Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Modele > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014        Toate Articolele Autorului

Ghorgel Nucă. Ideal guvernat şi îmboldit de folclor
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Dacă munţii Olteniei sunt pietrificaţi de milenii, dacă apele îi taie în drumul lor spre îmbrăţişarea cu Dunărea, ani după ani, sfârtecând totodată dealurile, curgând sub umbrele lor, ţesând apoi câmpiile cu urzeli albastre prin rarele vaduri naturale şi multele canale cenuşii, lucrate de mâna omului, muzica folclorică oltenească a răsărit, se poate spune, odată cu mirificul peisaj al Olteniei, a înflorit şi rodit pe măsura înrădăcinării olteanului aici. Va înflori şi rodi până la plecarea lui, dacă va pleca vreodată!  

Oltenia a cântat dintotdeauna, iar olteanul cântă de când se ştie şi va cânta până când nu va mai fi, dacă se va întâmpla aceasta, pentru că pieirea unui neam nu are consecinţă mai devastatoare decât despărţirea de sine însuşi! Olteanul, dacă nu cântă nu e oltean. Cum oare să nu cânte dacă în această parte de patrie străveche străluceşte poate cel mai bogat zăcământ de folclor cu filon liric?! Dragul, draga, mama, tatăl, fiii, voinicii, domnii, haiducii, natura, munca, jocul, întristarea, dragostea, dorul… sunt olteneşti aici, iar cântecul oltenesc, zugrăvindu-le, le dă viaţă sufletească oltenească!  

Niciun dor nu-i mai mare şi mai greu ca al olteanului. Pentru el, dorul e o haină de iarnă spirituală, matlasată cu melodii populare ce s-ar fi irosit dacă de partea istoriei n-ar fi fost „cusătorii” hanei acesteia, folcloriştii remarcabili. Cântecul a fost creat de oameni din popor. Fără cântec ei ar fi fost mai singuri sau poate nici n-ar fi mai meritat să fie, căci le-ar fi stat atât de rău fără cântec…! Aşa cum le-ar fi stat fără părinţi şi fraţi.  

Dar cântecul folcloric oltenesc a fost cules, studiat, păstrat şi în aceeaşi măsură dăruit fără risipire, pentru înmulţire şi împodobire prin glasul cântăreţilor, pe de o parte, dar şi prin lucrări de referinţă, spectacole, emisiuni, filme documentare etc - în spatele şi deopotrivă în avangarda spectacolului folcloric, cel puţin prin care cântecul îşi desăvârşeşte calea de la rădăcină la rodul înflorit în starea spirituală a beneficiarului său, publicul, circulă o oaste de truditori. Unul dintre ei este producătorul, prezentatorul, interpretul de muzică folclorică Georgel Nucă.  

E oltean neaoş, de la Râmnicu Vâlcea, dar munca sa nu se rezumă doar la promovarea cântecului oltenesc, Georgel Nucă realizând şi prezentând grandioase şi fulminante spectacole folclorice în care cântă cu zânele din cer artişti ce-acoperă toate zonele etnofolclorice româneşti. Încântător, spontan, binedispus, stăpân pe arta conversaţiei, densă şi extrem de agreabilă, prezentatorul şi artistul Georgel Nucă interpretează totodată piese muzicale folclorice, atât de plăcut, de cald şi voios încât fiecare inimă din public se preschimbă în conac primitor căreia cântecul îi trece pragul ca un frate!  

Pentru Georgel Nucă niciun fruct al vieţii nu e mai dulce şi savuros ca acela căutat, cules şi pus în cămara sufletească a publicului: melosul folcloric românesc! Culegerea nu s-a făptuit printr-un lan de cultură, ci pe o câmpie cu iarbă şi flori spontane, trudnic, dar nu descurajator, având sprijinitori spirituali şi chiar faptici, pe savanta cercetător şi etnolog Emilia Comişel, prof. univ. dr. Gheorghe Oprea (Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti), realizatorii Theodora Popescu, Ion Filip, Simona Patraulea, Marioara Murărescu)… Toate colaborările sale cu Radio Oltenia Craiova, Radio România, Televiziunea Română, Televiziunea din Oradea, Etno TV, Kanal D, TVH… sunt făptuitoare de producţii muzical folclorice urcătoare pe un versant cultural la care aspiră doar cei înzestraţi cu iubire pentru comoara fluidă a glasului folcloric, pentru creaţia populară românească autentică, portul admirabil popular, tradiţia şi cultura sătească a neamului românesc!  

