Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   



LIGYA DIACONESCU-Doamne ale scrisului românesc
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC la început de secol XXI, Editura Olimpias, Galați, 2016 
  
de Voichița Tulcan Macovei 
  
Titlul Antologiei apărută prin grija doamnei Ligya Diaconescu, este o metaforă grandioasă, ce poate părea pentru unii puțin pretențioasă, dar care te atrage tocmai pentru a constata dacă, într-adevăr, reprezintă cu adevărat materialul cărții. Mărturisesc scepticismul pe care l-am avut și, poate, o oarecare teamă pentru ceea ce urma să descopăr în volumul monumental. 
  
De la început, impresionează structura bine plăsmuită, sub formă de interviuri, prin care înțelegem că Ligya Diaconescu, om de cultură, deja cunoscut al acestei perioade, a țintit aflarea câtorva lucruri edificatoare pentru literatura romană a începutului de secol XXI. Cu sinceritate, mărturisesc faptul că am căutat în textele Antologiei pagini bine create, literatură autentică, așa cum ne-au învățat marii noștri scriitori că se scrie pentru suflet si pentru minte totodată, iar textele reproduse s-au dovedit a fi cu adevărat captivante. 
  
Doamnele care (în concepția autorului Antologiei) reprezintă scrisul românesc de la începutul de secolul XXI au fost alese de scriitorul, publicistul și editorul Ligya Diaconescu printr-o cunoaștere aprofundată a operei literare, dar și a concepției despre artă. Așadar, nu întâmplător. Ceea ce ni se pare extraordinar, într-o lume a discordiei, a dislocării, este faptul că Antologia doamnei Ligya Diaconescu unește scriitoare cunoscute atât în cultura română cât și în diaspora. Multe dintre cele intervievate sunt scriitoare de limba română, dar și de limba patriei adoptive, unitatea constând în calitatea actului literar. Întâlnim, de asemenea, scriitoare aparținând atât Ligii Scriitorilor, dar și Uniunii Scriitorilor, sau altele care aparțin atât Ligii cât și USR. 
  
Credem că e un câștig pentru cultura si literatura romană din aceste timpuri. De remarcat este și faptul că toate „doamnele Scrisului Românesc” sunt intelectuali de marcă, bine cunoscute în domenii importante precum: fizica, psihologia, ingineria, medicina, învățământ, care, precum odinioară Dan Barbilian, au fost atinse de fiorul artei, lăsându-se conduse de acesta și născând, cum au demonstrat, valori autentice care le reprezintă atât pe dumnealor, cât și spațiile din care provin. Sunt cunoscătoare atât a Literaturii Române cât și Universale, a principalelor noțiuni de teorie și estetică literară care, de altfel, se constituie în repere de lucru pentru scrierile lor. 
  
Discuțiile purtate între autorul Antologiei și scriitoarele intervievate, fragmentele alese ne dau prilejul de a nota câteva observații ale limbajului, precum și principalele teme regăsite în textele publicate, asupra cărora s-au exprimat critici literari consacrați, personalități cunoscute ale timpului nostru: Alexandru Florin Țene, Cezarina Adamescu, George Secară, Anton Ilica, Lucian Gruia, Corina Luca, ș.a. 
  
1. Cum se poate păstra vie, peste generații, imaginea sufletului românesc ? 
  
În acest timp (început de secol XXI), în care suntem atrași de toate noile realizări ale tehnicii, microtehnicii, de realizările explozive ale informaticii, scriitoarele Antologiei își manifestă grija pentru păstrarea spiritului românesc, regăsindu-se în operele lor, tradițiile, gândirea și simțirea poporului român. Autoarele care trăiesc și creează în afara granițelor României, pledează pentru folosirea limbii romane, astfel ca noile generații să o poată transmite mai departe. „Indiferent de faptul că scriu permanent în română și ocazional în franceză, eu scriu gândind românește, folosind un limbaj cât mai colorat în ideea de a transmite cititorului cât mai mult din lexicul românesc…”(Melania Rusu Caragioiu, poet, publicist, epigramist, membră Asociația Canadiană a Scriitorilor români, membră a Ligii Scriitorilor Români – Canada). „În parohia romano-catolică din Augsburg-Inningen, de care aparțin, sunt numită cu respect și chiar cu dragoste (…) sunt româncă și fără să fac caz de asta, mă bucur dacă pot face un serviciu de bună reclamă, țării mele.” (Teresia Bolchiș Tătaru, publicist, prozator – Germania). 
  
Există o pledoarie în operele acestor scriitoare pentru perpetuarea valorilor românești, pentru ca unitatea românilor de pretutindeni să nu piară! 
  
