Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorie > Mobil |   



Domnitorul moldovean Petru Rareș a încercat prima dată să unească Țările Române, studiu de dr.Ionuț Țene
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Domnitorul moldovean Petru Rareș a încercat prima dată să unească Țările Române la 1529-1530, studiu de Dr. Ionuț ȚENE  
 
Umanistul sas Johannes Honterus, cel mai cunoscut personaj al Braşovului medieval este cunoscut ca fiind autorul primei hărţi a regiunii istorice Transilvania, în anul 1532 și este autorul „Gramatici Latine” din 1530. În același an, 1530, a scris lucrărea „Descrierea Lumii” în care a evidențiat, cartografic, unitatea țărilor române, arătând că toate trei au făcut parte din vechea Dacie istroică, reafirmând continuitatea românilor pe acest teritoriu. Johannes Honterus publică în 1542 o hartă la Brașov, care a inclus-o în lucrarea “Rudimenta Cosmographica”. Teritoriile celor trei ţări româneşti Valachia, Moldavia şi Transylvania sunt numite, generic, Dacia. Unitatea de limbă, religie și de istorie comună a Țărilor Române la începutul secolului XVI era un modus vivendi acceptat nu numai de cărturari și de umaniști, ci asumat și de către liderii politici renascentişti și domnii Moldovei, Valahiei și principele Transilvaniei. Terndința de unire a celor trei Țări Românești într-un front comun anti-otoman sub pulpana habsburgilor era o idée coordonatoare în epocă. Ideea unirii acestor principate nu a fost doar opera lui Mihai Viteazul la 1600, ci au existat încercări prealabile, încă de la 1528. Inițial tendințele de unire le-a declanșat domnul moldovean Petru Rareș și apoi principii ardeleni în frunte cu Sigismund Bathory. La 1563, umanistul ardelean Nicolae Olahus, a cărui onomastică evidenţiază originea sa etnică publică o carte ”Ungaria” în care clarifică originea comună a românilor și a limbii române din cele Trei Țări Române. La 1536 Nicolae Olahus expunea clar în cercetarea sa științifică originea comună și unitatea de neam, limbă și religie a ”rumânilor” din Ardeal, Moldova și Muntenia: ”Ca să rămână devotaţi, ei deţin, cu îngăduinţa regelui Ungariei, câteva cetăţi în Transilvania. În vremea noastră, această provincie o conduce Petru‑Vodă. Moldovenii au aceeaşi limbă, rit [şi] religie ca muntenii; pe alocuri, se deosebesc parţial în port. Ei socotesc că sunt şi de viţă mai aleasă şi mai harnici şi mai buni călăreţi decât muntenii. Se îndepărtează mai des de regele Ungariei; se războiesc mai des cu regele Poloniei. Se spune că pot chema la arme mai bine de patruzeci de mii de oşteni. Graiul lor şi al celorlalţi valahi a fost cândva latin, ca al unora ce se află într‑o colonie a romanilor; în vremea noastră se deosebeşte foarte mult de acela, numai că multe cuvinte ale lor sunt de înţeles pentru cei [care vorbesc] latineşte”. Erau idei generice care circulau în lumea cultă din epocă și care aveau reverberații complexe la curțile domnești și princiare de la Suceava, Târgoviște sau Bălgrad.Înainte de Mihai Viteazul, domnul moldovean Petru Rareș, fiul nelegitim al lui Ștefan cel Mare, care semăna ”priceput” în războaie ca tatăl său, cum ne spun cronicarii a încercat să unească Moldova cu Transilvania, profitând de căderea regatului Ungariei la Mohacs în 1526 și de vidul de putere ardelean.  
 
