Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Exprimare > Mobil |   


Autor: Angela Dina         Publicat în: Ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015        Toate Articolele Autorului

LEAC DE DOR
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
-Buni! Buni! Unde ai plecat? Buni!  
 
Asta zicea invariabil în culcare, în sculare, de când cineva, nu ştia el cine, îl despărţise de fericirea zilelor sale de copil.  
 
Mamă-sa, necuplată la tendinţa modernă de-ai spune copilului adevărul gol-goluţ, cu atât mai mult pe cel crud, îl ogoia, părându-i rău că suferă atât.  
 
-Îţi lipseşte, dragule, ştiu… dar s-a mutat într-alt loc…  
 
-Vreau şi eu la ea! Vreau s-o văd! Mi-e atât de dor!…  
 
Ea tot încerca să-l aline:  
 
-E tare departe… şi greu de găsit acolo unde a trebuit să plece.  
 
-Că doar n-o fi pe altă planetă?! o chestionă el pe loc.  
 
-Da, da! Chiar aşa! îi aprobase ea atunci presupunerea, cam laşă, mulţumită de sugestia oferită, o cale pentru ea de-a ieşi din impas...  
 
Copilul n-a contenit în chemarea lui. Însă, de atâta deznădejde, părea că-şi pierduse glăsciorul… Acum o striga în şoaptă, că fiind aşa departe, zicea, tot nu-l aude… că-i trebuie ani-lumină să ajungă vorbele…  
 
Se mira mamă-sa: Copiii de azi! Ştiu atâtea… Cum să-i spun ce vrea s-audă? Cum?!  
 
*  
 
Piciul întreabă azi, întreabă mâine...  
 
Îl surprindea acum plângând cu poza bunicii în mână. Aşa se culca. Aşa se trezea, îmbibând cu roua dorului său fotografia. Şi lacrima sărată lucra asupra chipulului de pe hârtia lucioasă...  
 
Timpul trece. Curand se face anul de când n-o mai are pe Buni. El duce mai departe suferinţa, lăsând râuşoare de lacrimi pe chipul drag din fotografie, abia întrezărit. Asta, până-ntr-o zi…  
 
Cum veni o primăvară tare prietenoasă, ieşi afară. Se aşeză pe banca de sub cireşul din coasta casei. Cu poza în mâna stângă şi cu o jordea în dreapta, sta nemişcat şoptind duioasa chemare: Buni! Buni!...  
 
Ochii nu mai lăcrimau. Mama se bucura sperând că şi-a mai alinat durerea, că răbdarea i-a devenit un fel de viaţă, crescându-l… Doar se vădise un copil precoce!  
 
Chipul dorit şi plâns de-atâtea lacrimi se înceţoşase în fotografie, rămânând abia un slab contur…  
 
O nouă temere îi încolţise mamei în suflet. Ce va face când figura bunicii va dispărea definitiv de pe hârtia fotografică? Cum se va ostoi copilul?  
 
*  
 
Şi într-o zi, mama căpătă răspuns. Îl zări pe copil cum desena cu jordeaua pe un petec de pământ gol, înconjurat de iarbă deasă, portetul dragei sale depărtate.  
 
Se trezea devreme supunându-se obişnuinţelor matinale, apoi se apuca voiniceşte să reîmprospăteze prin încrustare chipul căutat de sufletul şi mintea lui.  
 
Şi speriată, şi bucuroasă, mama constată că imaginaţia celui mic lucrase progresiv!  
 
Anticipând posibila dispariţie a conturului din cauza ploii ori a plecării sale de-acasă, copilul trecu la fortificarea desenului marcându-l cu pietricele înfipte bine în lineatura lui.  
 
*  
 
Era într-o duminică dimineaţa, devreme de tot, către sfârşitul verii. Cum totdeauna mama se trezea prima şi atunci se-ntâmplase la fel.  
 
Ieşise în pridvor căutându-l pe copil, după ce constatase că lipsea din aşternutul ocrotitor de vise rele.  
 
Îl văzu pe băiat culcat în iarbă lângă chipul întărit cu pietricele colorate.  
 
Părea că se cuibărise în nişte braţe nevăzute şi-şi lipise tâmpla de o inimă auzită numai de el. Se legăna încetişor şi mângâia obrajii de lut, murmurând ca pe un descântec Săru’mâna, săru’mâna, ştiam eu că nu m-ai uitat!  
 
Când o zărise pe mamă-sa, se ridicase întinzând spre ea mâinile în care ţinea un pacheţel înfăşurat în staniol multicolor…  
 
-Piatra-lunii-dulci! Asta mi-a dat Buni! Aşa mi-a zis că se chemă acolo unde stă ea acum! Vezi că n-a uitat de mine?! Ia şi tu!  
 
Mama desfăcu pacheţelul întins de copil şi găsi un pumn de cristale argintii, parcă de… zahăr candel iradiind un miros de smirnă si busuioc...  
 
Lacrima în care i se topise tot sufletul îi năpădi chipul... Şi nu mai căută să afle răspuns la noianul de întrebări.  
 
Aşa îi află soarele ţâşnit din lumina dimineţii răcoroase de-acum: doi copii, unul mai mare şi altul mai mic, ronţăind parfumatul leac de dor…  
 
Referinţă Bibliografică:
LEAC DE DOR / Angela Dina : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1605, Anul V, 24 mai 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Angela Dina
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!