1. Cum este definit actul creației și cum se departajează o literatură de calitate de o literatură a momentului. 
  
Antologia pune în discuție acest subiect de mare actualitate: dacă mai există o literatură autentică (naturală), dacă mai are aceasta un rost în acest timp supramodern, sau scriitorii trebuie obligatoriu, să-și mascheze „talentul” sub tot felul de artificii, spre a fi pe placul momentului. „Din păcate, nu putem nega anumită reticență față de scrierile naturale, să le zicem așa, spre a le deosebi de pseudo-scrieri, dar aceasta este o tentație care trebuie ocolită (…), pentru că așa cum se reiterează curente ca , nici tehnicismul nu are picioare lungi și, îmbâcsit de jargon profesional, va fi evitat de multe categorii de cititori. Vor rămâne mai puțini adepți ai literaturii autentice, dar, aceștia vor fi cu adevărat valoroși, iar pierderea celor nehotărâți în ale stilului nu va fi greu de suportat, dimpotrivă..” (Rodica Calotă, poet, prozator, Tg. Jiu- România) 
  
La fiecare filă din Antologie, te contaminezi de elementul frumos, care te impresionează în varii moduri, pentru că, în cazul scriitoarelor acestui volum, literatura este încă artă, care trebuie „construită”, pe care trebuie să o simți tu, pentru a o putea transmite semenilor: „… este o formă vitală de respirație, de supraviețuire sufletească…Am simțit că nu aș putea profesa artistic cu determinare materială, m-aș sufoca.” ( Daniela Bejan, poet- Piatra Neamț-România) . „Lucrări cu caracter vulgar, licențios, pornografic, s-au scris de când lumea. (…) Dacă unii, acum, își revarsă frustrările în scris, exacerbat, într-un stil neacademic, șine de un trend, de o modă, după ce literatura a fost ani de zile cenzurată. (…) sunt teribilisme ivite din nevoia de originalitate cu orice preț. Unii vor să șocheze, crezând că astfel ies mai repede în evidență, alții consideră că protestează împotriva formulelor convenționale. Dar, toate modelele trec, marea literatura va rămâne prin adâncimea ideilor, puterea sentimentelor exprimate, într-un limbaj inteligibil, armonios.” (Victoria Milescu, poet, jurnalist, traducător, București – România); „…am oroare de pseudo-criticii literari. Nu știu să fie o Școală anume, așa că, și aici, ca-n maldăre, se caută nepotisme, fustițe sau păr…în vânt de ochi ciocolatii….Creația este o libertate impusă. Spusă!(…) O Lacrimă din Infinit!!” (Florica Ranta Cândea, redactor șef, revista „Gutenberg”, poet, publicist, prozator, Arad-România) 
  
Creațiile „doamnelor scrisului românesc” demonstrează felul în care este conceput actul creator, toate cele intervievate încercând să rămână pe axa unei literaturi autentice, care să creeze și să transmită valori apreciate de cititor. Căci, sufletul rămâne mereu același și are nevoie, întotdeauna, de elemente care să-i întrețină sensibilitatea. 
  
Textele dezbat, astfel, probleme majore, precum: familia, natura, viața comunităților: Mariana Popa, Theresia Bolchiș Tătaru, Dora Alina Marinescu, Lavinia Huțișor Dumitru; feminitatea și iubirea nemărginită de semeni: Floare Ranta Cândea, Virginia Vini Popescu, Nicoleta Drăgan Bucșa; nostalgia trecutului, patria și ținuturile natale: Melania Rusu Caragioiu, Melania Briciu Atanasiu; dorul-sentiment specific românesc: Nicoleta Drăgan Bucșa, Maria Chirtoacă, Elena Buldum; căutările Transcendentului raportat la Clipă: Victoria Milescu, Elena Jucan, Gina Agapie, Lavinia Huțișor Dumitru, Ionela Flood, Olimpia Sava; societatea actuală cu marasmele ei: Elena Buică, Magdalena Iugulescu; filosofia vieții: Mihaela Cristescu, Mariana Zavati Gardner, Rodica P. Calotă, Daniela Bejan 
  
Trebuie să subliniem limbajul plăcut și atractiv, care se modelează după tematica evocată. Dincolo de text, stilul bogat, uneori încărcat cu imagini șocante sau stranii, sugerează, transmite idei, face conexiuni, dovedind intelectualitatea autorilor și provocarea pe care o adresează cititorilor. Cităm, la întâmplare câteva pasaje: 
  
Murmuzaccia ( Rodica Calotă) 
  
„Candidatul Murmuz. Curriculum Vitae 
  
Murmuz este un logaritm lățos, absolvent al Facultății de Lapte și Sârmă Ghimpată, cam androgin, dar n-are a face, toată lumea e puțin androgină, nu-i vina ei! Când iese în oraș, își trage șmecherește rănile pe dreapta și le prinde cu un elastic: în felul acesta, nu se infectează. E o mare infecție în oraș. Dezmăț de viruși vișinii.” 
  
Conversație ( Mariana Zavati Gardner) 
  
-Am uitat umbrelele! Lil își trage scaunul mai aproape de cel al lui Tim, a cărui față se luminează când îi atinge buzele. Afară ploaia ăși deapănă bobinele pe geamul arcuit. 
  