Transilvania era disputată de Ferdinand de Habsburg și de voievodul transilvan Ioan Zapolya sprijinit de turcii lui Soliman Magnificul. Inteligent şi hotărât Petru Rareș a profitat şi a încercat să-și joace propria carte politică ca să realizeze un ”front comun al celor trei Țări Românești”, care să lupte cu Imperiul Otoman. Inițial Petru Rareș a profitat de încrederea lui Soliman Magnificul și s-a implicat în luptele pentru putere din Ardeal, pendulând dintr-o tabără în alta, sprijinind conform intereselor Moldovei partidele rivale. La început a sprijinit partida filo-otomană a loan Zapolya, ca apoi să se alieze cu Fedinand de Habsburg pentru a înlătura jugul turcesc. În martie 1527 Petru Rareş încheie un tratat de alianţă cu Polonia. Drept urmare a încheierii acestui tratat, domnul Moldovei îl susţine pe aliatul Poloniei Ioan Zapolya, care era și omul turcilor, în lupta pentru coroana Ungariei. În ianuarie – februarie 1529 Petru Rareş întreprinde o campanie în Transilvania în scopul supunerii secuilor şi garantării stăpânirii domeniilor sale ardelene moştenite de la Ştefan cel Mare. Ca urmare a victoriei strălucite a moldovenilor în lupta de la Feldioara, Zapolya a recunoscut lui Petru Rareş vechile posesiuni Bistriţa, Ungurașul şi Valea Rodnei, cu o mulţime de sate. Domnului Moldovei i se confirmă dreptul de posesiune asupra Ciceiului şi Cetăţii de Baltă, pe care încă Ştefan cel Mare le primise de la Matei Corvin. În cetățile și posesiunile moldovene din Transilvania, Petru Rareș numește dregători și pârcălabi aduși din Moldova. Cetatea săsească Bistrița se supune lui Petru Rareș și plătește tribut 1000 de florini domnului moldovean. Secuii recunosc imediat puterea lui Petru Rareș și i se supun. Mai mult, Ioan Zapolya în urma trataivelor de la Lipova din mai 1529 îi conferă noi posesiuni ardelene lui Petru Rareș: Ungurașul cu 34 de sate, orașul Bisatrița cu 50 de sate și Valea Roddnei cu 23 de sate. Petru Rareș devine unul dintre cei mai puternici feudali din Ardeal. După ce asediază puternic cetatea Brașov, sașii i se supun umili. Brașovenii i se adresează servili lui Petru Rareș într-o scrisoare: ”țara noastră și țara Măriei Sale ( Moldova) au fost totdeauna o țară și săracii Măriei Tale și noi ne-am ajutat întotdeauna”. Domnul moldovean le oferă privilegii comerciale brașovenilor, după ce le impune un tribut de 4000 de florini, nu înainte de a îi dojeni că au acordat ajutor rivalului Ștefan Mailath. În scrisoarea către brașoveni Petru Rareș își arată de fapt adevăratele intenții geopolitice, car îl preigurează pe Mihai Viteazul cu 70 de ani înainte: ”Ardealul l-am cucerit cu sabia și nu-l vom da nimănui, nici lui Ferdinand, nici altuia.” Parcă vorbește avant la lettre Mihai Viteazul la 1600, ucis din ordinul habsburgilor să nu se unească Țările Române și să devină prea puternice în arealul central-european. Petru Rareș a fost și un genial strateg militar și un domn care a știut să facă politică externă. El iniţiază bune relații cu Vasile al III-lea, marele cneaz al Moscovei pentru a îşi susține politica de independență față de turci, unguri și polonezi. Petru Rareș își impne protectoratul asupra altor orașe ardelene Sighișoara și Mediaș și îşi mărită una din fiice cu domnul muntean Vlad Înecatul, pe la 1530, încercând să includă și Țara Românească în sfera de influență a Moldovei. Ioan Zápolya și-a dat seama că această campanie a lui Petru Rareș în Ardeal urmărea extinderea posesiunilor acestuia și nu sprijinul pe care credea că îl obținuse de la voievodul moldovean pentru a ocupa tronul Ungariei. În consecință, îl somează pe Rareș să părăsească Transilvania, amenințându-l cu represalii din partea aliaților săi, turcii. Un contemporan al epocii, Anton Verancsics a observat plenar intențiile lui Petru Rareș: ”Soliman s-a temut ca nu cumva, când ar încerca el să ocupeTransilvania sau țara Românească sau Moldova, toate aceste țări să se unească și să se apere împreună”, lucru care s-a întâmplat la 1600. Petru rareș era conștient de importanța strategic a celor trei Țări Române, conform documentelor Hurmuzaki: vor veni Majestățile lor să intreprindă o expediție general împotriva turcilor, să trimită 15.000 oameni, la care eu voi adăuga din țara mea vreo 45.000 de oameni aleși, 20.000 ai transilvaniei și 25.000 ai Țării Românești”.  
 
Despre această încercare unificatoare a priori a lui Petru Rareș s-a scris de istoriografia românească foarte puțin, fără să se atingă esența demersului domnului moldovean. Doar în anii `80, istoricul Ștefan S. Gorovei a publicat o monografie dedicată lui Petru Rareș la Editura Militară, care face pentru prima dată conexiunea dintre campania domului moldovean din 1529 în Ardeal și intenția de unire a celor două țări Moldova și Transilvania în frontul comun antiotoman. Savanții umaniști ai epocii vedeau realizabilă unitatea Daciei. Sigur că aceste idei istorice renascentiste despre Dacia și originea comună latină a românilor circulau și la curtea domnitorului Petru Rareș, care a încercat să unească pentru prima dată cele două țări române Moldova și Transivania la 1529/1530 în sistemul coaliției antiotomane ce se prefigura sub conducerea Habsburgilor.  
 
Ionuț Țene  
 
Referinţă Bibliografică:
Domnitorul moldovean Petru Rareș a încercat prima dată să unească Țările Române, studiu de dr.Ionuț Țene / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1803, Anul V, 08 decembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!