Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Exprimare > Mobil |   


Autor: Angela Dina         Publicat în: Ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015        Toate Articolele Autorului

BANCA
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Deunăzi mi-am întâlnit un cunoscut. Cu ceva timp în urmă, făcuserăm anticameră la Cabinetul medicului de familie, o anticameră prelungită, ce-i drept! Vorbiserăm câte şi mai câte, să treacă timpul. Ne despărţiserăm cu bonomie, ca nişte adevăraţi tovarăşi de suferinţă. 
  
Revederea ne-a bucurat, eram amândoi „beneficiarii” aceloraşi nevoi de... pensionari. 
  
După schimbul de fraze obişnuite presupuse de reîntâlnire, am simţit o anume nerăbdare la el. Nu m-am sfiit să-l chestionez ce motive l-ar fi zorit. 
  
S-a lăsat aşteptat cu explicaţia, dar, până la urmă, a făcut-o. Spre surprinderea mea, preciză că se grăbea spre „banca lui”, spre o anume bancă din parc, unde se simte cel mai bine, deşi se petrec nişte fapte cel puţin ciudate în preajma ei... 
  
Eu am zâmbit. Simţindu-se ironizat de mina mea, se decisese la o explicaţie. Subliniase că nu era un fix oarecare, aveam să văd eu de ce. Mă luă cu el în Herăstrău. 
  
Intrarăm cu paşi hotărâţi, îndreptându-ne către aleea cea mare, străjuită de plopi înalţi, dinspre Arcul de Triumf. 
  
Ajunşi la „banca lui”, ne aşezarăm, iar el începu să-mi povestească de ce şi cum, într-o zi, banca devenise „a lui”: 
  
<<Şi atunci, când s-a întâmplat ceea ce-ţi voi relata, era la fel: o pace adâncă, pe care-o gustam din plin, singur, aşezat pe banca asta. 
  
Dar se petrecu ceva ce destrămă tăcerea, căci răsună dinspre stânga mea o voce subţirică: 
  
-Ei, zău aşa! Mă uimiţi! 
  
Luai seama precipitat în jurul meu, dar nu era nimeni. Şedeam în continuare singur pe bancă. Îmi revenii, gândind cum ajunge omul să împletească, de la o vârstă, părerea cu... 
  
Dar nu-mi terminai autopersiflarea când, din cealaltă parte a băncii, o voce baritonală, tare plăcută, dădu replica: 
  
-Da! Precum v-am zis. După decenii petrecuţi la o catedră de muzică, m-am trezit cu o pensie subţire-subţire de tot, ca mai toţi profesorii. Şi nu m-aş plânge, nu. Îmi ajunge pentru traiul zilnic, pentru facturi, dar nu şi pentru cele necesare scrisului... 
  
-A! Sunteţi poet?! exclamă admirativ vocea de doamnă. 
  
Neluând în seamă intervenţia, vocea profesorului mărturisi cât regreta că nu putea să aştearnă pe portativ muzica pe care o auzea în mintea-i de atâta amar de timp! Şi cât ar fi vrut... Cât n-ar fi dat să asculte si alţii muzica sa! 
  
Îţi imaginezi ce spaimă am tras pentru câteva momente?! Dar mi-am potolit bătăile inimii şi am ascultat în continuare dialogul celor doi nevăzuţi, ţinându-mi respiraţia. 
  
-N-aţi cerut sprijin? Nu v-aţi adresat...? îl întrerupse vocea colocutoarei, plină de compasiune. 
  
Nelăsând-o să încheie, răsună din nou vocea profesorului: 
  
-În timp ce chibzuiam eu la ce soluţie aş putea apela, mi se oferi una. Să vedeţi! Cum sunt mare amator de plimbare, îmi petrec ore bune aici, în Herăstrău. Intru, invariabil, dinspre Arcul de Triumf, ştiţi, pe la poarta mărginită de cele două şiruri de clopote electronice. Îmi place tare mult ideea instalării lor! Îi felicit, în gând, permanent pe autori. 
  
-Aveţi dreptate, fu aprobat de cealaltă voce. 
  
-Mă bucur atât când ele fac să răsune larg şi generos ilustre pagini din muzica bună! 
  
-Da, da! Şi colinde! fu iarăşi completat. 
  
-Cum ziceam, pe acolo intru. Şi, ca un făcut, clopotele încep să cânte exact când mă aflu în dreptul lor! Iar bucuria îmi este atât de mare, încât aş vrea s-o strig tuturor! 
  
-Desigur! Desigur! exclamă subţire şi impacientată, parcă, vocea doamnei. 
  
-Ei bine, aflaţi că într-o dimineaţă, clopotele au făcut să răsune... chiar o melodie de-a mea! 
  
-Ei, nu spuneţi! Cum aşa?! se arătă siderată cealaltă voce. 
  
-Da, precum zic. Pesemne că se înregistrase când, trecând prin dreptul lor, îmi răsunase mie în minte. Da! Şi de atunci mi-am ascultat, pe rând, toate compoziţiile! Clopotele, dragele de ele, m-au scos din impas. Şi n-am mai căutat nici o soluţie pentru ca muzica mea sa fie auzită. Soluţia mă găsise ea pe mine!>> 
  
Cunoscutul meu se opri din povestit, cu fruntea brobonată de sudoare şi cu ochii mijiţi de concentrare. 
  
Ca şi cum din vorbele mele i-ar fi sosit salvarea, mă întrebă puţin nesigur ce părere aveam despre asta, dacă ar trebui să fie motiv de îngrijorare pentru el... Îmi spuse apoi că mai rău îl supăra curiozitatea lui care-l făcea să vină mereu în parc, abia aşteptând să-i audă pe cei cu care împărţea banca, deşi nu-i vedea... 
  
Dar eu nu făcui decât să dau din cap, liniştitor, ca şi cum povestea lui nu m-ar fi surprins. Cum altfel, căci doar eu eram profesorul de care-mi vorbise până atunci... 
  
Referinţă Bibliografică:
BANCA / Angela Dina : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1499, Anul V, 07 februarie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Angela Dina
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!