Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Reportaj > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016        Toate Articolele Autorului

Turist prin
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Turist prin “ținutul decuiesc “, între pelerinii unguri la Șumuleu Ciuc 
  
În acest weekend a trebuit să merg de urgență la celebra Mănăstire Diaconești, un colț de rai dumnezeiesc, unde viețuiește unul dintre duhovnicii neamului românesc și ucenic al părintelui Iustin Pârvu. Coincidența a fost că a trebuit să străbat așa-zisul ”ținut secuiesc”, tocmai în zilele când peste o sută de mii de pelerini din Ungaria, dar și maghiari din Ardeal, se strâng pe muntele Șumuleu Ciuc de Rusalii pentru a se ruga la Fecioara Maria, iar unii dintre pelerini imploră divinitatea pentru refacerea vechii granițe a Ungariei Mari pe aliniamentul Ghimeș-Palanca cu Vechiul Regat România. Am străbătut traseul pe șoseaua europeană Toplița – Gheorgheni – Miercurea Ciuc – Șumuleu – Frumoasa și Ghimeș- Palanca cu uimire și apăsare pe inimă. Absolut prin toate localitățile prin care am trecut erau arborate pe instituțiile statului român: primării, spitale, dispensare, școli, gări etc. steagurile ținutului secuiesc, ale Ungariei Mari cu Coroana Sf. Ștefan și Ungariei moderne. Pe alocuri era arborat steagul UE și doar pe secțiile de poliție era arborat și Tricolorul românesc, dar nu pe toate, de cele mai multe ori lipsea. Tricolorul era un steag vechi și sppălăcit de ploaie. Pentru că se încalcă Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului național nu primește niciun șef de instituție locală vreo amendă? CNCD nu amendează șefii acestor instituții pentru discriminare? Conducerea CNCD și-au făcut un obicei de a amendadoar publicațiile românești din Ardeal? Pe casele de pe drum erau arborate sute de steaguri albastre aurii ale ținutului secuiesc și stegulețe ale Ungariei cu stema Ungariei Mari. Pe drum sute de autocare, microbuze și autoturisme cu numere de Ungaria fluturau steagul național al Ungariei. Pe marginea drumului la tarabe improvizate sute de tineri maghiari cumpărau stegulețe cu Ungaria Mare, Ținutul Secuiesc, insigne cu Ungaria Mare și tricouri imprimate cu Vechiul Regat, România fără Transilvania. Niciun polițist sau agent CNCD nu părea deranjat că în inima României există de facto o altă țară: ”ținutul secuiesc”. 
  
La ferestre și pe poduri localnicii secui salutau cu mâna ridicată și aruncau flori în fața autocarelor sau microbuzelor cu numere de Ungaria. Trebuie să recunosc că și mașina mea cu număr de Cluj a fost salutată de către secui, crezându-se că sunt, probabil, un maghiar din Cluj-Napoca nostalgic al Ungariei Mari în drum spre Șumuleu Ciuc. Cei o sută de mii de turiști unguri au fost cazați la pensiunile și în casele private ale localnicilor, unele împodobite în culorile Ungariei. Pe marginea șoselei mii de pelerini maghiari organizați aproape paramilitar, în rânduri de câte trei persoane, mergeau cu praporii și steagurile Ungariei în mână intonând cântece religioase și patriotice către Șumuleu Ciuc. Lângă Miercurea Ciuc o mare de pelerini maghiari sufocau șoseaua spre Moldova. Când am ajuns la Ghimeș Palanca, vechea graniță dintre Austro-Ungaria și Vechiul Regat, pe marginea șoselei petrecerile erau în toi, cu bere și pălinkă chiar lângă cetatea lui Rakoczy. În gara din Ghimeș tinerii naționaliști unguri așteptau cu steagurile secuiești și ale Ungariei Mari trenurile din Ungaria ca să marcheze vechea graniță cu România mică sub ochii impasibili ai polițiștilor. Singurul semn de normalitate pe drum, care m-a mai înseninat au fost trupele de jandarmi cu logistica din dotare care stăteau discrete pe șosele lăturalnice gata de intervenție și mănăstirile ortodoxe ridicate în ultimii ani ca niște semne ale ortodoxiei române perene: Izvorul Mureșului, Făgețel etc. Am intrat în județul Bacău parcă venit dintr-o țară străină. Mi-a căzut o lacrimă pe obraz la monumentul din Palanca al ofițerului austro-ungar Emil Rebreanu, fratele scriitorului Liviu Rebreanu, eroul romanului ”Pădurea Spânzuraților”, ucis de comandamentul austro-ungar că nu și-a putut trăda neamul și să lupte împotriva armatei regale române. La întoarcere am străbătut din nou drumul printre zecile de mii de pelerini unguri și steaguri secuiești. Intenționat am oprit la o frumoasă pensiune tradițională secuiască și am intrat în restaurantul cu terasă înțesat de turiști maghiari. Chelnărița cu un decolteu adânc m-a întâmpinat zâmbind cu un ”Teșek!” (Poftim). Eu i-am răspuns ferm într-o articulată limbă românească: ”O cafea neagră, fără lapte și fără zahăr!” Clienții și-au întors capul mirați înspre mine. Unii nu mai zâmbeau. Eram singurul român din local. 
  
Ionuț Țene 
  
Referinţă Bibliografică:
Turist prin ținutul secuiesc , între pelerinii unguri la Șumuleu Ciuc, de dr.IONUȚ ȚENE / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1961, Anul VI, 14 mai 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!