Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Patrimoniu > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014        Toate Articolele Autorului

Benone Sinuescu Spectacol fulminant, la Ianca
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Dintotdeauna, muzica noastră folclorică poartă pe elitrele ei uşoare şi diafane bucuria unei exaltări responsabile de schimbările stării sufletului şi pasiunii lui. Prin ea, ca printr-o fereastră curată, neperdeluită, cu muşcată în canat şi chihlimbar fluid îmbelşugând lumina scursă pe sticlă, se vede larga zare a culturii noastre săteşti, viaţa, răsuflarea, contemplaţia, creaţia şi istoria neamului nostru, ca o livadă înflorită în dreptul ferestrei, primind în ramuri păsările dragostei, pe vârfuri îmbrăţişate de văzduh, lacrimile durerii şi bucuriilor, pe cărări paşii dorului, la umbra ierbii, roua hrănitoare a rădăcinilor, iar în rădăcini consistenţa sevei umplute de viaţă.
Oricâtă bunăvoinţă am avea de a spiritualiza piatra, nu o putem face şi, de aceea, nici inima cea mai încremenită n-o putem compara cu ea, căci inimile sunt clintite de sunetul muzicii, pe când piatra nu aude niciodată, nu plânge, nu surâde. Oamenii cei mai frumoşi şi mai buni sunt în primul rând acei care sădesc şi se bucură de florile spirituale ale melosului popular. Iar oamenii cei mai ursuzi sunt aceia care-şi pietruiesc tunelul timpanului, fereastra ochiului, poarta sufletului şi nu se predau îmbrăţişării muzicii folclorice, nu-i beau apa nesecabilă, nu-i miroase zefirul viu, nu-i sărută eterna şi infinita coroană a frunţii eternului şi infinitului ţăran român. Fiecare îşi este rege sieşi, fiecare e fiu al cuiva, fiecare părinte altcuiva, pe atât de măreţ, de bun şi de frumos, pe cât iubeşte măreaţa, buna şi frumoasa muzică folclorică românească.
Nu-i nimeni să nu aibă strămoşi la talpa satului românesc, ce s-au aplecat cândva peste ghintură să scoată la soare ştiubeiul cu apa curată, rece şi dulce, a izvorului fântânii; nu-i, aşadar, cineva dintre români care să nu descindă dintr-un neam ce a cântat şi ascultat cântul cu dragostea şi credinţa asemenea rugăciunii şi evlaviei.
Toate cântecele populare sunt pietre rare şi toţi cântăreţii lor sunt fii şi taţi de crai, fiice şi mame de castelane de odinioară, de azi şi de mâine, la curtea din inima voievodatului cel mai paşnic, neîncetat tânăr şi nesfârşit cuceritor, voievodatul folclorului neamului românesc!
Dar, sunt cântece între cântece, cum sunt deosebiri de strălucire şi feerie între smaralde, mărgăritare, perle, aur sau diamante. Mai frumoase decât cele frumoase sunt cântecele acelea ce farmecă de peste şaizeci de ani, neajungând niciodată să pălească asemenea frunzei sărutate de brumă, ci rămânând până azi vlăstare ale sufletului. Ele sunt cântecele glăsuite neegal de alinător cu altele, de artistul Benone Sinulescu.
