Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Modele > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015        Toate Articolele Autorului

Loredana Groza. Pietrarul izvorului de cântec
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
 
Când glăsuieşte cântec Loredana Groza, până şi morocănosul cu cerul gurii negru ca fundul iadului se întoarce la veselie! Iese din durere şi suferinţă cel ajuns la lacrimă, se curăţă de mânie şi răutate cel din braţele urii.  
 
Loredana Groza e iubita dintâi şi iubita statornică a fanilor care, după gândul lor, au viaţa înveselită şi înfrumuseţată de muzica Loredanei, iar după visul lor poartă fiecare aspiraţia iubirii entuziaste şi totale prin cântecele Loredanei! Vălureşte cerul, trepidează pământul, se-opreşte asfinţitul, se-aştern zorile auzindu-se cântecele Loredanei! Se-albăstreşte-n placul inimii privitul ochilor ei frumoşi, plini de viaţă, albaştri ca cerul! Zăpada-şi revede albul lucitor în lumina feţei sale, aurul soarelui îi scaldă părul. Se scurge în glasul ei surâsul Trotuşului, iar Oneştiul nu-şi începe nici o dimineaţă fără mândria leagănului ce-a legănat-o. Este moldoveancă oneşteancă şi i-au fost înainte de toate lipite de identitate apa ce-a botezat-o, mirul ce-a miruit-o, numele ce-a numit-o, harul ce-a înzestrat-o în oraşul de pe Trotuş. Frumoasele moldovence oneştene Nadia Comăneci, Carmen Rădulescu, Alexandra Ungureanu... ar fi mai singure fără ea, cum mai singur ar fi însuşi Oneştiul dacă nu şi-ar avea genunchii plecaţi la malul Trotuşului, unde împăraţii cerbi ai pădurii îşi văd fălnicia coarnelor! Chiar Trotuşul, curge însetat de cântecul Loredanei şi însetează la rându-i, de drag de Loredana şi de glasul ei, de-a lungul curgerii sale. Cântecul Loredanei constituie un aşezământ al iubirii! Iubirea din cântecele Loredanei Groza e nesecabilă, deşi pururi însetată. Izvor fiind, izvorul acesta nu seacă pe piatră. Iar albia întinsă din vocea, ochii şi inima Loredanei, la inimi, e din piatră pietruită, dar o piatră rară a cântecului celui mai frumos şi sufletesc. Pietrar, aşadar, al albiei izvorului de cântec, e Loredana! Pe albie zidită cu piatră rară, iubirea cântecelor Loredanei Groza e legământ şi deopotrivă lăsământ moldovenesc de iubire! Gânduri subţiate, inimi subţiate nu pot urca la uşa sufletească un cântec vast ca viaţa, frumos ca ochii, alinător ca mângâierea. Dar nu e moldoveancă aceea ce nu poartă în chipul conştiinţei sale, chipul iubirii. De aceea, cântecul Loredanei e ziditor de iubire, de bunătate, de voioşie, de omenie! El adânceşte în conştiinţă viaţa estetizată de lumina din cântec şi în trăire exaltarea din iubire!  
 
Loredana Groza, născută la Oneşti, este o cântăreaţă de muzică uşoară, compozitoare, actriţă, prezentatoare tv, dansatoare, antrenoare în show-ul muzical „Vocea României”, imagine a unor produse cosmetice... A început să cânte pe când gânguritul nu-i era o amintire, la vârsta de trei ani. Prin 1977, când era doar în clasa întâi începuse să se prevestească fructele harului, arătându-se încă de pe atunci în piesa numită „Problema problemei”, care a fost montată pe scena Casei de cultură din Oneşti şi în care a jucat ca o mică şi fermecătoare actriţă. Deopotrivă, Loredana îşi vestea prin dulceaţa vocii, în corul şcolii, un talent ce-i va izbucni în torent de cântece, nu foarte târziu. Dovedea, totodată, aptitudini sportive la handbal, iar sârgul învăţatului nu era mai prejos, fiind, cum erau regulile şcolare atunci, aleasă pe merit comandantă de unitate de pionieri.  
 
Olimpică, (locul întâi pe ţară la disciplina Limba română), era pasionată totodată de „toate materiile care te ajută să-ți dezvolți o gândire armonioasă”, cum însăşi consideră. Iubea şi poezia, activând la cenaclul „Sburătorul”, condus de către profesorul poet Gheorghe Isbăşescu. Timp de opt ani (de la şase, până la paisprezece ani) s-a pregătit la vioară şi balet.  
 
