Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Patrimoniu > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014        Toate Articolele Autorului

Ştefania Rareş, folclorul pur de la lăutar şi plugar
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Moştenitoare a zestrei spirituale a vechii şi în acelaşi timp tinerei Bucovine, deoarece secolele mărturisesc splendoarea înţelepciunii poporului, nu o încărunţesc, maestra Ştefania Rareş este urmaşă a străromânilor din ţinutul nord răsăritean al Moldovei, care a slujit şi slujeşte covârşitor muzicii folclorice, spre binele sufletesc cel mai mare şi cardinal în rezistenţa culturii şi tradiţiilor naturale, pământene, ale unui neam ce trecut sub atâtea obidiri şi nesfârşite schimbări şi dominaţii zguduitoare sociale, teritoriale, politice, putea altminteri să-şi piardă identitatea.  

Ordinea întâmplărilor în istoria cântecului folcloric ar fi fost decisă de la sine, dacă azi, când rătăcirea, precaritatea culturală şi nepăsarea pot devasta în scurt timp folclorul, la care au lucrat constructiv şi înfloritor veacurile, n-ar exista artişti ca Ştefania Rareş. Folclorul are azi nevoie de astfel de interpreţi, pentru restaurarea şi consolidarea lui.. Dacă nu ar fi, s-ar nărui ca o cenuşă cântecul şi n-ar mai rămâne nici povestea! Ce-ar mai putea rămâne dintr-un neam, dacă viaţa lui spirituală s-ar stinge sau, încă şi mai rău, ar fi infectată?! O urmă de idol astupată de dâra unui netrebnic!  

Dar nu se destramă nimic din spaţiul autohton al spiritualităţii moldoveneşti, câtă vreme veghează conştiinţa şi harul, prin artişti ca Ştefania Rareş. Nu numai că ea întruchipează garnizoana folclorului muzical al Bucovinei, dar se alătură celor mai valoroşi cântăreţi români în a opune rezistenţă până în ultima clipă, clădind un perete în faţa pericolului distrugerii sau înstrăinării folclorului neamului (perete dintr-o perspectivă, fereastră dintr-alta).  

S-au făcut şi se fac mereu cercetări spre a cunoaşte mai bine izvoarele folclorului, dar puţini efectuează azi cercetări spre a detecta dacă nu cumva el merge către un punct terminus şi mai cu seamă, nu luptă nimeni să îl „împropietărească” legitim cu o casă numai a sa, într-un platou de televiziune, o bibliotecă, un muzeu, o şcoală… Căci, oriunde e o picătură de folclor năvăleşte şi o mlaştină vastă care îl contopete şi-l impurifică (muzică subvalorică, interpreţi nechemaţi, producători incompetenţi, gazetari fie neinspiraţi, fie manipulaţi, politicieni… un întreg arsenal al afacerilor, un laborator de prefacere în marfă până şi a sufletului omenesc)!  

În acest concurs de împrejurări maestra Ştefania Rareş nu poate evita anturajele de platou sau scenă, disproporţionate, dar fiecare îşi dovedeşte măsura harului său şi e răspunzător de prestaţia sa artistică. Din păcate scenele şi platourile sunt încărcate azi de o masă de cântăreţi care ori nu se aud pe ei, ori sfidează cu bună ştiinţă şi în exterioritatea oricărui control, pe toată lumea!  

Dar, suntem contemporanii unei pleiade de interpreţi de muzică folclorică pentru care veacul spiritual următor va datora mult! Suntem contemporanii maestrei Ştefania Rareş! De rară nobleţe sufletească, generoasă şi îngăduitoare cu cei care au un fir de talent, artista Ştefania Rareş îşi cunoaşte şi împlineşte rostul slujirii cântecului. Cum altfel? Cântând! Nu războindu-se cu cineva, ci cântând cântecul cel mai pur, cu rădăcină şi teren întins. În vremuri ca acestea în care arta întreagă a fost prinsă în vârtelniţa afacerilor, manipulării, lăcomiei, prostiei şi politicii, maestra Ştefania Rareş nu e spada ce taie, e îngerul care ocroteşte folclorul.  

Ce pasaje lirice au cântecele în glasul Ştefaniei Rareş, ce înfloriri artistice sunt în aşternutul motivic în care sunt înfăşate ca pruncii cântecele sale, ce tablori plastice, cu păduri, cu ape, cu cer şi păsări, cu oameni iubind, muncind, suferind, luptând, pierzând, sperând… Ce meditaţii poetice! Ce voioşie în cântecele de joc ale Ştefaniei Rareş!  

Doina, bocetul, cântecul liric, strigătura… cine le glăsuieşte ca Ştefania Rareş? Ştefania Rareş, însăşi! Este una dintre puţinele interprete de muzică folclorică românească potrivnică influenţelor şi infiltraţiilor vătămătoare, străine de tradiţia şi cultura neamului, ori căzute în plasa urbană, cultă, modernă, vulgară ori banală, cu text gol.  

Zona etnofolclorică a Moldovei de nord este puternic individualizată, iar artista Ştefania Rareş a preluat folclorul pur, de la lăutar şi plugar, dar şi de la cioban, de la pădurar, de la sătean… I-a imprimat o anumită particularitate de valoare, dar nu i-a umblat decât la nuanţă nu la miez, la aspect, nu la structură.  

Moldoveanca bucovineancă Ştefania Rareş cântă, într-o multitudine de motive poetice şi pe o gamă largă de unde ritmice, într-un timbru inconfundabil, cu particularităţile dialectale care dau superbitate pieselor sale folclorice şi de aceea, în fiecare cântec, Ştefania Rareş este Ştefania Rareş!  

Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)  

 


 

Referinţă Bibliografică:
Ştefania Rareş, folclorul pur de la lăutar şi plugar / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1369, Anul IV, 30 septembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!