Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Modele > Mobil |   


Autor: Aurel V. Zgheran         Publicat în: Ediţia nr. 1314 din 06 august 2014        Toate Articolele Autorului

Aneta Stan. Îşi face drum spre inimi, ca fluviul în braţele mării...!
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Dobrogea binecuvântată, a monumentalelor edificii de spiritualitate şi a fermecătoarelor tablouri vii la care numai penelul măiastru al naturii pure poate lucra, a fost, este şi va fi locuită de râvnitori ai valorilor creştine, artistice şi culturale apărate de folclor înainte de toate; a fost, este şi va fi locuită de ostenitori biruitori întru aceasta, din veacuri vechi, până azi!  

Mulţi artişti au trudit în Dobrogea strămoşească, la înstelarea spiritului dobrogeanului acestei zone etnofolclorice. Au trudit chiar şi unii dintre cei vremelnici, care pentru mai mult sau mai puţin timp au urmat în scaun la fruntea regiunii sau a ţării. Dar nimeni nu a făcut-o mai mult, mai bine şi mai călăuzitor spre gloria eternă a tezaurului spiritual moştenit de la străbuni, decât artiştii din folclor. El a ivit lumina spiritului, în studii, în documente, în creaţie şi interpretare.  

În ţinutul dintre Dunăre şi Mare, roditor, pitoresc şi divers, interpreţii de muzică folclorică s-au înfrăţit dintotdeauna şi etern, cu întreaga populaţie dobrogeană căreia i-a purtat într-o neîntreruptă continuitate toate însuşirile, exteriorizările şi profunzimile sufleteşti. Aşa s-a sudat în cuprinsul unuia şi aceluiaşi spaţiu, miraculoasa diversitate a culorilor, folclorului unic dacă nu compact, enigmatic, însufleţit şi neasemănător de plăcut zonal şi în prelungirea acestui spaţiu!  

Printre cei mai presus în toată istoria Dobrogei, dintre cântăreţi, e şi interpreta de muzică folclorică Aneta Stan. Toate aceste constatări nu au nevoie de nicio lămurire afară de cântecele acestei artiste şi afară de mirificul ei port popular ce o înfăţişează ca prinţesă geto-dacă din afara provinciei traiane şi din miezul inimii iubitorilor de folclor. Pe cât de generos şi fermecător înveşmântează glasul ei folclorul dobrogean, pe atât de frumos o înveşmântează pe ea minunea de haine tradiţionale cu supreme croieli şi magnifice cusături populare în care se oglindeşte întreaga frumuseţe a Dobrogei, cu Marea, Dunărea, câmpul şi văzduhul ei.  

Puţine cântăreţe de muzică folclorică românească se înveşmântează atât de frumos, în portul popular, ca interpreta Aneta Stan care nu numai frumos se poartă, ci iubitor de frumosul inedit! Iar glasul ei îşi face drum spre inimi, ca fluviul în braţele mării! El lasă urmele reveriei în memoria auditivă, precum superbitatea portului ei, în oglinda privirii.  

Interpretează cântece misionare, alinătoare şi chemătoare la poveste. Le caută, le alege, le culege! Creează cântec, interpretează cântec, plămădeşte şi înnobilează cântecul cu versuri de poem! Aceasta o face cu iubire, cu har dar şi cu ştiinţă, fiind absolventă a Facultăţii de Muzică a Universităţii „Spiru Haret” şi a masterului în Artă Muzicală.  

Pe firul vieţii artistei Aneta Stan nu a încetat niciodată ardoarea de cântec nici împlinirile ce decurg din acestă ardoare. Asociată cu talent şi trudă, an cu an, viaţa sa personală şi viaţa sa artistică este mai bogată cu idealuri şi fapte.  

Provine dintr-o familie de confesiune ortodoxă, părinţii ei,Marin şi Călina crescându-şi pe cei cinci copii, Neculai, Mitică, Maria, Vasile şi Aneta, mezina familiei, cu evlavie, dragoste şi credinţă în Dumnezeu. Din nicio evocare a sa, artista nu exclude această mărturisire, ca şi cea despre cei mai buni şi apropiaţi prieteni ai copilăriei sale, căţeluşul Ţuţi şi calul roib, Breazu, cu o stea mare în frunte, pe care îl ducea în fiecare dimineaţă la păscut, însoţită de Ţuţi, şi îl rechema seara, cu un fluierat. Breazu venea în galop iar Aneta îl mângâia, îl bătea pe un picior, iar el îngenunchia şi o lua în spinare, apoi pornea în iureş pe pajişte, într-un trio cu spirite aprinse în chiot şi veselie.  

