Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Modele > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015        Toate Articolele Autorului

Maria Stroia. Frumoasă cântăreaţă cu puteri artistice în urcare
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Interpreta de muzică folclorică a zonei Orăştiei şi colinelor Sebeşului, Maria Stroia este una dintre artistele românce care continuă drumul tradiţional al interpreţilor noştri şi se aliniază deopotrivă în cadenţa evoluţiilor culturale de azi. Modul melodic lin şi sensibil de a glăsui cântecul, al artistei Maria Stroia, creează o emoţie absorbită din poetica melancoliei săteaşti, stăpână cândva a trăirilor hunedorenilor, dar atinsă azi de aripa entuziastă nu în zbor ideal, în retransmisia striată, metalizată şi zgomotoasă a cântecului modern, ca un ţipăt de alarmă! 
  
Maria Stroia, dincolo de imaginativ şi romantic aduce aminte de mentorul ei, neuitatul artist, cântăreţ alipit de inima pădurenilor, Drăgan Muntean. Cu voia şi fără voia sa, în spiritul artistei s-au zidit cărămizile temeliei dragostei de folclor, ale lui Drăgan Muntean, pentru că l-a iubit şi urmat; s-a împietrit în ea zelul căutării, lustruirii, înfrumuseţării şi dăruirii folclorului, inimilor însetate de folclor. Se observă în aceasta că Maria Stroia a ucenit la „învăţătorul” Drăgan Muntean, o ucenicie fructificatoare, că a „împrumutat” de la el stările înaltului spirit dar şi modelul raţional de a studia şi a nu aprecia ca rol secund în arta folclorică seriozitatea şi munca! 
  
O singură privire la chipul artistei şi o ascultare cu porii inimii a cântecelor ei iveşte o infinitate de oglindiri consecutive. Ochii prevăzuţi azi să privească la tinerele zise artiste, din ce în ce mai multă abatere de la eleganţă, în favoarea înveşmântării cu ceva cât mai redus şi întins pe forma corporală, au compensator în lumina lor pe tânăra artistă Maria Stroia, îmbrăcată fermecător în costumul popular românesc. Într-o mare uşurinţă a comparaţiei, dată fiind neasemănarea enormă cu ele, Maria Stroia este o tânără având superbitatea naturală: o privire adâncă, faţă luminată de melancolie, bunătate, frumeseţe. Este o frumoasă hunedoreană purtând spre timpul nostru frumuseţea fetelor de odinioară, prinţesele inimilor înflăcărate ale mândrilor aşezămintelor de aici. Maria Stroia este printre cele mai frumoase tinere de pe la Orăştie şi cântă mai frumos decât toate! 
  
Se poate foarte bine crede că vocea artistei Maria Stroia, mirabilă şi valoroasă a preexistat în comorile cântecelor folclorice, doar că nu-şi aflase până la ea vibraţiile vocale ale melodicităţii mătăsoase şi fragile ce clădesc frumos şi alinător cântecul neuitat! Chipul artistei Maria Stroia e asemănător florilor, iar glasul ei este asemeni foşnetului serilor şi zorilor satelor româneşti, unele şi altele pline de vis, de armonie, de iubire. Doar locurile pădurene cântate de Maria Stroia sunt aşa de natural scăldate în verdele, vioriul, cărămiziul, albul, rozul anotimpurilor. Între vocile cântăreţilor care au îmbrăcat cântecele în straiele naturii, cea a Mariei Stroia e clinchet de lăcrimioară! Glasul ei vibrează lirele inimilor ce-absorb binele, frumuseţea, iubirea! 
  
Un frumos cuvânt şi cel mai crezut îl spune despre artistă compozitorul şi dirijorul Constantin Arvinte: „Acum mai bine de cinsprezece ani, pe pajiştea înflorită a cântecului popular românesc în plin miez de vară, şi-a făcut apariţia o mândră floare ardeleană, timidă şi discretă, sfioasă dar hotărâtă să-şi desfacă petalele vocii şi să-şi dezvăluie frumuseţea şi bogăţia însuşirilor sale artistice. Era Maria Stroia! 
  
Era la începuturile sale într-ale cântecului transilvan, dar dragostea pentru doina şi jocul de pe plaiurile natale ale Orăştiei, sensibilitatea, căldura sufletească şi mai apoi priceperea în unduirea vocii căpătată în şcoală şi, mai ales, în frecvent stăruitoarele peregrinări prin satele ardelene, i-au dat conştiinţa valorii sale artistice de exprimare prin cântec. 
  
