Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   


Autor: Al Florin Ţene         Publicat în: Ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016        Toate Articolele Autorului

Înțelegeri secrete ruso-române de eliberare a Constantinopoluli, între anii 1914-1916, de Dr.Ionuț Țene
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Înțelegeri secrete ruso-române de eliberare a Constantinopolului, între anii 1914 – 1916  
 
Istoria României în perioada neutralității din timpul primului război mondial este o necunoscută și azi. Negocierile premierului Ionel IC Brătianu cu puterile Antantei și în special cu Rusia sunt ignorate de istorici. Liderul liberal dovedise în vara și toamna lui 1914 că este adevarul stăpân al Regatului României, nu Regele Carol I. Brătianu impusese Consiliului de Coroană în ciuda opoziției regelui Carol I ca România să nu respecte tratatul secret cu Puterile Centrale și să ne păstrăm neutralitatea. Era logic că premierul Ionel IC Brătianu nu dorea să ne batem alături de austrieci și nemți împotriva Franței și Angliei. Numai diplomații naivi ai Puterilor Centrale mai puteau crede că România li se va alătura, totuși, după încălcarea acordului secret din 1883. În septembrie 1914, Carol I moare de supărare, iar Ionel IC Brătianu devine stăpânul absolut al României, care începe o serie de negocieri secrete cu Rusia, Franța și Anglia pentru intrarea României în război împotriva Imperiului austro-ugar și a Germaniei. Ion I. C. Brătianu a dorit să clarifice cu prioritate relaţiile cu Rusia înainte de a intra în război. România avea cu Rusia un contencios teritorial – Basarabia – dar în acele zile premierul român considera că prioritară era eliberarea teritoriilor româneşti stăpânite de Austro-Ungaria. Rusia țaristă era la rândul ei interesată ca România să nu ridice problema Basarabiei şi, mai ales, să nu devină o bază de atac a Puterilor Centrale împotriva Ucrainei. După tatonări diplomatice, schimbul de note Sazonov – Diamandy din 28 septembrie / 1 octombrie 1914 perfecta înţelegerea dintre cele două state vecine. Rusia se angaja „să recunoască dreptul României de a anexa provinciile aparţinând Austro-Ungariei a căror populaţie este românească. În Bucovina, delimitarea provinciilor ce urmează să fie anexate de Rusia sau România va avea drept principiu majoritatea etnică a populaţiei”. Acordul stabilea, de asemenea, că „România va avea dreptul să ocupe aceste regiuni în momentul în care i se va părea cel mai potrivit. De partea sa, România se angajează să păstreze, până în momentul ocupării, o neutralitate binevoitoare faţă de Rusia”. Ionel Brătianu a urmărit cu ardoare ca aspiraţiile naţionale ale României să aibă recunoaşterea celor două democraţii occidentale, Franţa şi Marea Britanie.  
 
Până aici lucrurile sunt arhicunoscute de către istorici și publicul larg, surpriza vine în 2014, când Ministerul Afacerilor de Externe al Federației Ruse declasifică arhiva proprie din anii 1914 – 1916. La Moscova se publică un uriaș tom de documente de peste 1000 de pagini, sub bagheta editorului YP Kirilenko. Documetele au apărut în limba rusă în 2014 și nici până astăzi istoricii români specializați pe istoria modernă nu s-au grăbit să le traducă și publice în țara noastră. Deranjează? Cercetarea acestor documente ar dezvălui negocierile secrete duse de Ionel IC Brătianu cu reprezentanții Rusiei țariste, între 1914 – 1916, care se pare că istoriografia contemporană axată pe o singură cale de interpretare, cea strict occidentală, le consideră delicate. Mi-a căzut în mână în format electronic, prin bunăvoința unui prieten basarabean, această culegere de documente în limba rusă și am fost surprins de comorile arhivistice descoperite. Poate astfel se explică lipsa interesului istoricilor români de a le traduce și publica în limba română. Aflăm despre înțelegeri/note secrete între Guvernul României condus de liberalul Ionel IC Brătianu și ministrul rus de externe Sazonov, precum și cu alți lideri politici și militari de la Moscova, care s-au constituit într-o adevărată alianță politică internațională de eliberare Constantinopolului de către armatele țariste și române. După eliberarea fostei capitale imperiale a ortodoxiei bzantine, două divizii române aveau onoarea de a controla și restabili ordinea în Constantinopolul eliberat de la turci și să asigure paza strâmtorilor Bosfor și Dardanele. Aceste înțelegeri erau rodul ofensivei aliate de la Gallipoli, care se împotmolea în fața apărării otomane aliate cu Puterile Centrale. Țarul Nicolae I dorea să refacă alianța româno-rusă de la 1877/1878, iar trupelor române să le ofere onoarea de a fi în prima linie a eliberării Constantinopolului de sub ocupația otomanilor musulmani. Se împlinea profeția lui Nicolae Iorga, Țările Române un fel de ”Bizanț după Bizanț”, despre un Constantinopol redat unei frății ortodoxe româno-ruso-sârbe. Se proiecta un oraș liber internațional, un fel de capitală a ortodoxiei. În acest context al înțelegerilor secrete româno-ruse sub patronajul lui Ionel IC Brătianu poate înțelegem conexiunile delicate și de neiertat ale trimiterii de către liderul liberal în trei tranșe a tezaurului României în Rusia. Cercetarea arhivelor ruse de la Moscova și Sankt Petersburg cred că ar oferi noi surprize neașteptate cercetătorilor români, care nu par deocamdată interesați să le exploateze. De ce?  
 
Dr.Ionuț Țene  
 
Referinţă Bibliografică:
Înțelegeri secrete ruso-române de eliberare a Constantinopoluli, între anii 1914-1916, de Dr.Ionuț Țene / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1959, Anul VI, 12 mai 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!