Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Eseuri > Mobil |   



Miracolul perenităţii tradiţiilor populare româneşti
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Eseu de AL FLORIN ŢENE 
  
Miracolul perenităţi tradiţiilor populare româneşti 
  
Se cunoaşte că tradiţiile populare româneşti, miturile, basmele, legendele şi obiceiurile întrupate în literatura orală constituie un izvor nesecat de inspiraţie pentru scriitori şi artişti, un model ce a servit genialelor creaţii ale unor reprezentanţi de frunte ai literaturii, artei şi culturii româneşti, precum sunt: Eminescu, Paciurea, Brâncuşi, Enescu ş.a. Dacă, întradevăr, miturile, simbolurile şi ritualurile care au stat la baza folclorului românesc îşi au rădăcinile într-o lume de valori spirituale care precede apariţia marilor civiliaţii ale Orientului Apropiat şi antic, aşa cum precizează Mircea Eliade în „ De la Zalmoxis la Gengis-Han“, atunci cultura românească este posesoarea unei zestre spirituale de mare preţ, ale cărei valori autentice nu sunt încă descifrate. 
  
Cum s-au zămislit aceste valori, acest tezaur constituie şi astăzi o enigmă ce a rodit ipoteze şi fantezii dintre care nu întâmplătoare a fost aceea că orfismul ar fi de sorginte egipteană şi preluat de traci, daci şi geţi prin filiera culturii greceşti, mai precis prin şcoala lui Pitagora. 
  
Aşa cum arăta Vasile Pârvan “geţii au rămas totdeauna uranieni crezând în nemurirea sufletului( … ) . Reprezentările simbolice ale zeului solar, roata, lebăda, barca etc., trasmise de lumea mediteraneeană nordicilor de la începutul epocii bronzului, îşi îndepliniseră şi în Carpaţi aceeaşi misiune ca aiurea: aceea de a aminti prin ex-voto-uri sau prin amulete calităţile apotropaice ori medicale ale zeului soarelui. Căci întocmai ca şi Apollon celticul, Zamolxis geticul erau un zeu iatros.“ Cuvânt care înseamnă vindecător, tămăduitor.( Vasile Pârvan, Dacia, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1967, p.79.). 
  
Desigur că mitologia traco-dacilor nu are numai o singură divinitate, Zalmoxis fiind însă divinitatea principală în jurul căreia graviteau ceilalţI zei ai pantheonului traco-dacic, lucru dovedit şi de săpăturile arheologice care atestă caracterul politeist şi urano-solar al religiei daco-getice, aşa cum sublinia Hadrian Daicoviciu în Dacia de la Burebista la cucerirea romană, volum apărut la Editura Dacia, 1972, p.205. 
  
Un izvor îl constituie komos-ul, procesiunea plină de frenezie şi exusperanţă ce însoţea alaiul lui Dionysos la sărbătorile sale. Oare nu ca o mărturie a acestui alai vessel ce a uimit încă de atunci omenirea au rămas în folclorul românesc unele jocuri populare? 
  
Pornind de la ideea directoare că izvoarele prime ale culturii româneşti se află în valori autohtone pe care s-au altoit valori ale arealului balcanic, dorim să reamintim cuvintele pline de adevăr pe care le rostea acum o jumătate de veac un profund cugetător şi sublim poet român, Dan Botta. 
  
„Prin Orpheu, Eumolp şi Pitagora- prin cultele şi doctrinele iniţiate de geniul lor legendar şi pe care istoria le declară aduse din Thracia,- marile Eleusinii, tragedia şi filosofia greacă s-au putut ivi. Ideea religioasă thracică a promovat, aşadar, cea mai nobilă eflorescenţă a spiritului uman.„(Dan Botta, Limite,-eseuri- Bucureşti, col.”Gândirea, 1936 “.). 
  
Filoanele folclorice din literatura şi arta românească, obiceiurile, ritualurile şi ceremonialurile, întrupate în capodopere nepieritoare, sunt mărturii că în aceste creaţii există partea cea mai aleasă a omului, “cea nemuritoare “ prin care credinţa strămoşilor noştri s-a perpetuat în eternitate. 
  
În sprijinul tuturor acestor izvoare, ce atestă rolul imens pe care l-au avut în istoria omenirii traco-geto-dacii, stă ca o coloană a lui Hercule lucrarea savantului roman Nicolae Densuşianu, Dacia preistorică, în care acesta, pe baza tuturor mărturiilor ce i-au stat la îndemână în vremea sa, în limba greacă, latină, germană, maghiară, şi, bineînţeles, română scria că “leagănul civilaţiunii ante-elene “ se află în Dacia, unde “cu mult ]nainte de timpurile troiane se fundase cel dintâi imperiu vast al lumii, se întemeiase prima unitate de cultură în Europa şi se puseseră totodată bazele progresului moral şi material în Asia de apus şi Africa de nord.“( Nicolae densuşeanu, Dacia preistorică, Bucureşti, 1913, p.2.). 
  
Nicolae Densuşeanu spune în Dacia preistorică:”Acţiunea civilizatoare ce a exercitat-o populaţiunea preistorică ante-dacă de la Carpaţi şi Dunărea de jos, asupra lumii ante-elene a fost mult mai mare de cum ne putem închipui astăzi pe baza fragmentelor de monumante şi a tradiţiunilor istorice şi poporale, ce le avem din această epocă extreme de depărtată. În această privinţă noi ne aflăm numai în aurora ştiinţei preistorice. “ 
  
Şi tot în această lumină, Pantheonul trac cu cele două cariatide, Dionysos şi Orfeu, constituie matricea arhetipală ce a generat în mare măsură Olimpul grec, ştiut fiind că grecii au asimilat cu o forţă uimitoare obiceiuri şi credinţe diferite din bazinul mediteranean şi al Pontului Euxin, ceea ce le-a conferit aura genialităţii parin care dăinuie miracolul grecesc. 
  
Al.Florin Ţene 
  
Referinţă Bibliografică:
Miracolul perenităţii tradiţiilor populare româneşti / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1457, Anul IV, 27 decembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!