Printr-o expresie, poate desuetă, dar adevarată în cazul ei, Maria Stroia a adunat ca o furnică repertoriul său de doine şi balade, de cântece lirice şi de ceremoniale, de melodii, de jocuri specifice zonei, cum ar fi învârtita, jiana şi haţegana, bătuta ciobănească şi brâul pădurenesc, masiv şi impresionant ca valoare de creaţie şi autenticitate folclorică, îi asigură o prezenţă evidentă inconfundabilă în peisajul artei noastre folclorice, căreia, prin interpretarea sa caldă şi nuanţată, originală şi veridicală îi aduce un suflu nou, un sprijin nepreţuit şi convingător în confruntarea care se petrece astăzi, la noi, cu aşa zisele manele. 
  
Apariţiile sale pe scena de concert a Ansamblului Artistic «Ciocârlia» dar şi în turneele întreprinse în ţară şi peste hotare, precum şi înregistrările făcute la radio şi tv, pe casete audio şi C.D.-uri, sau filme pe D.V.D.-uri, sunt aşteptate şi primite întotdeauna cu dragoste şi interes din partea publicului; ele sunt apreciate şi aplaudate de fiecare dată cu sinceritatea şi căldura cuvenite unei veritabile artiste: Maria Stroia.” 
  
Un aşa semeţ triumf al muzicii folclorice încoronează, aşadar, doina, balada, colinda, cântecul de dragoste, bocetul, bătuta, cântecul de joc, pe ritmurile locurilor Orăştiei ale învîrtitei, jianei, haţeganei, bătutei ciobăneşti şi brâului pădurenesc, odinioară cântate magnific de neuitatul Drăgan Muntean, iar azi readuse cu prospeţime şi lumină, de către artista muzicii folclorice a Orăştiei, Maria Stroia. Este absolventă a Şcolii Populare de Artă din Deva (1988-1991), unde s-a pregătit la canto muzică populară cu inegalabilul melod al Hunedoarei, Drăgan Muntean. A absolvit, de asemenea, Facultatea de Etnomuzicologie şi Folclor, la Universitatea „Hiperion” din Bucureşti, în 1994 şi Facultatea de Muzică a Universităţii „Spiru Haret”, tot din Bucureşti, Secţia Pedagogie muzicală, în anul 2002. A activat sau activează ca artistă interpretă de muzică folclorică la Ansamblul „Doina Mureşului” - Orăştie; Ansamblul „Getuza” al Centrului de Creaţie şi Cultură - Deva; Ansamblul „Doina” al Ministerului Apărării Naţionale din Bucureşti; Ansamblul „Doina” al studenţilor din Bucureşti; Ansamblul Artistic „Ciocârlia” al Ministerului Administraţiei şi Internelor Bucureşti - 1992. 
  
Consacrarea sa timpurie face ca azi, Maria Stroia să aibă pe lângă un repertoriu şi ales şi impresionabil, o vitrină cu distincţii obţinute la concursuri şi festivaluri muzicale, pe măsură de strălucitoare ca şi vitrina ei spirituală: „Floare de pe Bărăgan”, Slobozia - Ialomita, 1988; „Voci tinere”, Costeşti - Hunedoara; Călăraşi pământ de aur”, Călăraşi, 1989; „Flori de pe Mureş”, Reghin - Mureş, 1989; „Oltule pe malul tău”, Slatina - Olt,1990; „Miorita”, Topliţa - Harghita, 1990; „Corabia de aur”, Corabia - Olt, 1990; „La izvor de cânt şi dor”, Lipova - Arad, 1990; „Maria Tănase”, Craiova - Dolj, 1991 şi altele... 
  
Frumoase împliniri şi încă şi mai frumoase orizonturi, căci ceea ce poate învinge frumosul făptuirilor artistice ale interpretei de muzică folclorică românească este doar mai frumosul pe care însăşi îl poate încă arăta în oglinda muzicii folclorice româneşti, fiind azi o tânără cu puterile artistice în urcare. 
  
Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) 
  
Referinţă Bibliografică:
Maria Stroia. Frumoasă cântăreaţă cu puteri artistice în urcare / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1475, Anul V, 14 ianuarie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!