Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Atitudini > Mobil |   



ICR sau serviciul secret de literatură externă?articol de dr.Ionuț Țene
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
ICR sau serviciul secret de literatură externă?  
 
În acest weekend am participat la un eveniment cultural de excepție, Zilele Poeziei, organizat de revista clujeană Tribuna la Hotel Seven din Cluj-Napoca. A fost un regal poetic la care a participat ca și co-organizator, unul dintre cei mai valoroși poeți post-decembriști Adrian Suciu, liderul Direcției 9. Pe Adrian Suciu nu-l mai întâlnisem din anii 90, când participam la cenaclurile de poezie Echinox și Zalmoxis, fiind un idol al generației 90. La întâlnirea de la Hotel Seven excelent organizată de amfitronii, filosoful Mircea Arman, managerul revistei ”Tribuna” și poetul IP Azap, redactorul șef al publicației, aceștia au reușit să creeze o atmosferă specifică întâlnirilor poetice ale avangardei interbelice. S-a citit poezie de calitate și s-a vorbit despre miracolul poeziei care nu poate fi castrat de definiții teoretice uscate și impotente. La întrebarea pusă de Mircea Arman: ce este poezia: artă sau filosofie, poetul Adrian Suciu și subsemnatul am susținut ideea că poezia nu poate avea o definiție matematică, ideologică sau teoretică: poezia e emoție, sensibilitate, trăire, respirație, intimitate, o stare poetică dinspre particular spre general. Mircea Dumitrescu, Sorin Grecu, Ștefan Manasia, Dan Herciu sau Adrian Suciu s-au duelat în versuri memorabile, care au dat o direcție, vorba romancierului Grigore Zanc, prezent la întâlnire ”dincolo de vârste și generații”. Până la urmă la Zilele Poeziei putem vorbi de o școală poetică non-conformistă și avangardistă de la revista Tribuna, dincolo de cutume și ierarhii osificate impuse de Uniunea Scriitorilor. S-a discutat despre forța metaforei și lirism la poeții ardeleni, ca despre manifestul poetic ”intimist” de la Hotel Seven, că „poezia e dincolo de definiții și încorsetări” pentru o poezie pură și liberă de direcții tiranice instituționale. Întâlnirea a dovedit că poezia nu a murit la Cluj-Napoca și nu are nicio legătură cu titlurile pompoase europene de capitală europeană culturală a orașului, ce au devenit mai mult o metodă de sifonat banii publici decât de promovare și încurajare a noii mișcări poetice clujene ce oferă o excelență specifică Clujului perioadei blagiene. Așteptăm și pe alți poeți clujeni să se alăture: Adrian Bumb, Dorin Crișan, Dumitru cerna, Marius Țion sau Daniel Moșoiu.  
 
În întâlnirea istorico-literară, aș putea spune, de la Hotel Seven filosoful Constantin Barbu, care a coordonat proiectul “Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir”, a ridicat o problemă stringentă pentru cultura de azi: înființarea și transformarea literaturii române pentru străinătate în oficină a serviciului secret român de externe, care continuă o tradiție din perioada comunistă, când ”dizidenții” Pleșu, Blandiana sau Dinescu erau trimiși de ofițerii DIE pe la congrese internaționale în țări capitaliste sau Indonezia să reprezinte cultura oficială de partid comunist. Asta dacă nu venea mașina ambasadei sovietice cu portbagajul plin de icre negre să nu crape unii ”dizidenți” de foame. În 1989 dizidenta Ana Blandiana participa, ne spunea Constantin Barbu, la Congresul mondial de poezie de la Macao din Asia, așa ”rezistenți” ar fi vrut să fie tot poetul român muritor de foame care stătea la coadă pentru un salam cu soia în România comunistă. Această tradiție letală, o conspirație a mediocrității securiste, care ucide cultura și literatura română astăzi o continuă ICR, înființat sub oblăduirea SIE, unde se sifonează și cheltuie inutil banul public al românilor promovându-se tot felul de scriitori ratați și fără talent sau har. S-a ajuns ca tot felul de ofițerași, informatori, turnători de duzină și agenți mediocrii să publice o carte pe banii sau influența serviciului secret extern și să fie trimiși pe banii publici la tot felul de sindrofii culturale foarte scumpe în capitalele lumii Paris, New York, Madrid, Roma sau Viena, ca să reprezinte cultura română, de fapt să o compromită. S-a ajuns ca ICR să devină o filială a SIE unde mediocritatea, lipsa talentului și a valorilor, să reprezinte rușinos și suburban cultura română în străinătate. Trăim un capitol tragic al culturii române în străinătate, unde ofițerașii SIE se folosesc de scribi ratați sau promovează mediocritatea pentru a mai ciupi și sifona bani de la bugetul național. Dezbaterea deschisă de filosoful Constantin Barbu a iscat vii discuții și o singură concluzie: literatura română pentru străinătate nu poate fi apanajul unui serviciu secret extern, care compromite proza, poezia, arta și cultura română, în general, ducând-o în mediocritate, derizoriu și ridicol. Vocea poeților ardeleni de la Zilele Poeziei din jurul Revistei Tribuna arată clar și distinct, încă o dată, vorba poetului că ”nu mor caii când vor câinii”. Manifestul liber al poeților de la Hotel Seven, paradoxal fără să fie un manifest scris, descrie o stare de spirit intimă a valoroșilor poeți ardeleni, care doresc să scoată literatura română din mediocritate, dar și din controlul serviciul secret extern de sifonat banii românilor pentru promovarea plagiatorilor și secăturilor literare. ”Ridică-te Eminescu, Ridică-te Nichita Stănescu!”  
 
Ionuț Țene  
 
Referinţă Bibliografică:
ICR sau serviciul secret de literatură externă?articol de dr.Ionuț Țene / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1872, Anul VI, 15 februarie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!