Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Versuri > Spiritual > Mobil |   


Autor: Aurel M. Buricea         Publicat în: Ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015        Toate Articolele Autorului

Aurel M . BURICEA - PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5)

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
PSALMUL 121  
 
M-am veselit de cei ce mi-au zis mie  
„În casa Domnului vom merge” smeriţi  
În curţile Tale n-am fost umiliţi  
În Ierusalim cetate târzie  
 
Semeţiile acolo s-au suit  
După legea lui Israel făcute  
Scaune în casa lui David vrute  
Cei ce Te iubesc Doamne s-au miruit  
 
În cetatea Ta să fie cinstire  
Bogăţie în turnurile Tale  
Pentru fraţii mei cei dragi fericire  
 
Cel milostiv şi iubitor de oameni  
Creşte-ne pe noi fragede petale  
Prin Cuvintele Tale să ne semeni  
 
 
PSALMUL 122  
 
Către Tine Cel ce locuieşte-n cer  
Am ridicat ochii mei plini de vise  
Cu pleoapele sfinte de stele ninse  
În gândurile Tale-s temnicer  
 
Se vor milostivi spre ceruri mereu  
Şi ochii robilor la mâini de stăpâni  
Şi ochii slujnicii la mâini de stăpâni  
Ochii noştri către Domnul Dumnezeu  
 
Miluieşte-ne Doamne Sfinte pe noi  
Că mult ne-am săturat de defăimare  
Prea mult am trudit în pofte şi nevoi  
 
Sufletele ni-s pline de ocară  
Cei mândri ne-au făcut zilele amare  
Dă-ne gând să urcăm ultima scară  
 
 
PSALMUL 123  
 
Ce-i viaţa de n-ar fi fost Domnul cu noi  
Să spună Israel când s-au ridicat  
Împotriva noastră oamenii din sat  
De vii ne-ar fi înghiţit pe noi apoi  
 
Când s-a aprins mânia lor flămândă  
Apa ne-ar fi înecat pe noi şuvoi  
Ar fi trecut peste suflete apoi  
Valurile groazei au stat la pândă  
 
Binecuvântat este Domnul din cer  
Care nu ne-a dat pe noi spre vânare  
Dinţilor lor ce-s ascuţiţi ca din fier  
 
Sufletul nostru scăpat ca pasărea  
Din cursa de vânători spre salvare  
Ajutorul Domnului naşte zarea  
 
 
PSALMUL 124  
 
Cei ce se încred în Domnul sunt munte  
Nu se va clătina în veac cel care  
Locuieşte în Ierusalim mare  
Nu se va clătina în veac să-nfrunte  
 
Doar munţii sunt împrejurul lui stăpâni  
Domnul împrejurul poporului său  
De acum şi până în veac fără rău  
Celor drepţi cu inima nu sunt păgâni  
 
Pe cei ce se abat pe căi nedrepte  
Domnul îi va duce cu cei păcătoşi  
Cei ce fac fărădelegea mânioşi  
 
Celui ce vrea dreptate să aştepte  
Nu va da Domnul toiag de păcătos  
Pe soarta drepţilor fără de folos  
 
 
PSALMUL 125  
 
Robia Sionului s-a stins pe veci  
Chiar ne-a umplut Domnul de mângâiere  
Din cer am trăit sfânta adiere  
Limba noastră în veselie petreci  
 
Smerit atunci se zicea între neamuri  
Chiar”mari lucruri a făcut Domnul cu ei “  
Ne-a umplut de bucurie cu temei  
Robia noastră a ieşit din hamuri  
 
Întoarce Doamne a noastră robie  
Cum întorci pâraiele spre miazăzi  
Lumina sfântă hrană în vecie  
 
Cei ce seamănă cu lacrimi amare  
Cu bucurie seceră peste zi  
Ridicând snopii lor cu încântare  
 
 
PSALMUL 126  
 
De n-ar zidi Domnul casa din viaţă  
În zadar v-ar osteni cei ce-o zidesc  
De n-ar păzi Domnul cetatea firesc  
În zadar vă sculaţi de dimineaţă  
 
În zadar târziu vă culcaţi fireşte  
Voi care mai mâncaţi pâinea durerii  
De nu v-ar da Domnul somnul tăcerii  
Zadarnic priveghează când păzeşte  
 
Fiii moştenirea Domnului iată  
Şi rodul pământului drept răsplată  
Ca săgeata în mâna celui viteaz  
 