Are înregistrate albume de cântece care i-au adus, fireşte, premii, diplome scrise de tipar, pe când premiile sufletului său sunt cele caligrafiate în reacţiile de bucurie şi plăcere ale publicului. A învăţat cântece de la bunica lui, azi octogenară şi în continuare interpretă cu dragoste şi talent a romanţelor Ioanei Radu, dar a modelat în conştiinţă şi o cunună de ofrande sufleteşti din cântecele Irinei Loghin şi ale lui Ion Dolănescu. Prima urcare a sa pe scenă s-a întâmplat la Festivalul „Ispas la Năsăud”, când Matilda Pascal Cojocăriţa i-a luat ceasul de la mână, asupa căruia micul interpret îşi concentra, din emoţie, toată atenţia, învârtindu-l de curea neîncetat, apoi l-a împins în faţă spunându-i că are şi el ce au toţi băieţii. Apoi, Sofia Vicoveanca i-a întărit orgoliul: „Du-te mă pe scenă, că eşti bărbat!”. Georgel a păşit în scena vastă şi intimidantă ca un continent străin, cu un cobzar al cărui acompaniament putea să compromită totul, instrumentistul dând un ton, iar Georgel intrând pe altul. „Ca să dreagă omul busuiocul”, cum evoca mai târziu acest moment, Marioara Murărescu, cobzarul a dat drumul jos la pană şi a intrat apoi în tonalitatea lui Georgel.  

A fost întâiul pas timid şi descumpănit de incidentul, „dres” în cele din urmă. Succesul şi consacrarea aveau să urmeze în şuvoi apoi, pentru ca azi scena să fie pentru artistul Georgel Nucă mirajul propriei chemări spirituale, aspiraţia şi împlinirea sa. „Am avut de învăţat de la Ion Drăgan, Lenuţa Purja, Paula Babalâc. La roadele carierei mele a picurat şi Marioara Murărescu, pe care o pot numi mentorul meu. La suflet îi am pe prof. dr. Gheorghe Oprea, şeful catedrei de Muzicologie de la Facultatea de Muzică din Bucureşti, pe Angela Marinescu, primul om care m-a adus în radio”; „L-am visat pe Dumnezeu”; „Merg la bătrânii satului, culeg cântecele, le trec prin filtrul sufletului, le recondiţionez şi le dau o nouă viaţă. Dintre melodiile culese, dragi mie, pot aminti «Fir-ai tu să fii de deal», cules de la rapsodul Ilie Zugrăvescu, «Iese mândra-n bătătură», cules de la soţii Stanca, din Voiceşti”, mărturiseşte acum în presă („Adevărul”), Georgel Nucă. Din această osteneală şi străduinţă s-au însufleţit două albume: „L-am visat pe Dumnezeu” şi „Mă duc şi eu la Ilinca”.  

Reprezentative pentru ce realizează în prezent Georgel Nucă sunt emisiunile tv şi spectacolele folclorice televizate. Aici s-au lansat copii cu talent şi viitor artistic, printre care Gabriel Andrei, din Creţeni, Samir Ionescu, Radu Condurache, Giulia Cismaru, din Râmnicu Vâlcea, tinerii Ionuţ Teodorescu, din Mehedinţi, Marius Josceanu, din Craiova. Cel mai tânăr dintre ei, Irinel Luca, fiul lui Georgel Nucă, a participat la „Hora prichindeilor”, de la TVR 2. Cum să sară aşchia, departe de trunchi?! Poate că încă nici nu a sărit, poate că e doar despicată, dar cu grija tatălui şi, de bună seamă, cu propriul duh şi propria sârguinţă va sări aproape de trunchi, iar apoi, poate şi mai departe! Dincolo de trunchi, dar nu dincolo de pădure, în culmea muntelui unde copacul cel mai înalt sărută fruntea cerului!  

Nu este niciun contraargument pentru cei ce nu cultivă, nu sporesc şi nu împart harul. Mai târziu, prin viaţa realizatorului de spectacole şi emisiuni folclorice, şi interpretului Georgel Nucă se va privi ca printr-un cristal şi se va vedea un artist şi un om care şi-a împlinit îndatoririle sale faţă de sine, faţă de familie, faţă de public, faţă de folclorul românesc ce i-a guvernat şi îmboldit idealurile.  

Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)  

 

 

 

Referinţă Bibliografică:
Ghorgel Nucă. Ideal guvernat şi îmboldit de folclor / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1377, Anul IV, 08 octombrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!