-Nu putem ieși…o să fim murați. 
  
-Nu-i nicio grabă. E ca plumbul afară. 
  
-Trebuie să discutăm. 
  
Lil își adăpostește buclele bogate sub brațul lui mușchiulos. 
  
-Hai să fim realiști! Nu mă mai duc înapoi nici în ruptul capului! 
  
-Atunci, …avem o problemă serioasă. El îi scanează fața prin ochelarii de vedere.” 
  
Dac – (Lavinia Huțișoru Dumitru) 
  
„De ce mă simt străină, aici în țara mea/ Și-aproapele nu-l aflu, oricât l-aș căuta?/ De ce se-abat tornade din ceruri pe Pământ/ Și fratele meu, codrul, cade răpus de vânt?/ De ce nu ne mai leagă prin rădăcini adânci/ Aceleași idealuri de neam, ca niște stânci?/ De ce părem asemenea, dar suntem diferiți,/ Egali în aparență: călăi și asupriți?” 
  
E-atât de bine – (Floare Ranta Cândea) 
  
E-atât de bine/ să sar peste/ zi/ și să mi se facă/ foame/ astfel găsesc lumina/ din/ silabele tale/ printre pânze de ape/ sau de păianjen/ pun masa/ de lumânări/ scobite în portocala de lumânare/ apoi ne ardem la/ șemineul amintirilor…” 
  
1. Legătura dintre literatura romană a începutului de secol, din țară și literatura din diaspora. 
  
Categoric, există o astfel de legătură, din păcate, prea puțin valorificată de forurile Culturii din România. Răspunsurile scriitoarelor acestei Antologii accentuează acest lucru, precum și necesitatea de a se realiza mai multe acțiuni de cunoaștere a celor care trăiesc pentru a revela lumii prin artă, realitățile unui timp istoric important: începutul sec XXI. 
  
„În Anglia, cu excepția celor care frecventează Institutul Cultural Român – majoritatea persoane de origine română și a câtorva invitați englezi – piața culturală românească este prea puțin cunoscută. Se știe despre Angela Gheorghiu, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Nicolae Ceaușescu și Vlad Dracula.” ( Mariana Zavati Gardner) 
  
„ …am întâlnit oameni extraordinari în oricare parte a lumii. Toată frumusețea este să înțelegem ce ne spun ei. și cum se articulează cuvintele lor pentru fiecare dintre noi.” (Mihaela Cristescu, Sydney, Australia) 
  
La întrebarea „există încă o șansă ca spiritul românesc să nu fie uitat peste Ocean?, răspunsul doamnei Melania Rusu Caragioiu este deosebit de favorabil, dând speranțe scriitorilor tineri, cititorilor de literatură a sec XXI: „Răspunsul meu este un mare strigăt de entuziasm, DA! Cum s-ar putea altfel, când omagiem continuu prin scris, vorbire și festivități pe frații noștri români din Satul Boian, care au pus piciorul în Nordul Canadei acum 100 de ani și, înainte de a avea cele de trebuință, întâi de toate au zidit o bisericuță! Ei vorbesc românește , și-au vizitat țara, au dat țării prinoase din truda lor. Mihai Eminescu este sărbătorit nu numai la aniversări, ci, cu multă evlavie, ori de câte ori se ivește ocazia de bine, sau când mai apare unui detractor, care este privit drept trădător și dușman personal al nostru.” (Melania Rusu Caragioiu) 
  
„Ca româncă, particip la manifestările românești din Viena și, pe cât posibil, în costum popular național. Atunci, sufletul meu se simte primenit și îmbrăcat de sărbătoare”.( Melania Briciu Atanasiu, Viena, Austria) 
  
Gânduri sincere, adevărate, care răzbat din spusele, dar și din scrierile acestor doamne ale scrisului românesc al sec. XXI! 
  
Pentru toate acestea, considerăm lucrarea doamnei Ligya Diaconescu un adevărat MEMENTO adresat tuturor factorilor de cultură din România, profesori, scriitori, indiferent de asociația de care aparțin, reprezentați mass media: să ne aplecăm spre cartea scrisă în limba română, atât la noi, cât și în afară, pentru a înțelege adevăruri care ne reprezintă ca țară, ca popor, ca oameni. Să nu uităm că întotdeauna, în orice timp, cultura unui popor a susținut unitatea acelui popor. 
  
„Cred că trebuie să ne facem timp pentru a scrie, căci este mult de scris, iar viața ne oferă subiecte de tot felul. Riscul e că pot să nu rămână nici măcar în memoria oamenilor, dacă nu le punem pe hârtie. Nimeni nu va crede, curând, că așa s-a trăit, așa am simțit sau așa am iubit.” (Nadia Urian, Bistrița Năsăud – România) 
  
Voichița Tulcan Macovei 
  
Liga Scriitorilor Arad 
  
Referinţă Bibliografică:
LIGYA DIACONESCU-Doamne ale scrisului românesc / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2089, Anul VI, 19 septembrie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!