Fericit cel cu casa plină de prunci  
Nu se va ruşina va grăi atunci  
Cu vrăjmaşii săi în poartă la necaz  
 
 
PSALMUL 127  
 
Fericiţi toţi cei ce se tem de Domnul  
Care umblă în căile Lui sfinte  
Rodul muncii vei mânca ia aminte  
Bucuria vieţii nu ne-o dă somnul  
 
Femeia ta o vie roditoare  
În laturile casei tale alin  
Fiii tăi ramuri tinere de măslin  
În jurul mesei tale iubitoare  
 
Se teme de Domnul lăudat omul  
Bunătăţi în zilele vieţii tale  
Cum toamna se bucură de rod pomul  
 
De Domnul nostru din Sion lăudat  
Roade din Ierusalim cresc în cale  
Şi spre fiii fiilor tăi rod au dat  
 
 
PSALMUL 128  
 
De multe ori s-au tot luptat cu mine  
Din tinereţe şi nu m-au biruit  
Păcătoşii spatele meu au lovit  
Întins-au nelegiuirea lor bine  
 
Grumajii păcătoşilor a tăiat  
Domnul să se ruşineze i-a făcut  
Cei ce urăsc Sionul să stea în lut  
Întoarcă-se-napoi că ne-au mâniat  
 
Iarbă să fie pe acoperişuri  
Care mai înainte de-a fi smulsă  
S-a uscat repede ca nişte preşuri  
 
Nu s-a umplut mâna secerătorul  
În binecuvântarea dreaptă tunsă  
Nu cel ce adună snopii cu dorul  
 
 
PSALMUL 129  
 
Din adâncuri am strigat către Tine  
Doamne ! Doamne auzi glasul meu acum  
Urechile Tale spre mine oricum  
De glasul rugăciunii mele pline  
 
Şi de Te vei uita la fărădelegi  
Doamne !Doamne cine va mai suferi  
De nu-i milostivirea Ta vom pieri  
În numele Tău ai putere s-alegi  
 
Urcă sufletul meu spre Cuvântul Tău  
Din straja dimineţii până-n noapte  
Că la Domnul este mila Sa de-i rău  
 
Sufletul meu un înger în oglindă  
Ce va urca spre ceruri după moarte  
Mila Domnului viaţa mea mi-o schimbă  
 
 
PSALMUL 130  
 
Doamne nu s-a mai mândrit inima mea  
Nici nu s-au înălţat spre cer ochii mei  
Nici n-au umblat după lucruri de atei  
În mila Ta vibrează raze de stea  
 
Mai înainte de a mea osândă  
Dă-i îndreptare inimii s-asculte  
De păcatele mele cele multe  
Când cei răi cu mine stau iar la pândă  
 
Doamne nu-mi frânge mândria zidirii  
Şi cu urgia Ta nu mă mai certa  
Despre păcate împotriva firii  
 
Mi-am smerit şi domolit sufletul meu  
Cu umilinţă de duh mă vei ierta  
Să-mi scald bătrâneţea în lacrimi de zeu  
 
 
PSALMUL 131  
 
Ia aminte Doamne Sfinte de David  
Cum s-a jurat şi chiar a făgăduit  
Dumnezeului lui Iacob biruit  
“De lăcaşul casei mele nu-s avid “  
 
Cum fructa nu-şi uită casa pomului  
“Nu voi sui pe patu-mi de odihnă  
Ochilor mei nu voi da somn în tihnă  
Până nu voi afla locul Domnului “  
 
De chivotul legii am auzit iar  
E în Efrata ţărâna lui Iaar  
În locul unde i-au stat picioarele  
 
Scoala în chivotul sfinţiei Tale  
Casa Domnului nu va mai fi jale  
„Făclia unsului meu izvoarele“  
 
 
PSALMUL 132  
 
Iată acum ce este bun şi frumos  
Decât a trăi fraţii împreună  
Roadele muncii în casă se-adună  
Sufletele iau vibraţii din cosmos  
 
Mirul de pe cap coborât pe barbă  
Pe barba lui Aaron căzut pe umeri  
Rugile toate nu poţi să le numeri  
Când timpul loveşte-n noi ca o bardă  
 
Că roua Emanului se pogoară  
Pe munţii Sionului că acolo  
Porunca Domnul ultima oară  
 
Binecuvântarea şi viaţa sfântă  
Până în veac când coborâm dincolo  
Sufletele noastre spre cer se-avântă  
 
