Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Carti > Mobil |   



Povestioare de ţărăncuţă
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Acesta este titlul cărţii lansate săptămâna trecută la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu”, în cadrul Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului. Autoarea, Elena-Camelia Sighiartău, este argeşeancă din satul Arefu, profesoară de română, membru al Asociaţiei folcloriştilor argeşeni „Constantin Rădulescu-Codin”, stabilită temporar în Germania, de unde duce dorul locurilor natale, dor căruia i se datorează în bună parte povestioarele. Camelia a învăţat limba germană şi acum o redă refugiaţilor. Poartă cu mândrie costumul popular din localitate, costum moştenit de la mama sa, regretata profesoară Angela Bădescu, şi deseori le prezintă străinilor o mică parte din identitatea ei, ducând şi acolo hora şi sârba muntenească. 
  
Lansarea a fost una cât se poate de atrăgătoare, într-un decor care a reuşit să aducă aproape ceva din parfumul satului Arefu, datorită fotografiilor surprinzând elemente din lumea satului natal, a costumelor tradiţionale cu mare vechime, a florilor şi a busuiocului, a câtecului interpretat la solz împreună cu fratele său, Graţian Bădescu. În mijlocul evenimentului, Constantin Paşol a transmis în direct pentru Radio România Antena Satelor câteva date despre apariţia cărţii, purtând un scurt dialog cu autoarea. Toţi cei care au luat cuvântul (Denisa Popescu, George Baciu, Mariana Ştefan, Vasile Ghiţescu, Moise Mitulescu, Constantin Cârstoiu, Mihail Ghiţescu, Marin Ioniţă, Cezar Bădescu, Sorin Mazilescu şi subsemnatul) au surprins rolul pe care un mediu sănătos, cu faţa spre lumina bunelor tradiţii româneşti, îl are în formarea oamenilor talentaţi, Camelia Sighiartău fiind un exemplu elocvent în acest sens. 
  
Apărută sub egida editurii „Alean” (a C.J.C.P.C.T. Argeş), cartea este inedită atât sub aspectul calităţii vizuale şi tipografice, cât şi în privinţa conţinutului: amintiri din copilărie ce reuşesc un interesant echilibru între vocea auctorială subiectivă şi vocea comunităţii, care se exprimă prin credinţe, obiceiuri, folclor, activităţi specifice zonei. Aşadar, dincolo de frumuseţea lirică de necontestat, ne ancorăm şi în frumuseţea realităţii satului de munte. Povestioarele au fost publicate separat în numerele publicaţiei Caiete folclorice Argeş şi au atras încă de la început atenţia prin stilul scrierii (un Creangă muntean în variantă feminină) şi prin modul raportării la viaţa consătenilor. Grafica deosebită a fost realizată de nepoata autoarei, Andreea Bădescu. 
  
Cartea Cameliei Sighiartău oferă prilejul unei întoarceri în lumea unei copilării luminoase, acea lume a satului nealterat de obiceiuri citadine sau pur şi simplu străine de atmosfera sa morală şi spirituală. Autoarea face – nu programat sau forţat, ci în manieră literară – o pledoarie pentru firescul pe care lumea actuală începe să-l uite sau vrea să-l treacă la categoria lucrurilor „depăşite”. Cred că acest mesaj reprezintă o parte foarte importantă a mizei lecturării Povestioarelor, unde îşi dau întâlnire privirea copilului de atunci şi aceea a omului matur. Camelia păstrează tonul copilului, făcându-te participant şi confident, singura schimbare a registrului liric apărând în cadrul capitololelor de la final, despre părinţii săi. Întâlnim aici şi o fenomenologie a timpului care aduce nu doar împliniri, ci şi răni; asemenea unui gheţar în mişcare, timpul descoperă frumuseţi nebănuite, dar totodată rupe din relieful aflat în faţa sa. 
  
În acest context se poate vorbi şi despre dualitatea amintirilor frumoase: ele au potenţialul de a deveni dureroase uneori pentru că, în efortul de a ne aduce aproape o realitate trecută, vedem că prezentul nu se ridică la înălţimea acelor amintiri, deci distanţa rămâne, de unde şi durerea. De fapt, la români este bine ştiut faptul că dragostea şi dorul vin totdeauna împreună. În faţa dorului de copilărie şi de cei dragi Camelia are tot un leac românesc: „acum un dor sfâşietor de toate astea îmi apasă sufletul şi nu-l mai pot alina decât cu lacrimi”. 
  
O dimensiune constantă a cărţii este umorul spumos, indiferent care este subiectul despre care vorbeşte: uliţa satului cu personajele sale bine identificabile, colindatul, sărbătoarea pascală, superstiţiile etc. Dar umorul său face casă bună cu o mare sensibilitate şi nu exclude tonul grav-meditativ atunci când se referă la microuniversul familial. În această carte atrage foarte mult atenţia comunicarea (prin memorie, prin lacrimi) cu toţi cei dragi, chiar dacă este vorba despre cei care au plecat în lumea de dincolo. Se observă în acest sens o senină convingere privind reîntâlnirea şi reîntregirea familiei într-un alt spaţiu, nepătat de suferinţele omeneşti. 
  
Povestioare de ţărăncuţă – care vor apărea în curând pe rafturile librăriei „Mihai Eminescu” – se prezintă ca tot atâtea pagini ale unei lumi care te cucereşte prin disponibilitatea de a-ţi transmite veritabile valori care ne fac oameni, renăscând copilul din fiecare. 
  
Referinţă Bibliografică:
Povestioare de ţărăncuţă / Alexandru Mărchidan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2062, Anul VI, 23 august 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Alexandru Mărchidan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!