Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Modele > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015        Toate Articolele Autorului

Aura Urziceanu. Artista patimilor şi exaltărilor lăuntrice
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Vremuri şi fapte: artişti români pe care lumea îi laurează, în România sunt o locomotivă retrasă la depou - metafora nu este greu de tâlcuit! Destinul artiştilor, la noi e acela de a li se făgădui eternă iubire, atunci când le răsare steaua, iar după făgăduinţă vin înmiite săriri peste răsplată şi definitivă uitare! 
  
A vorbi azi despre artista cu îngerul muzicii în ea, Aura Urziceanu, înseamnă a vorbi despre o cântăreaţă genială pe care, uitând-o, ar însemna să ne ocărâm propria inimă şi proprii ochi, scăpând din atenţie chemarea conştiinţei. Neascultarea de conştiinţă, ochi şi inimă, ce altceva poate să însemne decât destructurarea zidirii noastre spirituale? 
  
Magnifica Aura Urziceanu este artista patimilor şi exaltărilor lăuntrice care iau drept uman adevărul dincolo de uman al idealului. Condeie cu vârf de smarald au scris în timp despre Aura Urziceanu şi scriu şi azi peste hotarele noastre, unde muzica e patroană sufletească, pe când la noi condeiul cu vârf de tinichea e tocit de zorul scrisului despre nimic. Artista genială Aura Urziceanu şi-a construit însă tiparul scrierilor cântecelor sale, direct pe suflet. Toate sunt interpretate cu măiestrie inegalabilă şi nerepetabilă. Înlăuntrul celor care înţeleg şi adoră muzica neimpietată de căderile vocii umane în dizgraţie sonoră, muzica pe care o glăsuieşte Aura Urziceanu e o purificare spirituală şi o umplere cu duh. 
  
Ar fi neînţelept să invalidăm frumuseţea celorlalte glasuri ce abordează genul muzical măreţ şi întrucâtva dificil al muzicii interpretate de Aura Urziceanu, dar în România glasul ei e unic, iar în lume ţine fruntea. Aura Urziceanu este prin aceasta un bun naţional pe care avem a-l răscumpăra de la străinătatea ce i-a fost casă sufletească, braţ de cuprins, drum deschis în faţă, cer deasupra pentru glas, scenă jos pentru piedestal…! Aura Urziceanu este apreciată şi iubită de o lume, dar neînţeleasă şi uitată de un grăunte de lume, ţara sa natală ce macină în pulbere, cu piatră lacomă de moară, pietrele temeliilor sale culturale! 
  
Cum să se audă atât de rar numele Aura Urziceanu, la noi, azi? Cum, şi de ce?! 
  
Cântăreaţă şi compozitoare, interpreta Aura Urziceanu abordează o diversitate de genuri muzicale la nivelul de culme, subtilitate şi superbitate artistică: jazz, muzică uşoară, muzică populară - jazzologul şi interpretul Mihai Berindei o numește o „cântăreață autentică de jazz, de clasă internațională”. 
  
S-a născut la București, din părinţii Jana și Nelu Urziceanu. La numai patru, cinci ani a început studiul la vioară, cu tatălui ei, iar mai târziu va absolvi Şcoala Populară de Arte, secţia Canto - muzică ușoară, clasa prof. Florica Orăscu. 
  
A debutat la Radiodifuziunea Română în 1959, cu piesa „Vreau să cânt și eu la televizor”, iar nu mult mai târziu, la televiziune, cu piesa „Soarele e-ndrăgostit de Mamaia”, compusă de Dinu Șerbănescu, pe versurile lui Aurel Felea - această piesă a fost prezentată anterior la prima ediție a Festivalului de Muzică Ușoară de la Mamaia (1963). 
  
Paşii de debut i-a făcut, aşadar, în muzica uşoară, pe scene ale unor case de cultură. S-a făcut remarcată în cadrul unui concert de interpreți amatori, cuprins în programul ediției a III-a (1965) a Festivalului de la Mamaia, prin originalitatea interpretării piesei „La tine mi-e gândul”, de Petre Firulescu. În același an, a făcut pasul decesiv spre marile scene, la Sala Palatului din București, interpretând două cântece dintr-un spectacol de revistă al Teatrului Satiric-Muzical „Constantin Tănase”: „Zâmbiți, vă rog” și „Oglinda dragostei”, ambele compuse de Edmond Deda. 
  
Va urma lansarea în genul jazz, pentru care, fără îndoială că artista Aura Urziceanu are cele mai desăvârşite înzestrări. Primul recital de jazz l-a susţinut la Student Club din Bucureşti, pentru ca, în primăvara anului 1966, să fie distribuită în spectacolul „Jazz jazz jazz”, prezentat la Teatrul Evreiesc de Stat, alături de pianistul János Kőrössy, contrabasistul Johnny Răducanu, bateristul Miki Mănăilă și balerinele Miriam Răducanu și Cecilia Hoppe. Spectacolul a ocazionat pentru interpreta Aura Urziceanu saltul decisiv în orizontul inabordabil pentru mulţi, cel puţin din spectrul muzical românesc, al jazz-ului cu o adaptare a Rapsodiei Române nr. 1 de George Enescu. După această afirmare au urmat turnee în compania celor mai prestigioase orchestre românești de jazz și de muzică ușoară, concertează în țară, apoi în Uniunea Sovietică (1968), unde, de altfel mai cântase, și din nou în țară, cu pianistul Horia Ropcea, apoi susţine mai multe concerte, împreună cu Edmond Deda la pian, la Sala „Dalles” și la Teatrul „Ion Vasilescu” din Bucureşti. În 1972, Aura Urziceanu şi-a făcut debutul internațional pe scena de la Carnegie Hall (New York) cu formația pianistului și șefului de orchestră american Duke Ellington. Începe acum o nouă etapă în strălucita biografie artistică a neegalabilei Aura Urziceanu care va începe să concerteze de acum cu celebri interpreţi de muzică jazz, precum Ella Fitzgerald, pianiștii Bill Evans, Ahmad Jamal și Hank Jones, șeful de orchestră Quincy Jones, trompetiștii Dizzy Gillespie și Thad Jones, saxofonistul Paul Desmond, chitaristul Joe Pass și bateristul Mel Lewis. Efectuează turnee de concerte în Australia, Brazilia, Bulgaria, Franța, Germania, Italia, Japonia, Polonia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii etc. Face parte din juriile unor concursuri internaționale desfășurate la New York și Toronto (Canada). 
  