 
PSALMUL 133  
 
Pe Domnul acum să binecuvântaţi  
Toate slugile Domnului din casă  
În Casa Domnului aveţi şi masă  
În curţile casei să vă avântaţi  
 
Iar noaptea ridicaţi mâinile voastre  
Spre cele sfinte şi binecuvântaţi  
Pe Domnul ca să trăim ca nişte fraţi  
Şi roadele vieţii sunt ale noastre  
 
Domnul din Sion va binecuvânta  
Cel ce a făcut cerul şi pământul  
Spre sfânta credinţă ne vom avânta  
 
În trecerea vremii casa Ta vie  
Prin ea urcă-nspre cer legământul  
Ruga mea nu-i niciodată târzie  
 
 
PSALMUL 134  
 
Numele Domnului să lăudaţi slugi  
Cei ce staţi în casa Lui cu credinţă  
Că tuturora le-a pus pocăinţă  
Şi din prăpastia pierii prin rugi  
 
Toate ce-a vrut Domnul a făcut din cer  
Pe acest pământ în mări şi adâncuri  
Nori de rodire spre grâul din crânguri  
Trimis-a semne şi mântuiri prin ger  
 
Cel ce a bătut neamuri multe prin veac  
Şi chiar a ucis puternici împăraţi  
Numele Tău e din neam în neam drept leac  
 
Idolii din neam sunt argint şi aur  
Lucruri făcute cu mâini de fraţi curaţi  
Cuvântul Tău Doamne e-n noi tezaur  
 
 
PSALMUL 135  
 
Să lăudăm pe Domnul că este bun  
Că în veac este mila Lui cea sfântă  
Cel care face minuni când cuvântă  
În zidirea Lui respir şi mă adun  
 
Cu mâna tare şi cu braţ înalt  
Ce a făcut cerul cu pricepere  
Pe neamul lui Israel să-l apere  
Spre belşug prin rugă am făcut salt  
 
Prin smerenie şi-a adus aminte  
De noi Domnul că-n veac este mila Lui  
Şi-n viaţa noastră cel mai sfânt părinte  
 
Şi iar ne-a izbăvit pe noi de vrăjmaşi  
Cel ce dă hrană curată trupului  
Şi naşte viaţă dreaptă pentru urmaşi  
 
 
PSALMUL 136  
 
La râul Babilonului acolo  
Am şezut am plâns ne-am adus aminte  
De Sion unde am bocit morminte  
Pe harpe le-am pus în sălcii dincolo  
 
Iar cei ce ne-au robit cereau cântare  
Să cântăm cântarea Ta pe loc străin  
De te voi uita Ierusalim amin  
Uitată să-mi fie dreapta cea tare  
 
Să se lipească limba mea de grumaz  
De nu-mi mai aduc aminte de tine  
Ca început al vieţii după necaz  
 
Adu-Ţi aminte Doamne de cei păgâni  
Cum vine la stup roiul de albine  
Că-n Ierusalim suntem acum stăpâni  
 
 
PSALMUL 137  
 
Te voi lăuda Doamne cu inima  
Să auzi cuvintele gurii mele  
Înaintea îngerilor din stele  
Al inimii cântec mă va anima  
 
În biserica Ta zidită mă-nchin  
Şi voi lăuda numele Tău cel sfânt  
Mila şi adevărul Tău pe pământ  
În orice zi Te voi chema scap de chin  
 
Sporeşte în sufletul meu puterea  
Să Te laude pe Tine poporul  
Slava Ta măreşte lumii averea  
 
Domnul spre cele smerite priveşte  
Înalt este Domnul când plânge dorul  
Când ajungem la necazuri vesteşte  
 
 
PSALMUL 138  
 
Doamne certatu-m-ai şi m-ai cunoscut  
Gândurile mele Tu ai priceput  
Firul vieţii mele doar Tu l-ai ştiut  
În căile vieţii grele mi-ai fost scut  
 
Încă nu este cuvânt pe limba mea  
Tu le-ai cunoscut pe toate de-ascult  
Şi pe cele din urmă şi de demult  
Peste mine mâna Ta zidire grea  
 
Ştiinţa Ta este mai minunată  
Este înaltă să trec de răscruce  
De la duhul Tău unde mă voi duce  
 
În cartea Ta se scrie cu durată  
Mila Ta sfântă pe ultima treaptă  
Spre calea cea veşnică mă îndreaptă  
 
 
PSALMUL 139  
 
Scoate-mă Doamne de la omul viclean  
Şi de omul nedrept mă izbăveşte  
Gândeşte cu inima rău loveşte  
Toată ziua îmi duceau război în van  
 
