Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Proza > Mobil |   


Autor: Angela Dina         Publicat în: Ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016        Toate Articolele Autorului

La o băută
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Sandu, Anghel şi Gabi, prieteni în toate, dar mai ales de pahar, se văd în fiecare lună de trei ori. Îşi fac o bucurie din asta acum la penzie, cum persiflează Sandu vorba referitoare la vârstă, ocupaţie şi penuria de buzunar. Se duc la o băută la Cireşica, local exclusiv frecventat de triou.  
 
Sandu s-a mutat din Capitală de când l-au epurat ăştia dintre activi. A moştenit la Sighet o casă. Îi prieşte. Chiar foloseşte în exprimare vorbe à la Maramu’.  
 
La Bucureşti vine doar să-şi ia pensia. I-o da în mână acelaşi postaş de cartier, şi el senior. Săracul, se vede, n-a-mplinit încă şaizeci şi cinci de ani! Mai munceşte!  
 
La Sighet nu prea scapă la băutură. Mona, nevastă-sa, are grijă de guta lui, de colesterol, de toate… În plus, universul fiind mic, şterge din anonimat. Nu se face să se dea-n stambă! Păi!  
 
Anghel, când s-a pensionat, a divorţat. Nu-şi găsea rostul pe vatră c-o albină diabetică şi bâzâitoare, nu! Îi lăsase apartamentul şi fugise la Urlaţi. Îl atrăsese Drumul Vinului, le zice tuturor curioşilor să afle de ce tocmai acolo a-nchiriat o căsuţă a unei cunoştinţe din Bucureşti.  
 
Gustul băuturii fără exces l-a făcut harnic-harnic. A fasonat căsuţa, îngrijeşte prunii sădiţi personal de când s-a aşezat locului, a meşterit la un umbrar dărăpănat, ridicându-l în rang de chioşc sub care să poată degusta câte ceva cu cine se nimereşte. Singur, nu-i prieşte, Doamne fereşte! De-acolo vine la oficiul poştal deţinător să-şi ia pensia lunar.  
 
Singurul rămas în Capitală e Gabi. Pensia i-o încasează nevasta. Are procură. Faptul o-ncredinţează că-i a ei, nu alta! Şi ea este pensionară după treizeci de ani de contabilitate. Dar bagă banii săi într-un cont personal. Să fie pentru pentru alte vremuri!  
 
Gabi s-a cam snobit la bătrâneţe, îi zic toţi. Şleampătul de odinioară, cu mătreaţa în straturi pe guler şi umeri, umblă la şapte ace acum. Pensiei destul de mari îi adăugă şi-un venit constant prin meditaţii la orice nivel, oricând, oricui la română şi relaţii. Cum face, cum nu face, e şi rămâne credibil pentru inocenţi, doar nu le bagă mâna în puşculiţă, ce mai!  
 
Peste toate, a rămas acelaşi conviv plăcut! Agreabil, plăteşte nemţeşte, împrumută, la nevoie, dar cu ceva dobândă, ajustată la buzunarul petentului. E şi maestru de ceremonii al celor trei agape lunare. Face rezervarea măsuţei lor în ziua cutare, ora cutare. Cunoscut ca un cal breaz de personal, rezolvă printr-un telefon. Atât!  
 
Şi cele trei băute se petrec doar în ziua în care fiecare dintre ei încasează drepturile strâmb reîntoarse către dânşii după decenii de muncă! Dar ei nu vor să-şi plângă-n pungă, nu! Îşi asigură câte-o măsură - mică ori mare - de fericire, cum procedează şi în zilele de pensie la Cireşica! Limpede?!  
 
Anghel nu agrează băutul de unul singur. Îi trebuie companion. Dar nu totdeauna alesul e om cu măsură şi glagorie ca el.  
 
Ultima dată când s-au văzut, abia de-a gustat dintr-o bere. De ce? Au aflat că-n ajun amicul se-ntorsese acasă târziu şi bine aghesmuit, încât bombănea să-şi dibuie curaj ca totdeauna când e vinovat.  
 
-Eu ziceam una, Ea, alta şi tot aşa.  
 
-Care Ea? întrebase Gabi holbându-se peste rama ochelarilor.  
 
-Chiar aşa! Ţi-ai luat o menajeră? Sau ce? De când? se iţi şi Sandu curios nevoie mare, privind cu ochi lăcrimoşi peste obrajii ca de-o mască râde, o mască plânge.  
 
Anghel n-auzise întrebările. Ori era prins de ce-avea de povestit? Ce-auziseră fusese un real show:  
 
,,-Azi n- am fost fericit…  
 
-Ştiu! Bătrâneţea, bolile, lipsa banilor...  
 
-…frigul, tu…  
 
-…care te-am dezamăgit??!!!  
 
-Exact! Ştii de ce! Nu?  
 
-Cunosc, dar mai spune-mi!  
 
-Fiindcă n-ai ştiut că te-am iubit ca un copil pe MAMA, ca o cătană ŢARA, ca un Crusoe VIAŢA, ca un matroz MAREA… ca un bărbat…  
 
-…FEMEIA...  
 
