); „Râul care urcă muntele”, regia Cristiana Nicolae (1977); „Înainte de tăcere”, de Alexa Visarion, regia Alexa Visarion (1978); „Clipa”, de Dinu Săraru, regia Gheorghe Vitanidis (1979); „Speranța”, regia Șerban Creangă (1979); „Ion: Blestemul pămîntului, blestemul iubirii” (1978) - Savista; „Lumini și umbre”- Serial TV, de Titus Popovici, regia Andrei Blaier/Mihai Constantinescu/Mircea Mureșan (1979); „Bună seara, Irina”, regia Tudor Mărăscu (1980); „Vânătoare de vulpi”, de Dinu Săraru, regia Mircea Daneliuc (1980); „Mult mai de preț e iubirea”, de Nicolae Țic, regia Dan Marcoci (1982); „Escapada”, de Mircea Radu Iacoban, regia Cornel Diaconu (1983); „Dragostea și revoluția”, de Dinu Săraru, regia Gheorghe Vitanidis (1983); „Vreau să știu de ce am aripi”, regia Nicu Stan (1983); „Furtună în Pacific”, regia Nicu Stan (1985); „Adela”, de Garabet Ibrăileanu, regia Mircea Veroiu (1985).  
 
Rolurile de pe scenă ale actriţei Vaeria Seciu se împart în funcţie de Teatrele la care s-au jucat. Astfel, la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București (selectiv): Veronica Micle, „Eminescu”, de Mircea Ștefănescu, regia Sică Alexandrescu (1964); Dona Elena, „Castiliana”, de Lope de Vega, regia Horea Popescu (1966); Otilia, „Enigma Otiliei”, după George Călinescu, regia Ion Cojar (1968); Aglaia Epancina, „Idiotul”, după F.M. Dostoievski, regia Al. Finți (1969); Margaret, „Fanny”, de G. B. Shaw, regia Mihai Berechet (1970); Honey, „Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, de Edward Albee, regia Michel Făgădău (1970); Cordelia, „Regele Lear”, de W. Shakespeare, regia Radu Penciulescu (1970); Corina, „Jocul de-a vacanța”, de Mihail Sebastian, regia Mihai Berechet (1971); Ana, „Valiza cu fluturi”, de Iosif Naghiu, regia Sanda Manu (1975); Lady Anne, „Richard al III-lea”, de W. Shakespeare, regia Horea Popescu (1976); Amanda Wingfield, „Menajeria de sticlă”, de Tennessee Williams, regia Cătălina Buzoianu (2006).  
 
La „Teatrul Mic” din București (selectiv): Ersilia Drei, „Să îmbrăcăm pe cei goi”, de Luigi Pirandello, regia Cătălina Buzoianu (1978); Doamna mascată, „Minetti”, de Thomas Bernhard, regia Anca Ovanez-Doroșenco (1979); Margareta, „Maestrul și Margareta”, de Mihail Bulgakov, regia Cătălina Buzoianu (1980); Genica, „Niște țărani”, de Dinu Săraru, regia Cătălina Buzoianu (1981); Ea, „Cerul înstelat deasupra noastră”, de Ecaterina Oproiu, regia Cătălina Buzoianu (1984); Marguerite Gautier, „Doamna cu camelii”, de Alexandre Dumas, regia Cătălina Buzoianu (1985); Aelita, „O femeie drăguță cu o floare și ferestre spre nord”, de Eduard Radzinski, regia Dragoș Galgoțiu (1986); rol în „Arta iubirii”, regia Cătălina Buzoianu (1989); rol în „Actorii”, regia Alexa Visarion (1990); Donata Genzi, „Regăsire”, de Luigi Pirandello, regia Cătălina Buzoianu (1991); Irina Nikolaevna Arkadina, „Pescărușul”, de A.P.Cehov, regia Cătălina Buzoianu (1993); Vivian Bearing, „Spirit”, de Margaret Edson, regia Cătălina Buzoianu (2001); Esme Allen, „Cum gândeşte Amy”, de David Hare, regia Cătălina Buzoianu (2005); Spiritul Mamei, „Furtuna”, de W. Shakespeare, regia Cătălina Buzoianu (2009).  
 