Limbă ascuţită de şarpe la ei  
Venin de asipidă buzele lor  
Frânge Doamne mâna păcătoşilor  
Ce-au gândit să împiedice paşii mei  
 
Ascultă glasul rugăciunii mele  
Puterea mântuirii mele prin veac  
Şi nu mă părăsi în vremuri grele  
 
Va aduce lumină celor adepţi  
Pentru cel sărac Domnul va găsi leac  
În faţa Sa vor locui doar cei drepţi  
 
PSALMUL 140  
 
La glasul rugii mele ia aminte  
Ca tămâia în faţa Ta să fie  
Ruga mea jertfă de seară târzie  
Să nu dai inima mea spre cuvinte  
 
Cu gânduri de vicleşug spre păcate  
Să nu stau cu cei ce fac fărădelegi  
Dintre aleşii lor n-ai ce să alegi  
Milei mele îi voi pune lăcate  
 
Undelemnul păcătoşilor oprit  
Să nu ungă capul meu nevinovat  
De orice nelegiuire şi-au dorit  
 
Ca brazda de pământ s-au rupt pe pământ  
Oasele lor lângă iad s-au aruncat  
Ferit sunt de voi trece de legământ  
 
 
PSALMUL 141  
 
Cu glasul meu către Domnul am strigat  
Fac înaintea Lui rugăciunea mea  
Necazul meu înaintea Lui să stea  
Cu glasul meu către Domnul m-am rugat  
 
Dintre mine duhul meu când mai lipsea  
Tu ai cunoscut cărările mele  
În calea asta am umblat sub stele  
Cel ce-mi dorea sufletul zarea vopsea  
 
Strigat-am către Tine Doamne şi-am zis  
“Tu eşti nădejdea mea şi partea mea eşti  
În pământul celor vii cu drag mă creşti “  
 
De ruga mea ia veste nu-i interzis  
Apără-mă de cei ce mă prigonesc  
Scoate din temniţă sufletu-mi ceresc  
 
PSALMUL 142  
 
Doamne auzi ruga şi cererea mea  
În credincioşia Ta să auzi  
În judecată cu robul tău să n-acuzi  
Că nimeni dintre cei vii nu-i drept să stea  
 
Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu  
Şi viaţa mea o calcă în picioare  
Că locuiesc în întuneric doare  
Şi ca morţii cei din veacuri zac mereu  
 
Mâhnit şi slăbit e duhul în mine  
La fapta mâinilor Tale m-am gândit  
Sufletul meu ca un câmp în ruine  
 
Mila Ta calea pe care voi merge  
Va fi voia Ta să nu fiu osândit  
Prin credinţa Ta viaţa nu se şterge  
 
 
PSALMUL 143  
 
Dumnezeul meu cel binecuvântat  
Mâinele mele la luptă le-nvaţă  
Iar degetele la război se-agaţă  
În grea deşertăciune m-am avântat  
 
Cei omul că Te-ai făcut cunoscut lui  
Sau fiul de om că-l socoteşti pe el  
Şi zilele lui ca umbra trec la fel  
Minunea lumii în slava Domnului  
 
Pleacă cerurile şi Te pogoară  
Atinge-Te de munţi fă-i să fumege  
Şi să scap de străini ultima oară  
 
Cântare nouă îţi voi cânta Ţie  
În psaltire şi strune voi atinge  
De-l voi scoate pe David din robie  
 
 
PSALMUL 144  
 
Toate zilele Doamne Te voi slăvi  
Şi voi lăuda numele Tău în veac  
Şi puterea Ta o voi vesti drept leac  
Măreţia Ta ne va călăuzi  
 
Milostiv şi bun spirit dumnezeiesc  
Şi curajos în lucrările sale  
Şi chemat întru dreptate în cale  
Domnul păzeşte pe toţi cei ce-L iubesc  
 
Şi împărăţia Ta peste veacuri  
Stăpânirea Ta din neam în neam va fi  
Ochii tuturor spre Tine zi de zi  
 
În rugă şi credinţă avem leacuri  
E aproape Domnul de cei cel cheamă  
Întru adevăr nu vor avea teamă  
 
PSALMUL 145  
 
Laudă suflete al meu pe Domnul  
Cânta-voi în viaţa mea cât voi trăi  
Cei puternici sunt răi nu mă vor hrăni  
Ieşi-va duhul şi-i va lua somnul  
 