-…ca… “  
 
Şi m-am oprit. Voiam să zic… ca un beţiv BEREA! Dar n-am spus, deşi când e afumat, omul debordează de sinceritate!  
 
-Nu? Doar in vino veritas! vru să-l ajute Sandu.  
 
-Bine, bine, dar eu băusem bere! zise Anghel.  
 
Simţeam că n-o înduioşasem, bag seamă, c-alte dăţi… Acum prea era de tot! Nici uşa bucătăriei încuiată, nici mâncarea ascunsă, nici lucruri împrăştiate să mă-mpiedic şi să cad, nici o şoaptă, darămite un urlet ca să pot repera şi eu patul… nimic!  
 
Şi le mărturisi apoi cum plânsese năuc până la trezire, sfâşiat c-albinuţa lui îşi luase zborul şi că el ce se face?! La cine se-ntoarce dup-o băută?  
 
Uitase bietul că trăia singur!  
 
Sandu şi Gabi, nelămuriţi, prelungiseră efectul destăinuirii lui Anghel tăcând. Fiecare se dovedise înfricoşat. Uitarea scurtă a camaradului era o amnezie momentană după consum nepotrivit de alcool ori se profila vreo demenţă, Doamne fereşte?!  
 
-Ce spui tu? se-arătă vag preocupat de astă dată Gabi.  
 
-Băi Anghele, te-ai cam… interveni şi Sandu. Ar fi zis că s-a tâmpit, dar o laşitate ocrotitoare, plină de precauţie îi cenzurase exteriorizarea. C-eşti copil? Ei, nu, zău?!  
 
Spoveditul ieşi din starea nefirească în care se băgase din proprie iniţiativă şi făcu haz de necaz, schimonosindu-se către fiecare ca un veritabil Charlot. Semăna cu acela grozav! Ştia şi el. Şi-şi folosea cu artă figura aprope identică.  
 
Mima îi reuşi. Începură înfericirea. Făcură politică, preluară unul de la altul ştiri, spuseră bancuri. Ce mai, le mergea băuta!  
 
Entuziasmul crescuse. Neinspirat, Sandu le-aruncă întrebarea:  
 
-Ascultaţi! Avem peste şaptezeci de scaieţi toţi! Deja! Ne-am trăit traiul şi ne-am mâncat mălaiul! Să ne gândim şi la cum am vrea să ne dormim veşnicia!  
 
Cel mai cuminte şi cu frica lui Dumnezeu, Anghel, mărturisi sfiit:  
 
-Mi-aş dori să fiu înmormântat creştineşte, ca tot neamul meu răposat, în cavoul familiei de la Pătrunjelul, adică Reînvierea. Şi pecetlui opţiunea printr-o cruce largă.  
 
-Pe mine m-au convins coreenii, sud-coreenii, de fapt, punctă Sandu. În filmele ăstora am găsit multe date privitoare la cestiune. Vreau să mă incinereze fiică-mea. Chiar am achiziţionat o cuşetă la Crematoriu! Te arde, iar cenuşa ţi-o pune într-un vas frumos şi…  
 
Gabi, nemaiavând răbdare şi agasat de turnura funebră luată de discuţia lor, îi reteză vorba, trântindu-le, în timp ce-şi scotea din buzunarul hainei o sticlă de-un sfert cu vodcă la purtător:  
 
-Fraţilor, după cât am băut la viaţa mea… şi făcu o pauză ca să pupe sticla…cred c-aş vrea să fiu… îmbuteliat! Şi, săltând sticluţa în dreptul ochilor, sorbi zdravăn din ea.  
 
Râseră toţi. Pezevenghiul de Gabi!! Îi returnase spre veselie. Dar, ca să fie încredinţat că totul este OK atunci când el intervine, făcu o comandă specială. Seara merita încheiată apoteotic! Se bău câte un whisky, deci.  
 
Le mărturisi că va fi în bani! Câştigase un proces cu Statul! Avea să le spună el… Acum era fericit! Nu dorea să rememoreze necazul... Tăcură savurând scotch-ul.  
 
*  
 
Cam somnoroşi, nu realizau ce-i ameţise mai mult?! Cozeria împletită cu colportări meşteşugite de ştiri ori secul băut?! Oricum, se făcuseră praf!!  
 
Le fu chemat un taxi. Şeful de sală, deţinător al cărţii de vizită a lui Gabi, notă numele şoferului şi numărul maşinii, apoi ordonă destinaţia.  
 
Dar aduşi de taximetrist în faţa apartamentului unde locuia Gabi, nu putură să se pronunţe despre identitatea personală. Niciunul nu recunoscu locul. Ce mai! Nu mai ştiau cum îi cheamă, nu alta!  
 
Când uşa se deschise, nevasta lui Gabi dădu nas în nas cu cei trei, neînstare nici să scoată o vorbă.  
 
Depăşind perplexitatea momentului, soţia lui fu rugată să achite călătoria şi să-şi aleagă ea consortul! O făcu păstrând un aer decent.  
 
De voie, de nevoie, îi primi şi pe cei doi amici provinciali.  
 
Referinţă Bibliografică:
La o băută / Angela Dina : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1955, Anul VI, 08 mai 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Angela Dina
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!