Talentele Loredanei nu rămân neobservate, fiind evidenţiate la „Forumul Național al Pionierilor”. Intră, în 1984 la... Liceul de Matematică-Fizică nr.1, din Onești, prima pe liste, la admitere, cu nota 9,95. Participantă la Festivalul regional „Retorta de cristal” (1984), câştigă în timpul liceului Premiul I, iar înainte să împlinească paisprezece ani intră în faza națională a concursului „Cântarea României” de la Focșani. Aici şi acum este intersecţia drumurilor vieţii Loredanei. E remarcată de Dumitru Moroșanu și Jolt Kerestely, care au chemat-o la București pentru preselecția concursului „Steaua fără nume”. Neavând însă vârsta minimă acceptată prin regulament, care era de şaptesprezece ani, soluţia a fost una din categoria raţiunii potrivit cărei „scopul scuză mijloacele”: nu şi-a spus adevărata vârstă! Cum să şi-o spună, doar avea paisprezece ani...! A concurat cu Ramona Bădescu și Camelia Florescu şi a biruit în toate fazele concursului, ultima etapă fiind în 1986. Probele au fost severe dar nu de nedepăşit în ce o privea pe concurenta cu vârstă fără ani, Loredana Groza: dicție, recitare, cântat doar cu pianul, apoi cu orchestra Radiodifuziunii Române, un duet cu o vedetă consacrată (Loredana a cântat în duet cu Dorin Anastasiu). A luat cu zece pe linie, toate aceste probe.  
 
Ulterior triumfului la concursul televizat, de anvergură la acea vreme, „Steaua fără nume” vin cu spor roadele talentului strălucitor şi impresionant al Loredanei, concretizate în concerte, festivaluri, emisiuni tv, înregistrări. Încă înainte de 1989, în anul 1987, explorează cu glasul ei cuceritor, Occidentul. Un turneu în Israel, unde a susţinut alături de Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” peste douăzeci de concerte, în săli de peste cinci mii de locuri o va consacra definitiv peste hotarele României.  
 
După realizarea primului videoclip la piesa „O inimă de 16 ani”, regizat şi filmat de Cătălin Căţoiu, Adrian Enescu îi propune Loredanei realizarea unui întreg album. Așa prinde viaţă albumul „Bună seara, iubito!”, cu piese compuse de Adrian Enescu pe versurile lui Lucian Avramescu, înregistrat în 1987 și apărut în 1988 la casa de discuri Elecrecord. Inițial proiectul o viza pe solista de muzică rock, Sorina Moldavi, descoperită de Adrian Enescu. Solista aceasta avea deja imprimate cu Adrian Enescu şase piese devenite materialul muzical pentru albumul „Bună seara, iubito”. Dar, în 1986 după ce proiectul a fost finalizat, Sorina Moldavi a fugit din țară, iar înregistrările nu au mai ieșit pe piață. Ceea ce a schimbat datele problemei, mai cu seamă după ce, în 1987, Adrian Enescu a remarcat-o pe Loredana Groza. „Am luat legătura cu ea”, spune compozitorul, „a venit la mine acasă și am înregistrat mai întâi două piese, apoi tot proiectul, care includea, evident, și «Bună seara, iubito». Eu deja lucrasem cu Sorina (care pur si simplu a improvizat linia melodică ce ulterior a devenit faimoasă) deasupra imprimării cu vocea lui Pino (Ion Caramitru, n.a.). În două zile, am tras «n» variante cu Loredana, dintre care am ales-o pe cea care se știe”. S-a înregistrat acasă la compozitor, unde acesta își amenajase propriul studio, dotat cu toate echipamentele necesare, aduse din străinătate.  
 
Luată în vederile aberante ale partidului totalitar, Loredana va urma să fie aproape interzisă, apărând extrem de rar pe postul național de televiziune, până după 1989. După lansare, piesa „Bună seara, iubito!”, interpretată în duet cu Ion Caramitru, o compoziţie muzicală de uimitor succes, a fost considerată o culme a celebrităţii șlagărelor Loredanei. De aceea este cu atât mai mult incalculabilă eroarea interzicerii ei pe motivul aprecierii ca o piesă cu versuri șocante, puternice, prea directe pentru acel timp. „Cei de la Electrecord și Radio nu au vrut să imprime și să difuzeze discul în forma propusă de mine și mi-au cerut să schimb textul. Nu am fost de acord și le-am zis că mai bine țin piesele în sertar decăt să le modific. Toate melodiile de pe acel disc erau pe versurile lui Lucian Avramescu, pe care îl admir și îl respect foarte mult”, mărturiseşte cu referire la impiedimentul creat de comunişti, compozitorul Adrian Enescu. Poetul Lucian Avramescu lucra atunci la ziarul „Scânteia tineretului”, şi, fireşte, o poezie dezisă de atotputernicii comunişti nu putea decât să îi fie defavorabilă. Exemplu al aberaţiei imbatabile, piesa „Bună seara iubito!” a fost întoarsă pe toate feţele, dar a fost permisă iarăşi, pentru difuzare, numai după ora douăsprezece noaptea, după care a fost din nou interzisă. În ţară, însă, la concerte, acest cântec nu putea fi oprit. Loredana îl interpreta peste tot, în concerte, făcându-se cunoscut singur şi direct, fără radio, fără televiziune, fără disc... abia în 1988, după ce devenise celebru în sălile de spectacole, a fost imprimat pe vinilin. Discurile s-au vândut într-un tiraj colosal, după ce piesa trecuse deja hotarele şi se bucura de o popularitate internaţională irezistibilă. Asociația Posturilor de Radio din Europa, cu sediul în Olanda, l-au premiat pe Adrian Enescu pentru această piesă, desemnată „Cântecul inovativ al anilor ’80-’90", în 2001”. „«Bună seara, iubito» a făcut mari furori și încă mai face, dar nu sunt un om care să trăiască din amintiri”, mărturiseşte Adrian Enescu.  
 