Lupta cu apăsrile vieţii au ţintit-o de mică, pe Aneta Stan dar încă de atunci, viitoarea floare şi rază de bucurie şi lumină a cântecului dobrogean s-a luptat şi a biruit! Mama sa a avut un accident vascular, iar rolul de mamă a revenit în această împrejurare sorei Maria şi cumnatului ei Marin Spirea care provenea dintr-o familie de pescari din tată-n fiu. Ei au fost cei ce s-au ocupat de educaţia viitoarei interprete, deoarece „ceilalti fraţi erau plecaţi unii la facultăţi şi alţii la casele lor”, mărturiseşte artista.  

Aneta, mezina, era înzestrată cu deosebite calităţi vocale. S-a lansat pretimpuriu, pe scena Casei de Cultură din Cernavoda, reprezentând o zonă multiculturală, împreună cu alţi copii de naţionalităţi diferite, de la care a învatat multe cîntece în limbile lor. Părinţii o voiau croitoreasă, cum erau mama şi sora ei Maria, nu interpretă de folclor. Atât mama cât şi sora au iniţiat-o în lucratul costumelor populare. Dar, arta muzicii folclorice îşi alege, chiar dacă uneori pe drumuri sinuoase, ori păzite de potrivnici şi obstacole de tot felul, pe cei hărăziţi a-i fi slujitori. Încât, Aneta Stan nu a fost convinsă de alte atracţii decât folclorul şi nu a cedat în faţa niciunei greutăţi sau împotriviri. A avut un succes încurajator încă de la primele spectacole, începând să adune unul câte unul, o colecţie de premii, întâi pe scena Casei de Cultură din Cernavoda, apoi pe cele judeţene, constănţene. Fascinaţiile scenei n-au avut în acest timp asupra sa efectul neglijării învăţatului, atât în plan şcolar, cât şi din perspectiva cultivării aptitudinilor muzicale. A absolvit, cu nota zece, cursurile Şcolii Populare de Artă din Constanţa, secţia canto clasic, la clasa profesoareiLeia Bularca.  

Tot la Constanţa a urmat şi liceul, în paralel desfăşurând multă muncă artistică solicitată de Centrul de Cultură Constanţa. La unul din spectacolele de vară a remarcat-o Teodora Popescu, redactor al Televiziunii Române, pe care interpreta o numeşte „mesagerul Lui Dumnezeu”. Acesta-i întâmplarea crucială a tinerei Aneta Stan. A fost invitată la emisiunea tv a Teodorei Popescu, după care a început o colaborare permanentă şi roditoare cu Televiziunea şi Radiodifuziunea Română, intrând în atenţia tuturor redactorilor de emisiuni cu profil folcloric.  

În 1970 s-a angajat, prin concurs, la Ansamblul ,,Brâuleţul”, al Judeţului Constanţa, iar după şase luni a efectuat cu acesta un turneu în capitala Africi Centrale, la Bangui, apoi un alt turneu, în Ţările de Jos (Beneluxul) şi Italia.  

Conştientizând că reprezintă o zonă etnofolclorică multiseculară, care este Dobrogea, interpreta Aneta Stan începe să se dăruie cu râvnă unei munci în care se împleteşte pasiunea cu talentul şi sacrificiul, aceea de culegător de cântece cu rădăcină de folclor, cărora le păstrează şi valorifică acurateţea şi autenticitatea. Colindând satele dobrogene, alcătuindu-şi un valoros repertoriu, îmbogăţit cu multe creaţii personale, de dragoste de jale de joc, respectînd cu stricteţe ritmul acsak (asimetric) al Dobrogei, artista Aneta Stan îşi înscrie primele creatii populare, în U.C.I.M.R., din 1970.  

În 1974, fiind invitată la concursul ,,Mugurel de cântec românesc”, interpreta Aneta Stan a fost angajată la marele Ansamblu de cântece şi dansusi ,,Rapsodia Română” şi s-a stabilit în Bucureşti, unde s-a şi împlinit ca artist, alături de mari interpreţi de folclor, ca Maria Cornescu, Ştefania Rareş, Nelu Blălăşoiu, Gheorghe Turda, Dumitru Constantin, Ticuţa Elisabeta etc. A colaborat cu mari dirijori ai muzicii folclorice româneşti, cum ar fi Constantin Arvinte, Ionel Budişteanu, Paraschiv Oprea, Mihai Muche…  

În rodnica perioadă de la „Rapsodia Română”, interpreta Aneta Stan a acumulat împliniri excepţionale care o urcă în pleiada celor mai îndrăgiţi artişti ai Dobrogei. A realizat înregistrări pe discuri de vinilin, multe şi valoroase filmări, a făcut numeroase turnee de concerte în ţară şi, de asemenea, internaţionale (în Israel, U.R.S.S, Italia, Germania...). A activat la celebrul Ansamblu până în 1992 când a fost desfiinţat „în chip neînţeles, dacă nu abuziv, de către Cartel Alfa”, după cum însăşi artista concluzionează.  