Ca interpretă de muzică uşoară, Aura Urziceanu va străluci, de asemenea, întocmai aşa: ca o aură! A însoţit, într-un turneu sovietic din 1966 o orchestră de muzică ușoară, reunind formațiile János Kőrössy și Bebe Prisada, prilej propice de a fi foarte apreciată de cătrte public. În cadrul celei de-a cincea ediții (1969) a Festivalului de la Mamaia, a primit premiul al doilea pentru interpretare, iar doi ani mai târziu, o echipă formată din Aura Urziceanu, Aurelian Andreescu și Mihaela Mihai a cucerit Cupa Europei la Festivalul Internațional al Cântecului de la Knokke-Heist (Belgia), Aura Urziceanu fiind numită cu această ocazie cântăreața festivalului. A colaborat cu ansamblul condus de Richard Oschanitzky, atât pe scenă, cât și în studiourile de înregistrare; împreună, Aura Urziceanu şi Richard Oschanitzky au compus muzică de film. Sunt notabile în planul realizărilor compoziţionale şi interpretative ale Aurei Urziceanu, şlagărele „Cine-mi poate spune”, sau „Dor de viață”, dar nu pot fi integrat într-o enumerare fără omisiuni repertoriul in integrum al artistei. Spre reamintirea parţială a acestui lui, sunt dovezi neînlăturabile următoarele piese: „Aproape liniște” (Nicu Alifantis/Alexandru Andrieș), „Ăsta-i norocul” (Ion Cristinoiu), „Ce crezi tu despre mine” (Ion Cristinoiu) - duet alături de compozitor, înregistrare Radio, „Ce e iubirea”, „Ciocănitoarea” (Laurențiu Profeta), „Cum e în soare” (Zoltán Boros), „De ieri până azi” (Laurențiu Profeta), „Dintr-o carte veche” (Johnny Răducanu), „Dorul soarelui” (Dan Creimerman), „Dragă-mi este dragostea” (Laurențiu Profeta), „Dragostea e ca marea” (Dan Creimerman) „Drum nesfârșit” (Dan Creimerman), „Ești toată viața mea” (George Natsis), „Eu cred iubind (Dan Creimerman), „Fata și mingea” (Florian Lungu), „Fantastic vis” (Edmond Deda), „Florile îndrăgostite” (Aurel Giroveanu), „Gândul meu” (Eugen Teger), „Gândul verii” (Ion Cristinoiu), „Glasul roților de tren” (Ion Vasilescu), „Iarnă, iarnă” (Johnny Răducanu), „Ionel, Ionelule” (Claude Romano), „În amurg” (Aurel Giroveanu), „Înserare” (Dan Mândrilă), „Jocul țambalelor” (Johnny Răducanu), „La fântâna fetelor” (Ion Cristinoiu), „Nu-mi cere să cânt”, (Johnny Răducanu), „Nu te iubesc” (Richard Bartzer) , „Nu te opri” (Dan Creimerman), „O dublă stea” (Adrian Enescu), „Pe Olt, soare” (Johnny Răducanu), „Septembrie” (duet cu Aurelian Andreescu), (Try to Remember) (Harvey Schmidt), „Tot ce-aș dori” (Dan Creimerman), „Trifoiul” (Aurel Giroveanu), „Tu ești cântecul” (Dan Mândrilă), „Țărăncuță, țărăncuță”, (Ion Vasilescu), „Un cântec vechi rămâne veșnic tânăr” (Edmond Deda), „Un mic cuvânt” (Richard Oschanitzky), „Vino, noapte” (Andrei Proșteanu), „Visez sau e-adevărat” (Henry Mălineanu), „Vreau să vii în viața mea” (Doru Căplescu), „Vreme de seară” (Dan Creimerman). În întreaga sa carieră artistică, interpreta Aura Urziceanu a înregistrat numeroase discuri la Electrecord, precum şi multe albume dintre care unele au fost reeditate. Iată o biografie căreia nu i se mai poate adăuga nimic. Doar o floare „de nu-mă-uita”! 
  
De ce ne uităm, oare, artiştii? Dar, mai ales, când nu-i uităm, de ce lovim în sufletul lor? Laudele fără temelie fac şi ele rău, putând fi o mirodenie arsă care se împrăştie, nemairămânând nimic în urma ei, dar vorba rea modelează în inimă o scobitură în care se adună durerile şi nedreptatea. N-ar merita nimeni aceasta, însă în inimile artiştilor locuieşte îngerul iubirii pe care-l doare ca o traumă fiecare ponegrire adusă artistului! 
  
Ceea ce merită artista Aura Urziceanu e numai iubirea şi neuitarea! 
  
Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) 
  
Referinţă Bibliografică:
Aura Urziceanu. Artista patimilor şi exaltărilor lăuntrice / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1467, Anul V, 06 ianuarie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!