Lansat, la casa de discuri „Electrecord”, „Bună seara iubito!” este albumul de debut al Loredanei, care s-a vândut în peste un milion de exemplare, record absolut în vânzări. El, dar nu numai, a luminat bolta sub care glasul Loredanei a răsunat şi a atins triumful! Atât în ţară, cât şi dincolo de hotarele ţării, pretutindeni. Aceasta, fireşte, după căderea comunismului. Este memorabil în acest sens concertul susţinut în Marea Britanie, la Londra, prin intermedierea impresarului David Stones și sub patronajul Alteței Sale Regale, Principesa Moştenitoare Margareta a României. Concertul a avut loc la Palladium Hall, sala unde au concertat The Beatles și Rolling Stones, iar Loredana a cântat alături de The Drifters, Tom Jones, și alţi artişti celebri. Cu această ocazie a cunoscut producători de marcă, printre cei mai importanți din Mare Britanie, iar Casa de discuri „Virgin Records” i-a propus un contract, care, din motive obiective, nu s-a realizat.  
 
În timpul desfăşurării Campionatului Mondial de Fotbal „Italia ’90”, Loredana Groza pleacă în Italia, împreună cu Silvia Dumitrescu și Elena Cârstea, ocazie prin care pătrunde pe piața muzicală, participând la multe show-uri televizate, de maximă audiență. Printre acestea se numără colaborarea cu posturile de televiziune Rai uno, Rai due, Rai tre, Canale 5. A susținut peste o sută de concerte prin toată Italia, din Sicilia și până în Nordul peninsulei. A realizat cântece cu maestrul Cristiano Malgioglio, a cântat alături de Rita Pavone și Tedi Reno. În următorii ani a efectuat frecvent turnee în Italia, precum şi în alte ţări din Europa, ori în Canada, SUA... în aproape toate statele americane... În ţară continuă cu fulminante prezenţe în spectacole prin toate localităţile, realizează clipuri, înregistrează, compune, este prezentă pe coloană sonoră de film, joacă în film...  
 
Debutează în cinematografie cu „A doua cădere a Constantinopolului” (1994, regia Mircea Mureșan), filmat parțial și în Istanbul. În toamna aceluiași an pornește într-un turneu epuizant, de două luni, în Canada și S.U.A., unde a străbătut aproape toate statele americane.  
 
O perioadă de satisfacţii artistice o constituie perioada „Loredana şi Direcţia 5”. Ea îi aduce succese până la glorie, iar prin aceasta rămâne în biografia muziclă, nu numai privitor la aportul Loredaniei, ci privitor la valoarea creaţiei şi spectacolului muzical românesc, un timp luminos.  
 
Calităţile de prezentator de spectacole sunt etalate de către Loredana alături de Ricky Dandel , la Festivalul „Cerbul de Aur” de la Brașov. Sunt de evidenţiat colaborările Loredanei cu televiziunea, prezenţele în diferite jurii, la concursuri şi festivaluri,  
 
Căsătorită cu directorul executiv al Media Pro, pe 14 iulie 1998, Loredana devine mamă fericită. Se naşte fetiţa ei, Elena.  
 
Cariera artistică începută atât de pretimpuriu, a Loredanei Groza este vastă. Cuprine nenumărate colaborări cu textieri, compozitori, regizori, producători, impresari, interpreţi solişti, orchestre, trupe... etc. Dacă pe un interpret muzical îl portretizează cât mai exact cântecele sale, în ce o priveşte pe Loredana, cercetarea trebuie extinsă în multe domenii, uneori chiar fără legătură cu muzica. Rămâne de configurat însă, într-un portret cel mai cuprinzător frumoasele sale cântece, veselia ei clocotitoare, energia vulcanică. Este în primul rând o cântăreaţă formidabilă.  
 
Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Loredana Groza. Pietrarul izvorului de cântec / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1470, Anul V, 09 ianuarie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!