Sunt şi cântăreţi între cântăreţi, aşa cum sunt păsări între păsări, dar niciuna nu are glasul, spiritul, coloritul condorului ce străjuieşte obrazul văzduhului şi cîntă nepereche de lin din fâlfâitul aripilor vaste, tăind aerul sus, deasupra marilor canioane. Asemenea este Benone Sinulescu. Trece de şaptezeci şi şapte de ani, frumoşi şi lucitori ani, cu atât mai mult cu cât a minunat cu vocea pe mai obişnuiţii, mai marii, mai înţelepţii sau mai necunoscuţii, oamenii simpli, ori savanţii, ori plugarii, ori scriitorii, politicienii, preşedinţii României. L-au stimat şi îl stimează artiştii, l-a iubit şi îl iubeşte neamul, l-au preţuit Mihail Sadoveanu, Zaharia Stancu, Fănuş Neagu şi alţii, lăsând mărturii despre aceasta, i-au prevăzut şi admirat harul, de la Maria Tănase, toată pleiada artiştilor interpreţi de muzică folclorică, dar şi cei aparţinând genului clasic sau muzicii uşoare, ori actori, regizori şi aşa mai departe…
Se poate remarca faptul că nu s-a scris mult şi nici pe măsură despre artistul care a lăsat veacului, precum dalta în cremene, urmele sale, navigând prin timp întocmai unei luntre pe oglinda lacului, dar şi prin talazuri, printre nuferi, dar şi pe sub răchiţi scorburoase, printre lebede şi pelicani, dar şi printre şerpi şi păsări riverane de pradă. Dar a răzbătut, luntrind cu şi prin cântec, lăsând în urmă o legendă scrisă şi una nescrisă. A semănat seminţe din care au crescut spice pe care le-a secerat neamul său ce-a măcinat grâul, a frământat pâinea, a copt-o şi s-a ospătat cu ea la masa de sărbătoare!
Acesta-i maestrul Benone Sinulescu, martor şi aliat de o viaţă al trăirilor blânzi, frumoase, cinstite şi plăcute ale neamului său, ascultător în toate stările sale sufleteşti, al cântecului blând, frumos, cinstit şi plăcut pe care l-a cântat cu dragoste Benone Sinulescu, numai şi numai ca Benone Sinulescu.
Pe când anotimpul verii se uita departe, ca să vadă dacă a lăsat copii buni în urma sa, lunile, zilele şi ceasurile mai bune şi mai rele prin care-am trecut cu toţii, erau pe drum întâile zile ale toamnei, venind în urma pasului verii la Brăila, pe marea câmpie, pe bălţi, pe fluviu, pe oraşe şi sate. În oraşul Ianca era încă domnitoare vara şi era sărbătoarea localităţii. Evenimant la care artiştii Benone Sinulescu şi Maria Ciobanu au luminat oraşul, asemenea luminii picurate nu din aur, nu din soare, ci din flacăra sufletească.
O dată mai mult, maestrul Benone Sinulescu a dovedit că dăruie altora din viaţa sa, primind în loc şi mai multă viaţă, aşa cum aurul, topindu-se, creşte şi-i străluceşte încă şi mai fascinant lava galbenă ca soarele. A susţinut un program amplu, plin de vervă, magnific. A cântat pentru toţi, organizându-şi repertoriul asemenea unei opere enciclice, fiecare spectator putând să îşi aleagă ceea ce îi cere gustul său. Ceea ce uimeşte mereu mai mult la Benone Sinulescu este vivacitatea sa, energia pe care o consumă fără a se epuiza pe sine, în spectacolele sale. Nu iese în scenă să mimeze muzica, iese în scenă să o cânte şi nu se ţintuieşte ca o statuie fără duh în locul căreia vorbeşte istoria, ci freamătă pe toate aşchiile scândurei scenei.
Strămută îndestulător toate gândurile spectatorilor. Fiecare dintre ei intră astfel în comuniune cu artistul Benone Sinulescu, care dovedeşte cât de profundă este puterea cântecului folcloric românesc, nealegând să aibă o reprezentaţie uşoară, cu o piesă-două, ci un iureş de cântece creatoare de atmosferă ce surclasează cele mai galante spectacole muzicale.
Fireşte, fermecătoarea ciocârlie a cântecului românesc, Maria Ciobanu, a fost, de asemenea, adorabilă!
Cei doi inegalabili artişti, dacă nu ar fi fost la sărbătoarea Zilelor oraşului brăilean, Ianca, spectacolul ar fi fost un pământ bun, fără apă, o apă adâncă, fără ieşire la soare…!
Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com)  
Referinţă Bibliografică:
Benone Sinuescu Spectacol fulminant, la Ianca / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1364, Anul IV, 25 septembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!