Au urmat trei ani de şomaj, timp în care artista a dat curs unui contract din trei, pe care le-a avut în SUA, unde a susţinut diverse spectacole pentru diaspora română. În 1996 a fost angajată prin concurs la Ansamblul ,,Ciocirlia”, al Ministerului de Interne, alături de Maria Stroe, Steliana Sima, Gheorghe Turda, Rodica Anghelescu, Eugenia Nedişan, Doina Ghiţescu ş.a., fiind capul de afiş al ansamblului, până la pensionare şi realizând numeroase imprimări filmări si turnee, în multe ţari din Europa. Alături de ochestra de excepţie a Ansamblului ,,Ciocârlia” şi mari maeştri ai baghetei româneşti cum ar fi Constantin Arvinte, Nicolae Botgros şi Marian Alexandru interpreta Aneta Stan efectuat multe turnee în Europa, Grecia, Iugoslavia, China, la Festivalul de Folclor de la Beijing pentru care s-a străduit să înveţe un cântec de dragoste şi în limba chineză.  

În toată cariera sa, artista Aneta Stan a învăţat şi interpretat, cu multă uşurinţă, cântece în aproape toate limbile ţărilor prin care a făcut turnee, având mari succese cu ele (bulgară armeană, turcă, macedoneană, rusă, engleză, franceză, italiană, spaniolă, ivrid, greacă, jugoslavă, chineză, inclusiv ţigănească. O invitaţie specială a avut din partea Filarmonicii din Pory, Finlanda, împreună cu marele ţimbalist Marin Ulei, unde a susţinut o serie de spectacole, în oraşele Pory şi Helsinky, solicitată fiind să cânte în limba rusă.  

Este şi membră a Cenaclului ,,Eliade Rădulescu” din Cernavoda, al cărei preşedinte este profesorul Nicolae Laza, prozator şi textier. Aici îşi publică poeziile sale - iată, aşadar este o poetă a cântecului şi o cântăreaţă a poeziei! A poeziei populare şi patriotice compuse de ea. Artista Aneta Stan a interpretat întotdeauna, şi interpretează cântece cu versuri alese, frumoase, sensibile, cu formă literară corectă şi mesaj sufletesc. Cele pe care le-a compus au frăgezimea nufărului, iubirea şi contemplativitatea mării albastre, dorul Dunării…!  

Ca interpretă a folclorului dobrogean, artista Aneta Stan a făcut nenumărate turnee în ţară şi pese hotare a cucerit premii la importante concursuri artistice, a obţinut, diplome, medalii, plachete, câteva exemple fiind ,,Medalia Naţională pentru Merit Cultural” cl I , acordată pe 1 decembrie 2012, din partea Preşedinţiei Române, diploma „Etnos”, decernată în 2001 la Gala premiilor Etnos, organizată de Ministerul Culturii, titlul de ,,Cetăţean de Onoare al oraşului Cernavoda”, în 2003. În 2014 i s-a decernat o Stea pe ,,Aleea Celebrităţilor” din Mangalia… ş.a. Toate acestea au consacrat-o în pleiada strălucitorilor interpreţi ai muzicii folclorice româneşti.  

Criticii muzicali, cronicarii, mass media, specialiştii în folclor i-au itinerat întotdeauna favorabil drumul spre galeria interpreţilor de folclor din toate timpurile (artista a abordat de-a lungul carierei sale pe lângă muzica folclorică dobrogeană şi genul clasic, muzica bizantină, muzica uşoară internaţională, muzica de divertisment, nu în mai mică măsură a râvnei şi mai palidă strălucire a harului).  

Minunată, frumoasă la chip şi spirit, artista Aneta Stan cântă Dobrogea cu iubire, atât de frumos încât iubirea şi frumuseţea cântecului dobrogean s-ar zice că n-ar fi reală şi vie fără ea! Azi n-am putea rosti muzică folclorică dobrogeană fără să cuprindem în enunţ numele Aneta Stan.  

 

 

 

 

Referinţă Bibliografică:
Aneta Stan. Îşi face drum spre inimi, ca fluviul în braţele mării...! / Aurel V. Zgheran : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1314, Anul IV, 06 august 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel V. Zgheran
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!