Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Evaluari > Mobil |   



Idei literare şi stil în opera critică a lui Alex Ştefănescu
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Idei literare şi stil în opera critică a lui Alex Ştefănescu 
  
-Scurte însemnări- 
  
E o îndrăzneală să abordezi opera celui mai mare critic literar din România al secolului XXI, având în vedere causticitatea de bucovinean, prin părinţi, şi lugojan prin naştere a lui Alex Ştefănescu. 
  
Despre acest critic literar am mai scris, ocazional, nu laudativ, şi datorită faptului că nu am înţeles culoarea pelerinei “cu ţepi “ sub care se ascunde înţelepciunea şi darul pedagogic al criticului, o fac acum în preajma zilei sale de naştere, 6 noiembrie, când împlineşte 67 ani şi în amintirea cunoştiinţei noastre dintr-o iarnă bogată în zăpadă, petrecută la Sinaia lângă regretatul Laurenţiu Ulici, şi alţi amici. 
  
De data aceasta încerc să înlătur “pelerina cu ţepi “, şi să înţeleg lumea ideilor literare, mişcarea acestora în cadrul stilului inconfundabil al lui Alex Ştefănescu. 
  
Fruntariile dintre cele două secole, în care a scris şi scrie, nu a limitat viaţa principiilor, chiar dacă criticul a trecut şi prin “furcile caudine “ ale unui regim totalitar şi inuman. Acest fapt confirmă, sub nebănuite chipuri, continuitatea. Spre deosebire de critica ideilor (vezi: ”Jurnal de critic”-Ed.Cartea Românească, 1980 ), ideea despre critică nu rămâne, nici măcar provizoriu, prizionieră a conceptelor impuse de realismul socialist. Marile adevăruri din cărţile acestui critic literar nu depind de forma rostirii, aşa cum filozofii supravieţuiesc timpului şi înving perimetrele lingvistice. 
  
În elaborarea unei concepţii despre literatură sau a unei doctrine estetice, Alex Ştefănescu a cuagulat scântei teoretice de pretutindeni, de-alungul deceniilor, decantându-le în creuzetul creaţiilor proprii, reuşind să păstreze un echilibru valoric apreciabil, prin teoria literară, aşa cum a procedat în ”Dialog în bibliotecă “, carte apărută la Editura Eminescu în anul 1984. La nivelul reflexiilor, universalitatea operei criticului nu este atât o rezultantă, cât un dat primordial. Oricare consideraţie asupra sistemului critic al autorului “Istoriei literaturii române contemporane ( 1941-2000) “, apărută la Ed.Maşina de scris, în anul 2005, implică premise din datul primordial. Rupând din universalitatea originară gândirea şi normele clasicismului, declaraţiile programatice ale romanticilor, tezele maioresciene sau manolesciene şi judecând fiecare caz în parte numai prin sine însuşi, viziunea asupra întregului în devenire ca şi asupra laturilor sale şi-ar pierde reazemul firesc. Există afinităţi spirituale la Alex Ştefănescu, vezi paginile despre Nichita Stănescu, sau “Prim-Plan, 35 de profiluri de scriitori români contemporani“, carte apărută la Ed.Eminescu, 1987, gradul de deschidere a orizontului cunoaşterii, supunerea într-o anume măsură la presiunea amiciţiiei, tradiţiei sau dictatura momentului literar, mai ales în cronicile din “Contemporanul “ în anii de dinainte de 1989, fac ca Alex Ştefănescu să-şi legitimize ideile redescoperindu-le genealogia. Mărturisită sau nu, ( Jurnal secret. Noi dezvăluiri, Ed.Corint, 2007), retrospectiva este aici un mod de existenţă. Căci originalitatea în procesiunea istorică a operei lui Alex Ştefănescu nu constă în noutatea absolută, cu toate că descoperim multe astfel de noutăţi, ci în reaşezarea şi reformularea operelor contemporanilor săi. Din necesitatea, resimţită de critic, redefinirii, s-au născut filierele, originalitatea presupunând legături adânci şi depedenţe de înaintaşi.Adevărul, într-o concentrată frazare, este că “ideile literare sunt deci –originale- hic et nunc , în diferite condiţii date, în contextual fiecărei culturi naţionale, care parcurg în mod necesar mereu alte etape istorice“.( Adria Marino, Critica ideilor literare, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974, p.106). 
  
Scrierile lui Alex ştefănescu invită, înainte de toate, la o meditaţie asupra condiţiei teoriei literare ca ştiinţă şi a istoriei literare ca o relatare şi construcţie a unor imagini ale trecutului în centrul căruia se află scriitorul. Motivele acestui îndemn de a se depăşi obiectivele imediate ale actului său interpretativ sunt diferite. Primul care trebuie invocate, este acela că Alex Ştefănescu nu-şi ascunde izvoarele felului său de a gândi, în sinea sa primând cu totul altceva decât o originalitate cu orice preţ.Simţindu-se obligat să se raporteze la ceea ce s-a afirmat înaintea şi în timpul său, susţinându-şi ideia şi făcând istorie. Reacţia faţă de propriul gând este, prin urmare, a eruditului, care îşi face o vocaţie din a comunica etapele drumului spre claritate. Ca şi în cazul lui Tudor Vianu, cei care vor căuta la Alex Ştefănescu sentinţe, surprinzătoare în esenţă şi spectaculoase în expresie, vor avea ocazia, o dată mai mult, să-I confirme erudiţiei tristeţea şi puţină ironie ce-i lipseşte lui Vianu. Lipsit de o conştiinţă naivă, neîncrezându-se deci un descălecător, îşi supune întotdeauna demonstraţia unei duble revizuiri. În primul rând, el caută să redescopere contextul filozofic sau estetic în care ideea a fost emisă, adresându-se către tineri, precum o face în “Mesaj către tineri. Redescoperiţi literatura! “, carte apărută la Editura Curtea Veche, în anul 2014, ce-mi aminteştede de un text al lui Mihai Beniuc, sau de “ Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie“ , de prin anii 1521. 
  
În al doilea rând, este urmărită succesiunea reluărilor, remarcându-se indicele de deformare pe care istoria literaturii îl denotă. În acest context, “Istoria“ lui Alex Ştefănescu poate fi completată cu autori care au trăit în afara graniţelor ţării noastre şi care nu au fost influenţaţi de realismul socialist promovat de PCR. La acest autor, critica ideilor literare reprezintă modul fundamental de construcţie teoretică, aşa cum le regăsim în “Între da şi nu “, apărută în 1981, la Editura Cartea Românească. Criticismul său, având la bază , ca obiect ,evoluţia gândirii universale până în prezent, dar mai ales critica lui Călinescu, este determinantă, într-o sferă mai restrânsă, dar, şi de tradiţia estetică românească, începând cu Lovinescu. 
  
În fine, pentru a încheia cu ceea ce este mai important, el indică unul dintre traseele posibile pe care, parcurgându-le,( în cărţile lui de critică şi istorie literară), primeşte adâncime istorică. 
  
Despre cărţile de alte genuri semnate de Alex Ştefănescu voi scrie cu altă ocazie. 
  
Al.Florin Ţene 
  
Referinţă Bibliografică:
Idei literare şi stil în opera critică a lui Alex Ştefănescu / Al Florin Ţene : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1450, Anul IV, 20 decembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Ţene : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Al Florin Ţene
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!