La Teatrul Național din Cluj: Lavinia, „Androcle și leul”, de G. B. Shaw, regia Janos Taub (1965); Domnița Anca, „Vlaicu Vodă”, de Alexandru Davila, regia Val Mugur (1966).  
 
La Teatrul „C. I. Nottara” din București: Monahova, „Barbarii”, de Maxim Gorki, regia Alexa Visarion (1976); Mary Cavan-Tyrone, „Lungul drum al zilei către noapte”, de Eugene O’Neill, regia Alexandru Dabija (1998).  
 
La Teatrul „Levant” din București: Mama, „Pelicanul”, de August Strindberg, regia Cătălina Buzoianu (1995).  
 
La Teatrul „Act” din București: Doamna Bruscon, „Creatorul de teatru”, de Thomas Bernard, regia Alexandru Dabija (2007).  
 
La Club „La Scena”: rol în „Top Dogs/ Șomeri de lux”, de Urs Widmer, regia Theo Herghelegiu (2004).  
 
La Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra) din București: Charlotte, „Noile suferințe ale tânărului W”, de Ulrich Plentzdorf, regia Olimpia Arghir (1973); Brenda, „Ferma”, de David Storey, regia Sanda Manu (1975); Gertrude, „Hamlet”, de W. Shakespeare, regia Liviu Ciulei (2000); Gloucester - „Lear”, de William Shakespeare, regia Andrei Șerban (2008).  
 
La teatru tv a fost distribuită în piesele: „Rața sălbatică” de Henrik Ibsen, regia Petre Sava Băleanu - Hedwiga; „Troienele” de J.P. Sartre, după Euripide, regia Petre Sava Băleanu (1967) - Casandra; „Citadela sfărâmată” de Horia Lovinescu; „Woyzeck” de George Buchner (1970) - Marie; „Trei surori” de A. P. Cehov, regia Ion Barna (1971) - Irina; „Pescărușul” de A. P. Cehov, regia Petre Sava Băleanu (1974) - Nina Zarecinaia; „Turnul de Fildeș” după Camil Petrescu, regia Cornel Todea (1978) - Maria Sinești; „Suflete tari” de Camil Petrescu, regia Cornel Todea (1979) - Maria Sinești; „Livada din noi” de Constantin Chiriță, regia Constantin Dinischiotu (1980); „Inimă fierbinte” de Octavian Sava (1982); „Jocul ielelor” de Camil Petrescu, regia Dan Necșulea (1982) - Maria Sinești; „Ciuta” de Victor Ion Popa (1984); „O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale, regia Sorana Coroamă Stanca (1984) - Veta; „O femeie drăguță cu o floare și fereastra spre nord” de Eduard Radzinski, regia Olimpia Arghir, Dragoș Galgoțiu - Aelita; „Vocea umană” de Jean Cocteau, regia Cătălina Buzoianu (1990); „Femeia mării” de Henrik Ibsen, regia Olimpia Arghir - Elida.  
 
O viaţă de om, dăruită scenei, marelui şi micului ecran, teatrului radiofonic! Prin finalitatea actului artistic, toate acestea se înrudesc; toate sunt contopite în pasiune, iubire şi dăruire; toate sunt o intersecţie între om şi harul anexat vieţii, neroditor în lipsa celorlalte însuşiri, după cum luciul diamantului rezultă din munca şlefuitorului, nu din substanţa lui brută. Este vorba despre actriţa Valeria Seciu şi este vorba despre o viaţă pur familiară decursă în fenomenalitatea îngemănării cu destinul singurătăţii; este vorba despre efigia teatrului şi cinema-ului românesc pe care o poartă în lumină fruntea pleiadei de actori români de ieri şi de azi, prin actul artistic sau urmele lor clădite în istoria culturii româneşti!  
Pe 25 martie 2015, actriţa Valeria Seciu a fost decorată de către Alteţa Sa regală Principesa Moştenitoare Margareta în Holul de Onoare la Castelul Peleş în numele Majestăţii Sale Regelui Mihai I al României.  
 
 
 
Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)  
 
Referinţă Bibliografică:
Valeria Seciu. O mitologie intimă, departe de singurătate / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1507, Anul V, 15 februarie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!