Fericit cel ce are trainic ajutor  
Pe Dumnezeul lui Iacob în fire  
Păzeşte adevărul din zidire  
Cât voi fi prin lumea asta călător  
 
Cel ce face judecată la săraci  
Cel ce dă mereu hrană celor flămânzi  
Cei fericiţi în obezi să nu-i afunzi  
 
Domnul iubeşte pe cei drepţi să-i împaci  
Pe străini orfani văduve rod verde  
Doar calea păcătoşilor o pierde  
 
 
PSALMUL 146  
 
Lăudaţi şi cântaţi că bine este  
Dumnezeului cântarea cea sfântă  
Că cei zdrobiţi cu inima cuvântă  
Şi leagă rănile lor fără veste  
 
Tăria şi mila Lui n-are hotar  
Priceperea Lui este foarte mare  
Smereşte pe păcătoşi până-n mare  
Cântaţi Dumnezeului şi cel avar  
 
Celui care îmbracă cerul cu nori  
Cel ce găteşte pământului ploaie  
Răsare în munţi iarba ca să cobori  
 
Celui ce dă animalului hrană  
Nu-n forţa de cal voia Lui se-ndoaie  
Cei ce se tem Domnul e-al lumii strană  
 
 
PSALMUL 147  
 
Pe Domnul laudă Ierusalime  
Stâlpii porţilor tale i-a întărit  
A binecuvântat fiii tăi prin mit  
Cu grâu te-a hrănit dincolo de clime  
 
Pune la hotarele tale pace  
Cel ce trimite Cuvântul Său spre rod  
Cel ce dă zăpada ca lâna din pod  
La forţa Sa divină n-ai ce face  
 
Cel ce aruncă gheaţa Lui din văzduh  
Gerul Lui cine-l va suferi acum  
În vremea rea va sufla sfântul Lui duh  
 
Lui Iacob îi vesteşte cuvântul său  
Lui Israel judecata sa la drum  
N-a făcut aşa oricărui neam la rău  
 
 
PSALMUL 148  
 
Lăudaţi-l pe Dumnezeu din ceruri  
Lăudaţi-l pe El toţi îngerii Lui  
Lăudaţi-l pe El puterile Lui  
Fără spaimă de ale nopţii geruri  
 
El a zis şi s-a făcut omul din cer  
El a poruncit şi s-a zidit orice  
Legea Lui a pus şi nu va mai trece  
Roadele acestui pământ pot să-i cer  
 
Focul grindina zăpada şi gheaţa  
Toate îndepliniţi Cuvântul Lui sfânt  
Să lăudam pe Domnul toată viaţa  
 
Puterea poporului va înălţa  
Laudă Lui în ceruri şi pe pământ  
Cântarea de cuvioşi vom învăţa  
 
 
PSALMUL 149  
 
Să cântaţi Domnului cântare nouă  
Lauda Lui în sfere de cuvioşi  
Cei din Israel trec prin lume voioşi  
În psaltire să-I cânte şi când plouă  
 
Să laude numele Lui în horă  
Că mult iubeşte Domnul poporul Său  
Şi va înălţa pe cei blânzi peste rău  
Cuvioşii laudă că-L adoră  
 
Laudele Domnului în gura lor  
Şi săbii cu două tăişuri în mâini  
Ca să se răzbune pe neamuri de zor  
 
Şi rău să pedepsească pe popoare  
Ca să facă între ei pacea de pâini  
Slavă să fie a celor sub soare  
 
 
PSALMUL 150  
 
Lăudaţi pe Domnul întru sfinţii Lui  
Întru tăria puterii Lui în veac  
Mulţimea slovei Lui să ne fie leac  
De bucurie-n calea sufletului  
 
Lăudaţi-L în glas de lanuri de crin  
Chiar în psaltire şi în alăută  
În timpane şi în horă de nuntă  
Să-l cântăm pe Domnul şi celor ce vin  
 
Lăudaţi-L în strune şi-n organe  
Şi-n chimvale bine răsunătoare  
Cum în lanuri de grâu sorii stau stane  
 
Prin milostenia Ta ating culmea  
Chiar dacă sufletele-s călătoare  
Să-L lăudăm pe Domnul toată lumea  
 
SFÂRŞIT  
-----------------------------------  
Aurel V BURICEA  
iunie 2015  
Bucureşti  
Referinţă Bibliografică:
Aurel M . BURICEA - PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) / Aurel M. Buricea : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1646, Anul V, 04 iulie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel M. Buricea : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Aurel M. Buricea
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!